2,967 matches
-
cel al „Adormirii Maicii Domnului”. În anul 1867, "„Directoriul Arhidiecezei de Lemberg”" menționează că în Cacica trăiau 1.356 catolici de rit roman, 5.490 greco-catolici, 29 protestanți și 88 de rit mozaic. Până la sfârșitul secolului al XIX-lea, parohia greco-catolică a primit două vizite ale ierarhilor din Galiția: mitropolitul Iosif Sembratovici de Liov (la 5 mai 1880) și episcopul Andrei Șeptițki de Stanislavov, viitor mitropolit de Liov (la 20 mai 1890). În 1895 a fost construită casa parohială greco-catolică. Până în
Biserica greco-catolică din Cacica () [Corola-website/Science/320678_a_322007]
-
parohia greco-catolică a primit două vizite ale ierarhilor din Galiția: mitropolitul Iosif Sembratovici de Liov (la 5 mai 1880) și episcopul Andrei Șeptițki de Stanislavov, viitor mitropolit de Liov (la 20 mai 1890). În 1895 a fost construită casa parohială greco-catolică. Până în anul 1948 toți preoții slujitori au provenit din Galiția Răsăriteană sau din Bucovina de Nord. După Unirea Bucovinei cu România (1918), greco-catolicii ruteni s-au aflat pe teritoriul României. În anul 1922 a fost înființată o administratură apostolică cu
Biserica greco-catolică din Cacica () [Corola-website/Science/320678_a_322007]
-
Unirea Bucovinei cu România (1918), greco-catolicii ruteni s-au aflat pe teritoriul României. În anul 1922 a fost înființată o administratură apostolică cu sediul în orașul Siret (astăzi în județul Suceava), cu rol de a-și exercita jurisdicția asupra parohiilor greco-catolice rutene din Regatul României. În negocierile pentru încheierea Concordatului cu Vaticanul, Guvernul României a insistat asupra eliminării Administraturii apostolice a greco-catolicilor ruteni. În anul 1930, după încheierea Concordatului cu Vaticanul și ratificarea sa de către Parlament, Papa Pius al XI-lea
Biserica greco-catolică din Cacica () [Corola-website/Science/320678_a_322007]
-
cu Vaticanul, Guvernul României a insistat asupra eliminării Administraturii apostolice a greco-catolicilor ruteni. În anul 1930, după încheierea Concordatului cu Vaticanul și ratificarea sa de către Parlament, Papa Pius al XI-lea a desființat administratura apostolică, dar a stabilit un vicariat greco-catolic rutean sub jurisdicția Eparhiei Române Unite a Maramureșului. În anul 1930, populația satului Cacica era de 1.882 locuitori, dintre care 703 polonezi (37,35%), 657 români (34,90%), 344 ruteni (18,27%), 88 germani (4,67%), 40 evrei (2
Biserica greco-catolică din Cacica () [Corola-website/Science/320678_a_322007]
-
ortodoxie, a fost înființat un Vicariat cu sediul la Sighetu Marmației (județul Maramureș), care cuprindea parohii din Maramureș, Transilvania, Crișana și Banat. Vicariatul ortodox a fost desființat în anul 1952, fiind transformat în protopopiat ortodox ucrainean de coordonare. Majoritatea credincioșilor greco-catolici din Cacica a trecut la romano-catolici și doar o mică parte a trecut la ortodocși. a devenit în anul 1948 biserică ortodoxă. Fiindu-i solicitată predarea bisericii către reprezentanții clerului ortodox, preotul Nicolae Maniu a pus cheia pe pragul bisericii
Biserica greco-catolică din Cacica () [Corola-website/Science/320678_a_322007]
-
-i solicitată predarea bisericii către reprezentanții clerului ortodox, preotul Nicolae Maniu a pus cheia pe pragul bisericii și a spus: "„Biserica nu este a mea, ci a lui Dumnezeu. Cine are nevoie de ea s-o ia de acolo”". Preoții greco-catolici ruteni din Bucovina au cerut protecția Episcopiei romano-catolice de Iași, dar, prin adresa nr. 4502 din 21 februarie 1955, aceasta a comunicat Guvernului României că "„preoții Maniu Nicolae, Rogojinschi Emil, Toniuc Isidor și Vorobchievici Vladimir nu aparțin bisericii noastre catolice
Biserica greco-catolică din Cacica () [Corola-website/Science/320678_a_322007]
-
