4,138 matches
-
comunitară facultatea tehnică altele Muncă/Ocupație/Carieră Realizări și activități comunitare: Etape de trecere și schimbări ale vieții: mutat slujbă părăsirea casei părintești succese dificultăți Gestionarea pierderilor: moartea divorț boală accidente Teme majore ale vieții/Direcții importante (motive care au ghidat viața): Alte informații importante: Anexa C: Exemplu de povestire a vieții Aceasta este o poveste a vieții realizată în 1984 cu Dave (Zink) Zinkoff, care era, în acel moment, crainic sportiv pentru Philadelphia 76’. L-am întâlnit în două ocazii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
păcălindu-se singuri. Noaptea greci au atacat cetatea, bine înțeles învingând-o“. Și: „Ulise este un erou dionisiac. El este eroul principal din Odisea. El este conducătorul țării Itaca. În Odisea de Socrate, motivul principal este gnostos. Ulise, eroul este ghidat tot timpul și sfătuit de către Afrodita, zeița frumuseții, care îl protejează și îl ghidează pas cu pas. El credea că ea îl ajută așa din proprie inițiativă, fără să-și dea seama de fapt că ea este îndrăgostită de el
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
este un erou dionisiac. El este eroul principal din Odisea. El este conducătorul țării Itaca. În Odisea de Socrate, motivul principal este gnostos. Ulise, eroul este ghidat tot timpul și sfătuit de către Afrodita, zeița frumuseții, care îl protejează și îl ghidează pas cu pas. El credea că ea îl ajută așa din proprie inițiativă, fără să-și dea seama de fapt că ea este îndrăgostită de el“. Sau: „Ulise este un erou odisiac fiind nerăbdător să părăsească insula lui Calypso. Plângând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
prieteni și printre cineaștii americani, pe care am reușit să-i cunosc în decursul timpului, cu diverse ocazii. Dar uneori trebuie să menții o oarecare distanță pentru că, în ce privește New York Film Festival, trebuie să selecționezi niște filme și nu te poți ghida după afecțiunea pe care o porți unui cineast sau altuia. Asta e meseria mea. Dacă nu le iau filmul, le spun că poate la anul îl vom lua pe următorul. Cam câte filme vedeți pe săptămână? Depinde. În anumite perioade
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
rațiune sau al valorii de fapt, instituit de Kant, devine irevocabil. Kant definea Iluminismul (Aufklarung) ca depășirea de către om a stării de imaturitate,acesta devenind astfel responsabil pentru sine. Imaturitatea este incapacitatea de a folosi propria rațiune fără a fi ghidat de altcineva. Libera folosire a rațiunii este esența Iluminismului 94. Chiar și așa omul rămânea la cheremul naturii. Șaizeci de mii de oameni au fost uciși într-un cutremur puternic produs la Lisabona la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Această
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
își face treabă pe lângă porc. Anthony Bourdain a prezentat satiric România, în emisiunea sa, supărat că n-a avut acces la autenticitate, la tradițiile reale, la cultura reală. Aici s-a înșelat însă. De fapt, tot ceea ce a văzut dumnealui, ghidat de responsabilii cu turismul din țara noastră, e perfect tradițional. E vorba de o tradiție instaurată în aproape jumătate de veac de comunism. Pe vremuri, se umpleau alimentarele de mărfuri când Conducătorul era prin preajmă. Acum, se umplu restaurantele cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
Wilson, 2000, p. 96). Cheia acestui proces, care afectează toate societățile moderne, ar fi, conform autorului, diferențierea structurală. Diferențierea structurală reprezintă procesul prin care religia își pierde treptat influența asupra celorlalte sfere ale vieții sociale, acestea începând să funcționeze autonom, ghidându-se după propria lor logică, diferită de cea impusă de religie. Asociat, secularizarea presupune și declinul autorității religioase asupra altor sfere ale vieții sociale (Chaves, 1994). Conform lui Sommerville (1998) diferențierea funcțională va duce în mod necesar la o anumită
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
religiozității le nivel individual. Relația dintre credința și practica religioasă este similară celei dintre valori / credințe și comportament. Am optat pentru definiția dată de Rokeach (1973) valorilor, ca fiind "credințe de durată că un anumit mod specific de a-și ghida existența este personal sau social preferabil unui mod opus" (p. 5). Pe parcursul textului termenii de credință religioasă, valori religioase sau religiozitate au sens echivalent, fiind folosiți pentru a se referi la acele orientări de durată în bază cărora se fac
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
altele sunt mai expuse influenței religioase. Studiile dedicate acestei probleme au evidențiat o diminuarea impactului religiei asupra spațiului public și o "retragere" a religiei în sfera privată (Berger, 1969; Halman, Petterson, Verweij, 1999; Halman, Petterson, 1996; Thompson, 1996). Economia se ghidează acum după propriile principii și după raționalitatea maximizării profitului. Politica își are propriile norme și legi care o ghidează, acestea înlocuind dreptul cutumiar în relațiile internaționale. Pe de altă parte, instituțiile religioase nu mai au nici un rol în deciziile economice
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
