4,781 matches
-
că amiaza era departe? Ce puteam spune acum despre pămîntul pustiu... ce puteam spune acum despre materia și forma veșnică... ce putem spune noi, cei care am trăit aici cu sufletul, cu oasele, cu sîngele, cu creierul și cu toate graiurile fără cuvinte, auzind pe toate drumurile neștiute glasurile banale și familiare ale americanilor care mîine vor fi Îngropați În pămînt, conștienți că, după noi, cîmpiile vor adormi În tăcere, că lumina piezișă se va stinge pe dealuri, că pacea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
vindecă-ne și contopește-ne cu uriașul tău chip de liniște și bucurie. Pași uriași ai nopții unduitoare, apropiați-vă iute; Învăluie-ne, tăcere, În taina ta presărată de stele; vorbește sufletelor noastre neclintite, căci, În afara acestuia, nu cunoaștem alt grai. — Iată podul peste care am trecut, moara În care am dormit și pîrÎul. Iată un lan de grîu, un gard viu, un drum prăfuit, o livadă de meri și labirintul sălbatic și plăcut al unei păduri de pe deal. Și vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
și În noapte, n-au simțit oare făgăduințele nelimitate, aspre și sigure ale acestei țări? Oare n-au fost sfîșiați, ca și noi, de dureri ascuțite și patimi nerostite, de veninul timpului, de ghimpele primăverii, de țipătul ascuțit și fără grai? Oare nu și-au spus: — Ah, sînt femei În răsărit... și tărîmuri necunoscute, dimineți și un oraș strălucitor! SÎnt nori uitați, de fum luminos, ce se Înalță și peste Manhattan, o pădure de catarge ce se Înalță peste insula aglomerată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
sălbatică se dezlănțuie deasupra noastră, furia sălbatică se abate asupra noastră, foamea sălbatică se hrănește din trupurile noastre... și sîntem fără adăpost, fără scăpare, fără mîngîiere și veșnic hăituiți, iar mintea noastră e tulburată, inima noastră este pustie și fără grai, și nu putem rosti nici un cuvînt. Gulliver CÎndva, cineva va scrie o carte despre un om care era prea Înalt, care trăia veșnic Într-un spațiu ce nu i se potrivea și pentru care dimensiunile tuturor lucrurilor - scaune, paturi, camere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
populație de o structură și cu un caracter mult mai bine conturate și mai unitare decît cele din statele europene. De fapt, deși, judecînd după multe din orașele sale, America pare a fi un amestec neomogenizat Încă de neamuri, de graiuri și de popoare, nicăieri În lume nu există probabil o populație mai omogenă decît În Old Catawba. Există desigur mult mai multe deosebiri de statură, temperament, grai și obiceiuri Între un german din partea de nord și unul din partea de sud
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
orașele sale, America pare a fi un amestec neomogenizat Încă de neamuri, de graiuri și de popoare, nicăieri În lume nu există probabil o populație mai omogenă decît În Old Catawba. Există desigur mult mai multe deosebiri de statură, temperament, grai și obiceiuri Între un german din partea de nord și unul din partea de sud, Între un francez din nord și unul din sud, Între un englez din nord și unul din Devon, Între un italian din nord și unul din sud
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
statului Catawba este istoria a mii de oameni care trăiesc singuri În pustietate, este istoria a mii de oameni care și-au petrecut viața scurtă În tăcere pe pămîntul veșnic, care au ascultat glasul pămîntului și i-au Înțeles nenumăratele graiuri, care și-au dăruit viața pămîntului, care și-au contopit oasele și carnea cu pămîntul, cu pămîntul uriaș și cumplit, care nu rostește nici un cuvînt. Circul În zori Existau anumite perioade la Începutul toamnei - În septembrie - cînd veneau În oraș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
la îndemână și mie, dar mai ales domnului manager de stat care, în loc să ducă la soțioară, în dreaptă folosință, două geamantane de lovele, duce doar unul pe lună. Mie cel mai mult îmi vine să mă râd, ca să vorbesc în graiul locului, de cum se vaietă tot felul de domnișori și domnișoare plătiți în valută pe la televiziunile centrale că vai, vai, ce greu o ducem. În timp ce-i ascult pe domnișori și domnișoare mi se arată așa ca într-o abureală, un fel
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
