2,871 matches
-
pe farfurii. Platitudinea obișnuită a lui Lefter, exasperată, dă un patos burlesc. După atâta zbucium, Lefter suferă alt șoc: găsește biletele. Acum devine euforic, și într-o petiție țanțoșă își dă demisia din slujbă. Îl aștepta o lovitură și mai grozavă. Biletele câștigase dar... viceversa. Aruncat pe rând de la supliciul disperării la cel al speranței și înapoi, sufletul mediocru al lui Lefter nu mai poate suporta șocul și cade într-o incoerență violentă și demențială, plină (efect tragicomic) de toate locurile
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
osândește Doina lui Eminescu pentru xenofobie și se extaziază în fața unei palide Doine de O. Carp, pentru că e "generoasă". Alecsandri e condamnat fiindcă ne înfățișează un trecut războinic față de un prezent laș, și e știut că războiul e un lucru grozav. Caragiale e aprobat că biciuiește burghezia capitalistă de la 1848, dar cenzurat că ironizează pe Mița "republicana" și pe Didina "nifilista", când e lucru evident că revoluționarele sunt întruparea idealului feminin. În schimb Vlahuță e ridicat în slava cerului, declarat genial
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-l scoate mereu dator, la boier. Vătaful îi face "răfuiala" bătîndu-l până la sânge. "- Da' ce-i asta, Ioane? - întreabă femeia lui. - Dă, nevastă, vezi și tu ce-i... socoteala boierului, nu l-ar mai răbda Cel-de-sus!" În altă parte vedem grozavele condiții sanitare în care moare țăranul, după ce am aflat și felul lui de hrană (mămăligă rece și mojdei). Țăranul e urmărit apoi la oraș, ca recrut, în puterea sergentului de la cazarmă. Prin asta Vlahuță atingea punctul cel mai scump socialiștilor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
să mănânce "pană de somn cu usturoi și mămăligă de hrișcă îngrășată cu unt", "căprioară friptă" scăldată în "zama fripturii îmbunătățită cu piper", "clătite cu smântână îndulcită", însă, spre canonire, fără vin, ceea ce i s-a părut cerșetorului o tragedie grozavă acoperind toate evenimentele politice. Frații Jderi și Izvorul-Alb au o intrigă ceva mai vie, timpul istoric fiind domnia lui Ștefan cel Mare. Cu toate acestea, interesul artistic e de altă natură. Suntem într-o eră idilică, de o fericire mitică
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
boieri, oameni de lume, femei fine) este insuficient. Lucrurile se schimbă când este însă vorba de țărani văzuți în masă. Scriitorul redevine genial. Cam tot volumul întîi, luat în sine, este fără interes. Prin el se pregătește însă încet mișcarea grozavă ce se apropie. Frazele, considerate izolat, sunt incolore ca apa de mare ținută în palmă, câteva sute de pagini au tonalitatea neagră-verde și urletul mării. Teroarea surdă, colbul de răzmeriță, întunecarea apocaliptică sunt pregătite în timpuri lungi și măsurate, cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vârtos pe cei îndîrjiți pe calea binelui. Aci Necuratul se întrupează în alimente nevinovate, pește de baltă, știucă, biban, plătică. Dar totdeodată izbânda ascetului e cu atât mai mare și mai parfumată de sfințenie cu cât ispita a fost mai grozavă. De aceea Ghervasie, în tradiția patrologică, provoacă fățiș duhul răului, punîndu-și înainte mâncări ispititoare, pentru a sili pe "ticălosul de pântec să treacă prin toate sudorile iadului". Limba scriitorului e savuroasă și savantă, căci are cultură întemeiată pe Biblie și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ale misilor și sciților. Mai zice Protesilaos, că bătălia dintre aceștia și greci a fost mai crîncenă decît toate luptele ce au urmat sub Troada și cîte au fost vreodată în-tre barbari și între greci, căci oștirea lui Telefos era grozavă și vitează nu numai în totalul ei dar și în fiecare luptător, fiind copii voinici ai Istrului din Sciția. Misii lăsau pe greci să debarce, aruncînd de pe uscat săgeți și sulițe cu mare furie. Misii veneau de dincolo de Istru se
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ce seamănă mai mult a turbat decât a alienat. Îndată ce-l dezleagă, rupe tot cu-o putere de fiară și strigă de produce un ecou îngrozitor în spital, unde se află 80 de alienați, afară de femei, dar nici unul în starea grozavă a lui. Capul îi este spart și umflat; nu pot însă afla de la nimeni cine-a comis această cruzime contra lui; eu cred că vr-un alt nenorocit nebun. Doctorul Șuțu mi-a declarat că umflătura este de 99 de ori