că "„preoții Maniu Nicolae, Rogojinschi Emil, Toniuc Isidor și Vorobchievici Vladimir nu aparțin bisericii noastre catolice, nu-i avem în evidența preoților noștri și nu au legături de jurisdicție cu noi”". După Revoluția din decembrie 1989 a fost reînființat Vicariatul Greco-Catolic Ucrainean din România, iar fosta biserică ucraineană din Cacica a revenit la confesiunea greco-catolică. După cum a declarat preotul paroh Nicolae Nicolaișen, preotul ortodox Ioan Ardelean nu a încercat să împiedice acest proces de revenire, ci din contra l-a favorizat
Biserica greco-catolică din Cacica () [Corola-website/Science/320678_a_322007]
-
noastre catolice, nu-i avem în evidența preoților noștri și nu au legături de jurisdicție cu noi”". După Revoluția din decembrie 1989 a fost reînființat Vicariatul Greco-Catolic Ucrainean din România, iar fosta biserică ucraineană din Cacica a revenit la confesiunea greco-catolică. După cum a declarat preotul paroh Nicolae Nicolaișen, preotul ortodox Ioan Ardelean nu a încercat să împiedice acest proces de revenire, ci din contra l-a favorizat. În anul 1992, el a predat cu proces verbal atât biserica, cât și casa
Biserica greco-catolică din Cacica () [Corola-website/Science/320678_a_322007]
-
declarat preotul paroh Nicolae Nicolaișen, preotul ortodox Ioan Ardelean nu a încercat să împiedice acest proces de revenire, ci din contra l-a favorizat. În anul 1992, el a predat cu proces verbal atât biserica, cât și casa parohială, preotului greco-catolic Nicolae Nicolaișen. În prezent, acesta îndeplinește funcția de protopop greco-catolic ucrainean de Bucovina, îngrijindu-se de cele 11 de parohii greco-catolice ucrainene din Bucovina. După revenire, parohia greco-catolică a primit mai multe vizite ale ierarhilor greco-catolici: episcopul Lucian Mureșan de
Biserica greco-catolică din Cacica () [Corola-website/Science/320678_a_322007]
-
a încercat să împiedice acest proces de revenire, ci din contra l-a favorizat. În anul 1992, el a predat cu proces verbal atât biserica, cât și casa parohială, preotului greco-catolic Nicolae Nicolaișen. În prezent, acesta îndeplinește funcția de protopop greco-catolic ucrainean de Bucovina, îngrijindu-se de cele 11 de parohii greco-catolice ucrainene din Bucovina. După revenire, parohia greco-catolică a primit mai multe vizite ale ierarhilor greco-catolici: episcopul Lucian Mureșan de Maramureș (la 20 septembrie 1992), episcopul Sofron Dmîterko de Ivano-Frankivsk
Biserica greco-catolică din Cacica () [Corola-website/Science/320678_a_322007]
-
l-a favorizat. În anul 1992, el a predat cu proces verbal atât biserica, cât și casa parohială, preotului greco-catolic Nicolae Nicolaișen. În prezent, acesta îndeplinește funcția de protopop greco-catolic ucrainean de Bucovina, îngrijindu-se de cele 11 de parohii greco-catolice ucrainene din Bucovina. După revenire, parohia greco-catolică a primit mai multe vizite ale ierarhilor greco-catolici: episcopul Lucian Mureșan de Maramureș (la 20 septembrie 1992), episcopul Sofron Dmîterko de Ivano-Frankivsk (la 6 decembrie 1992), episcopul Pavlo Vasîlîc de Colomeea-Cernăuți (la 15
Biserica greco-catolică din Cacica () [Corola-website/Science/320678_a_322007]
-
a predat cu proces verbal atât biserica, cât și casa parohială, preotului greco-catolic Nicolae Nicolaișen. În prezent, acesta îndeplinește funcția de protopop greco-catolic ucrainean de Bucovina, îngrijindu-se de cele 11 de parohii greco-catolice ucrainene din Bucovina. După revenire, parohia greco-catolică a primit mai multe vizite ale ierarhilor greco-catolici: episcopul Lucian Mureșan de Maramureș (la 20 septembrie 1992), episcopul Sofron Dmîterko de Ivano-Frankivsk (la 6 decembrie 1992), episcopul Pavlo Vasîlîc de Colomeea-Cernăuți (la 15 august 1994), episcopul Ioan Șișeștean de Maramureș
Biserica greco-catolică din Cacica () [Corola-website/Science/320678_a_322007]
-