îl îndeplinește atât în viața de toate zilele cât și în lungul curs al istoriei. Și cu toate aceste poporul român nu poate năbuși o speranță ce încolțește în el, de câte ori își aruncă ochii spre toate acele părți unde răsună graiul românesc, anume că din păturile adânci ale unui viitor oricât de îndepărtat, va răsări odată frumosul arbore al unirii tuturor românilor, că pe cât se întinde graiul lor comun se vor înjgheba și interesele lor comune, că granițele statului vor cădea
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
ce încolțește în el, de câte ori își aruncă ochii spre toate acele părți unde răsună graiul românesc, anume că din păturile adânci ale unui viitor oricât de îndepărtat, va răsări odată frumosul arbore al unirii tuturor românilor, că pe cât se întinde graiul lor comun se vor înjgheba și interesele lor comune, că granițele statului vor cădea odată împreună cu acele ale naționalității lor. Poate că mult timp vor trebui românii să mai aștepte întruparea acestei dragi vedenii; dar oricât ar fi să așteptăm
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
asemenea relațiune este numele geografic, iar partea cea mai puțin sigură poziția elementului: râu, munte sau țară, a căruia nume e pomenit. Într-adever numele e ceva simplu, o formă de sunet, care se fixează în memorie și se repetă prin grai; din contra determinarea unei poziții este ceva foarte anevoios. E ușor de a ținea minte că un râu se numește Bistrița; e mult mai greu însă a ști și a expune de unde izvorăște, încotro curge, în ce se varsă și
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
cizelat. O țigară, deja prinsă automat în tabacheră, ieși din distribuitor. Desigur pietrele puteau fi de plastic, iar aurul ― imitație; dar obiectul părea manufacturat manual și autenticitatea era tulburătoare. Gosseyn îl aprecie la vreo 25.000 de dolari. Își regăsi graiul. ― Mulțumesc, nu fumez. ― Este un amestec special, insistă fata. Dulce nemaipomenit. Gosseyn negă din cap. De astă dată ea îi acceptă refuzul. Își luă o țigaretă, o duse la buze și aspiră cu o vădită satisfacție, apoi reintroduse tabachera în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
și vocea care-i vorbise mai înainte i se adresă: ― În următoarele zece minute îmi puteți pune toate întrebările pe care le doriți. După aceea vă voi da instrucțiunile pentru aterizare. Gosseyn nu-și credea urechilor. Toate întrebările. Își regăsi graiul. Prima întrebare o avea pe buze: ― Cine sunteți? ― Un agent al Mașinii jocurilor. Gosseyn suspină ușurat. ― Mașina este cea care-mi vorbește prin intermediul tău? ― Numai în mod indirect. Mașina poate primi comunicări de pe Venus, dar nu emite ea însăși pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
puterea, aș putea reuși să spun adevărul la cel mult trei patru persoane deodată. Să presupunem că aș face-o. Și să mai presupunem că cei câțiva zeci de indivizi s-ar apuca să povestească peste tot, așa, prin viu grai, că Mașina acuză guvernul de trădare. Mai înainte însă ca să apuce cineva să creadă cu adevărat, banda ar afla și ar co necta un alt distorsor asupra mea. Nu, domnul meu, lumea este prea mare, iar grupul adversarilor mei poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
cizelat. O țigară, deja prinsă automat în tabacheră, ieși din distribuitor. Desigur pietrele puteau fi de plastic, iar aurul ― imitație; dar obiectul părea manufacturat manual și autenticitatea era tulburătoare. Gosseyn îl aprecie la vreo 25.000 de dolari. Își regăsi graiul. ― Mulțumesc, nu fumez. ― Este un amestec special, insistă fata. Dulce nemaipomenit. Gosseyn negă din cap. De astă dată ea îi acceptă refuzul. Își luă o țigaretă, o duse la buze și aspiră cu o vădită satisfacție, apoi reintroduse tabachera în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
și vocea care-i vorbise mai înainte i se adresă: ― În următoarele zece minute îmi puteți pune toate întrebările pe care le doriți. După aceea vă voi da instrucțiunile pentru aterizare. Gosseyn nu-și credea urechilor. Toate întrebările. Își regăsi graiul. Prima întrebare o avea pe buze: ― Cine sunteți? ― Un agent al Mașinii jocurilor. Gosseyn suspină ușurat. ― Mașina este cea care-mi vorbește prin intermediul tău? ― Numai în mod indirect. Mașina poate primi comunicări de pe Venus, dar nu emite ea însăși pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