și o "retragere" a religiei în sfera privată (Berger, 1969; Halman, Petterson, Verweij, 1999; Halman, Petterson, 1996; Thompson, 1996). Economia se ghidează acum după propriile principii și după raționalitatea maximizării profitului. Politica își are propriile norme și legi care o ghidează, acestea înlocuind dreptul cutumiar în relațiile internaționale. Pe de altă parte, instituțiile religioase nu mai au nici un rol în deciziile economice și nici în cele politice, însă au un cuvânt destul de puternic în chestiuni legate de viața privată, cum ar
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
nevoie să călătorești acolo, să-ți completezi cultura generală sau de specialitate. E un exces negativ, dar nu-l cred exagerat. Cumva este efectul exclusiv & pervers al mass media „în goană după audiență“, cum sună sintagma consacrată. Într-o lume ghidată după principiul 0 - 1, bun - rău, înger - damnat, judecata maniheistă e apanajul grabei, al lipsei de îndoială, al necesității de a merge mereu mai departe, spre ultima frontieră niciodată atinsă. Americanul, cum spunea o butadă, întâi trage cu pistolul, apoi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
normal nu se divid). Medicamentul netoxic ganciclovir se administrează intravenos. Celulele TK+ convertesc acest medicament într-un compus foarte toxic ganciclovir trifosfat care omoară celulele tumorale. Strategia de tratare a glioblastoamelor multiforme in situ implică utilizarea metodei de implantare stereotactică ghidată prin MRI (imagini stereotactice de rezonanță magnetică) a celulelor producătoare de vector retroviral (VPC) în care este inserționată o genă care dirijează sinteza timidinkinazei de Herper Virus (HSV-tk) în celulele tumorale. Aceasta reprezintă un prodrug care induce sensibilitate la medicamentul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
IL-2 sau TNF-α (factorul α de necroză tumorală). Dificultățile abordării acestei metode de terapie genică ex vivo sunt legate de eficientizarea transferului constructului genic retroviral în TIL-uri și reglarea negativă de către citokine, ce poate limita succesul operației. Implantare stereotactică ghidată de MRI a celulelor producătoare de vector (VPC) în tumorile creierului, in situ. 32.7. TERAPIA GENICĂ ÎN INFECȚIILE CU HIV-1 HIV-1 este cel mai periculos agent patogen viral la om, din care cauză s-au depus eforturi uriașe în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în domeniul politicii comparate și căruia Giovani Sartori îi stabilea o anamneză riguroasă. Însă lucrurile sunt chiar și mai grave: sir Alfred Ayer invita filozofia să poarte o luptă cotidiană împotriva fascinației la care e supus spiritul din partea limbajului. Nefiind ghidați de o filozofie critică, prea mulți analiști politici care au trăit sau nu experiența socialismului, cad în cursele limbajului și, prin urmare, în sociocentrism. Astfel, aceștia uită ceea ce spunea Quine marele filozof american că o cultură nu se traduce deloc
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Veteranul mănăstirii În fiecare noapte de vineri, un bătrân aplecat de spate întinde mâna după ajutor. Adică vrea o mână care să îl conducă la strană unde se simte în siguranță. De fiecare dată oamenii sar în ajutor și îl ghidează spre locul dorit. În timp ce preoții fac rugăciuni în curte, el îi însoțește cu vocea-i puternică. Oamenii din biserică tresar pentru că le tulbură liniștea. Aparent. Când descoperă că bătrânul care cântă este orb îl privesc înduioșați și reacționează care cum
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
are asupra scriitorului creația de valoare, indiferent că se înscrie în sfera romanului obiectiv sau a celui subiectiv. Construit sferic/simetric, asemenea romanelor lui Liviu Rebreanu, Marele zid își poartă cititorii prin universul pe care-l conține, însoțiți, dar și ghidați de personajul care își face apariția la începutul cărții, descoperind o lume nouă pentru el, și care, în final, la o lună distanță, se află la marginea aceluiași sat, dar îndreptându-și pașii în sens invers, părăsind perimetul acesta, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cu sine, asumând un pariu existențial și creator, de recuperare a timpului pierdut. Așa se explică febrilitatea, neliniștea, agitația editorială din ultimii ani, viteza de publicare a cărților grele, unele reeditate rapid, din rațiuni tehnice și nu numai. Autorul pare ghidat de un legământ moral și intelectual, se simte cel ales, cel chemat să ducă la capăt un proiect cultural ambițios, acaparant, decisiv. O atare realitate, asociată cu izbânzile potențiale din viitorii ani, impune o repoziționare valorică a criticului. "...reacțiile subconștiente
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de personalul muncitor oaspete înaintea călătoriei, la reprezentanta competența din străinătate a țării gazdă. 3) Aprobarea necesară activității se va acorda independent de situația și evoluția pieței forței de muncă. Articolul 4 Remunerațiile și celelalte condiții de lucru se vor ghida după contractele de muncă și după prevederile legale privind legislația muncii și asigurările sociale ale țării gazdă. Articolul 5 1) Numărul personalului muncitor oaspete, care se aprobă pentru fiecare parte, se stabilește la 500 anual. 2) Modificarea numărului maxim poate