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cap. Tot el, interpretând pe marginea descrierii trupului neînsuflețit așezat pe catafalc a doua sau a treia zi (depinde cum datăm ziua morții lui Eminescu): „Un bandaj negru în jurul capului, ce acoperea linia secționării craniului, fu probabil pentru unii dovada grozavă că Eminescu murise ucis, așa cum Hanrieta însăși, țintuită departe, crezu.” (Idem, ibidem; la fel, text neschimbat). Se bazează pe amintirile de peste 10 ani ale lui S. Secula, publicate în Familia, numărul comemorativ Eminescu din iunie 1899: „...Capul și aproape fruntea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pretins inedit pe care îl reproduce că greutatea creierului poetului a fost de 1490 gr., se grăbește să pună o notă critică: „G. Călinescu (sic) în Viața lui M.Eminescu arată în mod greșit greutatea encefalului de 1400 gr.” Ce grozavă eroare! 90 grame sunt capabile să distrugă folosul unei lucrări! Dar d. Potra putea să vadă de era orientat că cifra de 1400 grame e dată de Corneliu Botez în Omagiul Gălățenilor și de acolo e reprodusă de toți. Ce
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
singur ceas"; "Țara ta însîngerată"; Deși dacă mă duc mă întîlni-voi cu săgeata / Morții sigure, totuși aici n-aș vrea să stau"; Restul de dedesubtul măștii timpului trebuie să își arate fața"; Limpede se-arată viitorul groaznic"; "însîngerată soarta cea grozavă"; "sabia grea a morții"; "cadavre-îngrămădindu-se întuneca-vor stelele"; "prizonierii condamnați la moarte"; "poveste legendară de grozavă suferință"; " Ar fi o lașitate să mă gîndesc la a trăi. / Ci slujitorii-mi or să spună celor ce întreabă, / Dacă precum un nobil
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
aici n-aș vrea să stau"; Restul de dedesubtul măștii timpului trebuie să își arate fața"; Limpede se-arată viitorul groaznic"; "însîngerată soarta cea grozavă"; "sabia grea a morții"; "cadavre-îngrămădindu-se întuneca-vor stelele"; "prizonierii condamnați la moarte"; "poveste legendară de grozavă suferință"; " Ar fi o lașitate să mă gîndesc la a trăi. / Ci slujitorii-mi or să spună celor ce întreabă, / Dacă precum un nobil Ælla a trăit, așa cum nobil Ælla a căzut răpus. [Își înjunghie pieptul". "Mai am doar puțin
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
războiul sîngeros"; "săbii ce-aduc moartea"; "mulți cavaleri erau femei în straie de bărbat"; "Afar' țîșnit-a sîngele, și alergă în unde fumegînde, / Ci, reflectat de lună, păru că-i un amestec de perle și rubinuri"; "rana cea fatală"; "soarta cea grozavă a Angliei"; "tărîmurile populate, o pustie stearpă"; "moarte și victorie"; Un cavaler cu arme fost-a văzut acolo împărțind moartea"; "El cucerește ori moare"; Ci cînd pămîntul, frămîntat de-îngrozitoare spasme, / S-a fost ascuns de văzul oamenilor în tărîmuri
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
determinat să veniți să-l vedeți?" La piață: "Văd că vreți să cumpărați anghinare. întotdeauna m-am întrebat cum se pregătește?" în lift: Cred că acesta e cel mai leneș ascensor din lume". (Nu pare o formulă de deschidere prea grozavă, dar aproape întotdeauna cealaltă persoană e gata să facă comparație cu liftul pe care-l folosea de obicei în altă parte - așa încât situația se pretează la discuții. ) La o spălătorie cu autoservire: Ce program ar trebui să folosesc?", " Cât detergent
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
hotărât să-i modifice comportamentul, răspunzând numai la rarele lui remarci vesele sau pozitive și ignorându-le cu desăvârșire pe cele negative. Când studentul povestea despre vreun vecin care l-a ajutat să-și repare mașina sau despre un spectacol grozav care urma să aibă Ioc în oraș sau cum s-a întâlnit din întâmplare cu un vechi prieten, Alan zâmbea, dădea din cap și îi punea întrebări deschise. Când studentul devenea din nou nemulțumit, Alan nu-i băga în seamă
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
-mi place să ascult bârfe. Acum îmi dau seama că felul în care am fost atentă la ceea ce-mi spuneau, faptul că le-am pus întrebări și m-am străduit să aplanez conflictele dintre ele au fost o răsplată grozavă pentru ele. De acum încolo mă gândesc că ar fi mai bine să Ie spun să-și rezolve singure problemele. Este bine să facem aprecieri pozitive despre alții nu numai pentru că în felul acesta îi încurajăm să se comporte așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
excelent pentru că veniți în mijlocul nostru și arătați interes pentru fiecare în parte". ASPECT EXTERIOR: "Aveți o tunsoare drăguță" se perfecționează prin "îmi place tunsoarea dumneavoastră pentru că vă luminează privirea" OBIECTE PERSONALE: "îmi plac pantofii dumneavoastră" poate deveni "Pantofii dumneavoastră sunt grozavi, pentru că se potrivesc cu costumul" b) A spune persoanelor pe nume Se știe, încă de pe vremea !ui Socrate și Platon, că majoritatea oamenilor cred că numele lor sună cel mai frumos în lume și sunt mult mai atenți la propozițiile