și casa parohială, preotului greco-catolic Nicolae Nicolaișen. În prezent, acesta îndeplinește funcția de protopop greco-catolic ucrainean de Bucovina, îngrijindu-se de cele 11 de parohii greco-catolice ucrainene din Bucovina. După revenire, parohia greco-catolică a primit mai multe vizite ale ierarhilor greco-catolici: episcopul Lucian Mureșan de Maramureș (la 20 septembrie 1992), episcopul Sofron Dmîterko de Ivano-Frankivsk (la 6 decembrie 1992), episcopul Pavlo Vasîlîc de Colomeea-Cernăuți (la 15 august 1994), episcopul Ioan Șișeștean de Maramureș (la 5 august 1998), mitropolitul Jan Martyniak de
Biserica greco-catolică din Cacica () [Corola-website/Science/320678_a_322007]
-
mitropolitul Jan Martyniak de Przemysl-Varșovia (la 28 iulie 2000), episcopul auxiliar Dionisii Liahovîci al Arhieparhiei de Kiev-Halici (la 24 iulie 2006) și episcopul Vasile Bizău de Maramureș (30 iulie 2012). În perioada 30 iulie - 1 august 2012, Vasile Bizău, episcopul greco-catolic de Maramureș, a efectuat prima vizită canonică în calitate de episcop a bisericilor greco-catolice ucrainene din Bucovina. În prima zi, el a celebrat Sfânta Liturghie în parohia Cacica, după care a vizitat parohia Sadău, păstorită de preotul Vasile Stoica, apoi parohiile Runcu
Biserica greco-catolică din Cacica () [Corola-website/Science/320678_a_322007]
-
Liahovîci al Arhieparhiei de Kiev-Halici (la 24 iulie 2006) și episcopul Vasile Bizău de Maramureș (30 iulie 2012). În perioada 30 iulie - 1 august 2012, Vasile Bizău, episcopul greco-catolic de Maramureș, a efectuat prima vizită canonică în calitate de episcop a bisericilor greco-catolice ucrainene din Bucovina. În prima zi, el a celebrat Sfânta Liturghie în parohia Cacica, după care a vizitat parohia Sadău, păstorită de preotul Vasile Stoica, apoi parohiile Runcu și Maidan, administrate de către preotul protopop Nicolae Nicolaișen. Episcopul a oficiat diferite
Biserica greco-catolică din Cacica () [Corola-website/Science/320678_a_322007]
-
a fost adusă în centrul satului de pe dealul bisericii în primăvara anului 1980. Este datată în secolul al XVIII-lea. Are hramul "Sf. Arhanghel Mihail" și este edificiul de cult utilizat înainte de anul 1948 de către comunitatea greco-catolică din sat. În urma distrugerii aproape în totalitate a celeilalte biserici de lemn din sat - cea folosită de ortodocși - biserica de lemn Sf. Arhanghel Mihail rămâne singurul edificiu de acest fel din localitate. Noua listă a monumentelor istorice înregistrează sub codul
Biserica de lemn Sf. Arhanghel Mihail din Sub Pădure () [Corola-website/Science/320673_a_322002]
-
exactitate, momentul construirii ei fiind estimat de către d-na Ioana Cristache-Panait ca fiind în secolul al XVI-lea în timp ce d-nul Ioan Eugen Man plasează acest moment în secolul al XVII-lea. Privitor la această biserică, din Șematismul Arhidiecezei Mitropolitane Greco-Catolice de Alba-Iulia și Făgăraș pe anul 1900 aflăm că este contruită în anul 1841 și la acel moment, avea hramul ""Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"". Înscrierea acestei biserici pe noua listă a monumentelor istorice ca fiind construită în anul 1749
Biserica de lemn din Porumbeni () [Corola-website/Science/320731_a_322060]
-
Gura Humorului, filiala din Frasin avea un număr de 60 de familii cu 172 credincioși. La recensământul din 2002, din cei 5.656 locuitori ai comunei Păltinoasa, 173 s-au declarat de religie romano-catolică (3,05%) și 1 de religie greco-catolică. Comuna Păltinoasa era formată din două sate: Păltinoasa și Capu Codrului. Filiala Păltinoasa aparține de Parohia Cacica (având biserică), iar filiala Capu Codrului aparține de Parohia Gura Humorului (și nu are biserică). În prezent, Biserica romano-catolică din Păltinoasa este filială
Biserica Înălțarea Domnului din Păltinoasa () [Corola-website/Science/320739_a_322068]
-