puterea, aș putea reuși să spun adevărul la cel mult trei patru persoane deodată. Să presupunem că aș face-o. Și să mai presupunem că cei câțiva zeci de indivizi s-ar apuca să povestească peste tot, așa, prin viu grai, că Mașina acuză guvernul de trădare. Mai înainte însă ca să apuce cineva să creadă cu adevărat, banda ar afla și ar co necta un alt distorsor asupra mea. Nu, domnul meu, lumea este prea mare, iar grupul adversarilor mei poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
plângăreața: - Și acum ce ne facem? Grosvenor avu sentimentul că vorbele astea exprimau îndoielile și neliniștile tuturor oamenilor aflați la bordul navei. 21 Se lăsase o tăcere grea. Mai-marii navei, de obicei atât de guralivi, păreau să-și fi pierdut graiul. Cât despre Grosvenor, se gândea cu oarecare teamă la noul său plan și, deși își dădea seama de situația critică în care se găsea expediția, era hotărât să mai aștepte. De altfel, nici n-ar fi avut dreptul să vorbească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
cătră perete 144 {EminescuOpVI 145} Cu gura friptă de sete. Eu gura ț-aș săruta Inima ți-aș stâmpăra. 28 Colo-n jos pe lângă Tisă, Mândra mea mere destinsă Prin ierbuța pîn-în brâu Ținând murguțul de frâu. Și mândra din grai grăi: Busuiocul l-aș plivi Și mă tem c-oi zebovi, De L-oi smulge și m-oi duce Până dincolo de cruce. Cine o vre să mă pețească Margă la tata de mă ceară, Că părinți-mi poruncesc Cu urât
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
din afară, De ce sunt cu fața albă? Eu spusei vorba cu grabă C-am iubit fără de teamă, Eu spusei vorbă de gând C-am iubit fără de rând; Bade, trandafir subțire, Vrut-ai să mă scoți din fire. Dar badea din grai grăia: - Eu sunt trandafir frumos Și din fire nu te-am scos, Oh, leliță, din cel sat Ce-ai cerut și nu ți-am dat? - Cerut-ai faguri de miere Eu ți-am dat buzele mele, Și-ai cerut o
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
pot hodini eu, Că îmi pare tare rău Că nu te pot lua eu. 119 Hoi, săracă primă neagră, Strigă-mă ca să-ți fiu dragă, Da eu dragă nu-ți-oi fi Că nu mi-s dragi feciorii. Bărbatul din grai grăie: - Mândră, mândră, draga mea, Ce trecu p-îngă fereastă Că s-a văzut umbra-n casă. Da mândra din grai grăia: - Bădiță, lumina mea, ............................ Trage altul cu mâna. Bădiță, lumina mea, Mie-mi vine a cânta. Cântă, mușcu-ți gura ta
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-mă ca să-ți fiu dragă, Da eu dragă nu-ți-oi fi Că nu mi-s dragi feciorii. Bărbatul din grai grăie: - Mândră, mândră, draga mea, Ce trecu p-îngă fereastă Că s-a văzut umbra-n casă. Da mândra din grai grăia: - Bădiță, lumina mea, ............................ Trage altul cu mâna. Bădiță, lumina mea, Mie-mi vine a cânta. Cântă, mușcu-ți gura ta! Trandafir de la fereastă, Eu te rog să meri acasă Că pe sară nu-i de noi. Nu veni nici mâne
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Și în brațe ș-o lua Și-n chilie ș-o băga. Puse cârja pe chilie Ca să fie mărturie Ș-o pus papuc pe cuptor Să li stei -ntr-ajutor. Amândoi și-o povestit Zi de vară Până în sară. Ea din grai așa grăia: - Cum să zic eu la maica? El din grai iarăși grăia: - Chivuța neichii, Chivuță, Așa maică-ta să-i zici: Știi taurul satului, " Cel mare și bălțat, El în coarne m-o luat Și-n baltă m-o
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
băga. Puse cârja pe chilie Ca să fie mărturie Ș-o pus papuc pe cuptor Să li stei -ntr-ajutor. Amândoi și-o povestit Zi de vară Până în sară. Ea din grai așa grăia: - Cum să zic eu la maica? El din grai iarăși grăia: - Chivuța neichii, Chivuță, Așa maică-ta să-i zici: Știi taurul satului, " Cel mare și bălțat, El în coarne m-o luat Și-n baltă m-o aruncat " Și rochița mi-am udat " Și eu, maică, că mi-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
drumul de Orădie, Trimisu-mi-o badea mie Cipcă neagră să-l jălesc, Că-i catană - mpărătesc. Dar în cipc - așa mi-o scris: Să-i cos un rând de cămeși Tot cu fir și cu islogi. Dar mândra din grai grăi: Să știu că bade - a vini 215 {EminescuOpVI 216} P-a seară i le-aș croi Și pe Sâmbătă sara I le-aș da badei gata. 184 Maică, măiculița mea, Eu cunoscui vremea mea Din luzie, din pruncie, Din
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]