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
a i se potrivi. De exemplu: COMPORTAMENT: "Alan, sunteți un profesor excelent pentru că veniți în mijlocul nostru și arătați interes pentru fiecare în parte". ASPECT EXTERIOR: "Sue, îmi place tunsoarea pentru că într-adevăr vă luminează privirea". OBIECTE PERSONALE: "John, pantofii sunt grozavi pentru că se potrivesc cu costumul pe care-l purtați" Cercetările au arătat, în mod concludent, că, atunci când cineva este menționat nominal, faptul stârnește un interes mult mai mare din partea lui pentru conversație și, lucru și mai important, va asculta în
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
interes pentru fiecare în parte. După părerea dumneavoastră, care este cea mai frecventă greșeală pe care o facem? ASPECT EXTERIOR: Sue, îmi place tunsoarea pentru că într-adevăr vă luminează privirea. Cum ați ales linia asta? OBIECTE PERSONALE John, pantofii sunt grozavi pentru că se potrivesc cu costumul. Ce v-a făcut să adoptați moda asta? Această tehnică îl eliberează pe cel căruia ne adresăm de presiunea de a răspunde la compliment, iar pe noi ne transformă într-un interlocutor plăcut și relaxant
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
s-a urcat la Rai. Ajuns la poarta Raiului, omul i-a spus Sfântului Petru ce dorește și atunci sfântul i-a arătat un suflet care se afla pe aproape. „Păi bine - izbucni omul nostru - acesta nu e cel mai grozav dintre toți generalii. L-am cunoscut pe când trăia, n-a fost decât un cizmar de trei parale”. „Știu prea bine, i-a răspuns Sfântul Petru, dar dacă ar fi fost general, ar fi fost cel mai grozav dintre toți”. În
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
e cel mai grozav dintre toți generalii. L-am cunoscut pe când trăia, n-a fost decât un cizmar de trei parale”. „Știu prea bine, i-a răspuns Sfântul Petru, dar dacă ar fi fost general, ar fi fost cel mai grozav dintre toți”. În același context, Ștefan Odobleja spunea: . Factorii sociali și culturali evoluează în strânsă legătură cu factorii psihologici și biologici și îi favorizează pe aceștia, „ca soarele în clorofila unei plante” (M. Bejat). La începutul capitolului, am împărțit factorii
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
a arătat puterea nebănuită a profețiilor. Într-o școală elementară, cercetătorii au ales aleatoriu câțiva copii și le-au comunicat profesorilor acestora că respectivii copii au un coeficient de inteligență mult peste medie, deci să se aștepte numai la lucruri grozave de la ei. După numai un an, performanțele școlare ale copiilor prezentați drept mici genii s-au îmbunătățit uimitor de mult, aceștia fiind acum cei mai buni copii din școală. De ce s-a întâmplat asta? Profesorul Robert Rosenthal explica: atunci când li
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Tipătescu: (închizând ușa după ei, grozav de plictisit) A! (coboară.) SCENA VII Tipătescu, Zoe apoi Cetățeanul turmentat Zoe: (ieșind din stânga repede) S-a dus?... Ai văzut, Fănică? Ai auzit? Și Ghiță nu mai vine... Fănică, Fănică, ne amenință o nenorocire grozavă... Tipătescu: Taci! Vine cineva. E Ghiță desigur. (se repede la ușa din fund prin care apare Cetățeanul turmentat.) Cetățeanul: (șovăind) Sluga! (în tot jocul sughite și șovăie.) Zoe: Cine e ăsta? Tipătescu: Ce poftești d ta? Cetățeanul: Eu?... (sughite.) Eu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
am avut doar discuția asta de dimineață, În care m-a sfătuit să fiu sincer și așa mai departe. Altfel, ancheta a fost dură... Ce vă puneau să recunoașteți? Ce-ai discutat și cu cine ai discutat. Nu erau lucruri grozave. În sfârșit, m-au confruntat cu unii, cu alții... Cam cât a durat ancheta? Ancheta o durat mai mult timp, dar prima Întrunire, asta care a fost dură, nu mai știu cât a durat, că... s-a terminat cu șocuri
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
afară de oraș, era îngrijorare. La cea dintâi supărare, Ionel Isvoranu sărea la bătaie cu întreaga lui companie. Nimeni nu putea să i se împotrivească, fiindcă Ionel Isvoranu, pe lângă prestigiul invincibilității lui, adăuga numărul, forța organizată, o mare îndrăzneală și o grozavă agerime în luptă. bucureștiul în 1871 159 Otoman; din rândurile lor au fost numiți de sultan domni în Moldova (în perioada 1711-1821) și în Țara Românească (1716-1821). Observația lui Bacalbașa că nu toți grecii erau fanarioți e de domeniul evidenței
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]