HOTĂRÎRE nr. 402 din 25 iulie 1992 privind aprobarea Conven��iei dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Federale Germania în legătură cu ocuparea forţei de muncă pentru ridicarea cunoştinţelor profesionale şi de limba (Convenţie privind personalul muncitor oaspete). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108720_a_110049]
-
CU REPUBLICĂ CIPRU (10 persoane) Președinte: Radu Mircea Berceanu - deputat, Partidul Democrat. Vicepreședinte: Haralambie Cotarcea - senator, Partidul România Mare. Secretar: Karoly Kerekes - deputat, Uniunea Democrată Maghiară din România. Membri: 1. Răzvan Dobrescu - senator, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat. 2. Radu Ghidau - deputat, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat. 3. Alexandru Radu Timofte - senator, Partidul Democrației Sociale din România. 4. Romulus Moucha - deputat, Partidul Democrației Sociale din România. 5. Mișu Negrițoiu - deputat, Partidul Democrației Sociale din România. 6. Constantin Șerban - deputat, Partidul Național
HOTĂRÎRE nr. 2 din 21 februarie 1997 privind componenta nominală a grupurilor parlamentare de prietenie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116820_a_118149]
-
de modificare și completare a Regulamentului Camerei Deputaților, aprobată prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 15/1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 107 din 30 mai 1997, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează: - Domnul deputat Radu Ghidau, aparținând Grupului parlamentar Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat - civic-ecologist, se desemnează în calitate de președinte al Comisiei speciale pentru elaborarea propunerilor de modificare și completare a Regulamentului Camerei Deputaților în locul domnului deputat Emil Popescu, aparținând aceluiași grup parlamentar. Această hotărâre a fost
HOTĂRÂRE nr. 38 din 29 octombrie 1998 pentru modificarea componentei nominale a Comisiei speciale pentru elaborarea propunerilor de modificare şi completare a Regulamentului Camerei Deputaţilor, aprobată prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 15/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122066_a_123395]
-
să fie icoana fidelă a trecutului. Dimpotrivă, realitatea trecutului și adevărurile istorice subminează cel mai adesea proiectele de construire identitară. Pentru a fi utilă politic, memoria istorică se cuvine a fi intens ficționalizată. Cazul românesc nu face excepție. Ideea-călăuză care ghidează lucrarea de față consistă în enunțul potrivit căruia națiunea română a fost construită simbolic plecând de la realități faptice (comuniune lingvistică, etnică, religioasă, de "destin istoric"), dar care au fost supuse unui pătrunzător proces de ficționalizare istorică, pentru a se ajunge
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
asupra istoriei se află, deci, ideea providențialismului, potrivit căreia desfășurarea istoriei nu este altceva decât materializarea progresivă a planului divinității. Cele "două temelii ale ordinii absolute, perfecte, ale ordinii divine", care sunt dreptatea și frăția, sunt principiile care trebuie să ghideze și devenirea istorică, întrucât direcția pe care s-a înscris istoria omenirii conduce gradual, dar inevitabil, către ordinea divină. În aceste condiții, misiunea oricărei națiuni este aceea de a lucra la acest progres continuu care duce la aproximarea pe pământ
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
vrea o analiză de istorie politică, ci dorește în schimb să schițeze, prin câteva tușe, tabloul politicii românești între cele două uniri prin care s-a închegat și ulterior consolidat statul național unitar român. Lucrările călăuză după care ne-am ghidat și la care trimitem pentru analize infinit mai profunde ale perioadei în cauză sunt România 1866-1944 (Hitchins, 1998b), lucrarea canonică despre istoria națională, și O istorie sinceră a poporului român (Constantiniu, 2011). Evenimentul politic crucis care asigură uvertura naționalismului românesc
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ușoară" (Constantinescu, 1928, p. 3). Manualul său constituie un exemplu elocvent a cât de dificil de îndeplinit este acest deziderat. Alți autori, în schimb, reușesc să fie consecvenți într-o măsură mai considerabilă. O. Tafrali (1935), anunță că va fi ghidat în expunerea sa istorică de principiile "sobrietății și preciziunii", și că vă evita resortul la "înfloriri retorice sau poetice", și va reuși să se și țină de cuvânt, întrucât narativa sa este aproape de arhetipul naționalismului critic. În locul glorificării măreției eroice
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
unității politico-statale românești: "Poporul român [...] a dat dovadă [...] de un adînc sentiment al unității, deși multă vreme a fost scindat din punct de vedere politic" (Hurezeanu et al., 1988, p. 10). Imediat după retragerea aureliană, acțiunile (proto)românilor au fost ghidate de acel "instinct de unire" descoperit de R.G. Melidon: În ceasurile de mare primejdie, cnezatele au căutat să se unească între ele. Odată unite, nu s-au mai despărțit. Căci ținta lor, idealul lor era să formeze un stat mare
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]