și popa Gheorghe. Tot atunci, sunt conscrise: o biserică, o casă parohială, 30 de familii unite, teren al bisericii arător de 20 de cable și fânaț de 14 care de fân. Biserica aparținea protopopiatului Jucu. În 1750 încă biserica era greco-catolică la care slujea un preot unit. Conscripția ordonată de generalul austriac Bucow consemnează în Bărăi: 1 preot unit, dar fără nici o familie greco-catolică, 1 preot ortodox, cu 60 de familii ortodoxe, o biserică ortodoxă (unită nu era), o casă parohială
Biserica de lemn din Bărăi () [Corola-website/Science/321653_a_322982]
-
cable și fânaț de 14 care de fân. Biserica aparținea protopopiatului Jucu. În 1750 încă biserica era greco-catolică la care slujea un preot unit. Conscripția ordonată de generalul austriac Bucow consemnează în Bărăi: 1 preot unit, dar fără nici o familie greco-catolică, 1 preot ortodox, cu 60 de familii ortodoxe, o biserică ortodoxă (unită nu era), o casă parohială și averea bisericii de 24 cable arabile și de 4 care fânaț. În 1816, toponimele românești din sat amintesc de biserica românească din
Biserica de lemn din Bărăi () [Corola-website/Science/321653_a_322982]
-
Se cunoaște că cei doi au fost executați prin spânzurare la marginea dinspre Someșeni a Clujului. Biserica din Bărăi rămâne în continuare ortodoxă, fiind una din insulele de acest rit românesc din Câmpia Ardealului, unde, până la 1948, majoritatea satelor erau greco-catolice. La 1850, de exemplu, toți locuitorii erau ortodocși (511 erau români și 37 țigani). Dintr-un raport din 1867 aflăm despre starea jalnică a clădirii școlii. În document se arată că „în parohia Barei este Casa de școală edificată din
Biserica de lemn din Bărăi () [Corola-website/Science/321653_a_322982]
-
ca paroh în satul Boian (astăzi în Ucraina) pentru a salva acel sat de catolicizare și de slavizare. În acel sat sătenii se răzvrătiseră împotriva parohului ortodox Simion Andruhovici pe care-l acuzau de abuzuri. Ca urmare a uneltirilor preotului greco-catolic Chlibowicki din Sadagura, 909 locuitori din Boian trecuseră la grecocatolicism. La Boian, preotul a reușit să pacifice localitatea și să apere biserica și cimitirul ortodox pe care doreau să le ocupe țăranii trecuți la grecocatolicism. Cu toate acestea, lipsurile materiale
Iraclie Porumbescu () [Corola-website/Science/320860_a_322189]
-
nedatată, autor popa Matei din Codor, notarăș sobornicesc, prin care se arată că Evanghelia a fost cumpărată de câțiva săteni pentru biserică; însemnare cu caractere latine, datată 5 iuliu 1901, autor Alexandru Pop, arătând că Evanghelia a fost dată bisericii greco-catolice din Osoiu, filială nou convertită, aparținătăoare parohiei Huzmezeu); Apostol, Blaj, 1802; Strastnic, Blaj, 1817.
Biserica de lemn din Osoi () [Corola-website/Science/315449_a_316778]
-
Biserică „Schimbarea la Fața” din Siret este un lăcaș de cult construit în anul 1908 pentru credincioșii greco-catolici ucraineni din orașul Siret. Primii greco-catolici ruteni s-au stabilit în sudul Bucovinei după anexarea părții de nord a Moldovei de către Imperiul Habsburgic (1775). Ei proveneau din Galiția și au fost aduși aici de autoritățile austriece pentru a coloniză noile
Biserica Schimbarea la Față din Siret () [Corola-website/Science/317366_a_318695]
-
după anexarea părții de nord a Moldovei de către Imperiul Habsburgic (1775). Ei proveneau din Galiția și au fost aduși aici de autoritățile austriece pentru a coloniză noile teritorii ale imperiului. În anul 1780 Curtea Districtuală austriacă recomandă înființarea de parohii greco-catolice în orașele și satele Bucovinei. Prima menționare a prezentei în Siret a greco-catolicilor ruteni (ucraineni) datează din anul 1780, când primul grup de emigranți ruteni s-a stabilit în hotarul orașului pe un loc numit Seliștea, situat între Dealul Horăitul
Biserica Schimbarea la Față din Siret () [Corola-website/Science/317366_a_318695]