6,001 matches
-
profesor Manuela Procoian Dănescu. Sunt menționate în antologie câteva date despre activitatea literar-artistică a autorului antologiei urmate de câteva creații ale autorului având ca temă pâinea. În poezia Pâinea de acasă se amintește despre tradiționala pâine în țest. În eseul Gustând din pâine totul pornește de la relatarea unei întâmplări în care un om sărac a cerut o bucată de pâine după care se prezintă pâinea ca simbol în literatură, mitologie, folclor, religie, istorie. Piesa de teatru Viața ca o pâine caldă
CUVÂNTUL ŞI PÂINEA de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342673_a_344002]
-
un „Cuvânt înainte - Ora de pâine“ făcut de scriitorului și jurnalistului Adrian Crânganu, redactor șef la ziarul „Caraș Severinul în șapte zile“ urmat de „Câteva cuvinte de început“ și creații ale scriitorului Ion Turnea „Prin muncă și dăruire omul poate gusta dulceața pâinii“, „Libertate, responsabilitate, dreptul la o pâine“, „Prin ascultare și educație te poți bucura de o pâine la maturitate “, „Cercul“. Fiecare creație a fost plină de învățături. Cuvintele de început a fost urmat de materialul scriitoarei prof. Doina Drăgan
CUVÂNTUL ŞI PÂINEA de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342673_a_344002]
-
Cei care au scânteie înfloresc și sub gheață, topesc totul în jur; Iar mortul ... își scutură vălul și aleargă; Aleargă spre infinit. Ana-Cristina Popescu CAPTIVI ÎN TOAMNĂ Adesea suntem înveșmântați într-o toamnă atât de adâncă, încât uităm să mai gustăm apa izvorului spre a da voie păsărilor să-și încerce aripile pentru a trece dincolo de tot ceea ce este țărână. Privind la toamna de afară și la toamna din suflet mi-a venit în gând un vers din poezia lui Tudor
ANA CRISTINA POPESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342649_a_343978]
-
uiți cum mușcă toamna din verdele pădurii, / Cum fiecare frunză e-o inimă bolnavă? ... “ (Toamnă, Claudia Millian-Minulescu), însă e bine să nu lăsăm toamna să ne lege ochii sufletului, pentru a nu trece prin această viață degeabă, fără a-i gusta frumusețea, fără a bea „sufletul pădurii“ (Toamnă, C. M.-M.), indiferent cât de „pătate de toamnă-nsângerată“ (Toamnă, C. M.-M.) ne-ar fi „mâinile“ (Toamnă, C. M.-M.). Mâinile ar putea să modeleze îngeri din frunze sângerii iar noi să ne adăpăm
ANA CRISTINA POPESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342649_a_343978]
-
cu anumite răspunderi în Biserică.” Așadar, iată și de aici constatăm faptul că Ortodoxia este o formă de creștinism (nesecularizată în conținutul și fondul ei intrisec) extrem de rafinată, de nobilă, de fină, pe care puțini o știu astăzi aprecia sau gusta în profunzimile ei dintru început, lucru pentru care ne rugăm Lui Dumnezeu - Cel în Treime preamărit, să ne ajute și să ne lumineze mințile, cele acoperite de umbra păcatului și a morții!... Despre relația dintre om și biserică ca locaș
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
Druida-Mamă, se auzi vocea Aelei. - Crezi că aici nu este? o apostrofă Burnesha. Talestri, dansatoarea ta mă enervează la culme. Chiar trebuia să o aduci, să îi văd privirea aia de copil... tâmpă?! - Hei, hei... Să trecem peste. Vreau să gust din carnea de cerb și din vinul tău roșu. Sunt convinsă că are o aromă deosebită, altfel nu l-ai fi lăudat. Cele trei amazoane se îndreptară spre o poartă mare, cioplită în munte. În jurul ei erau cioplite alte zeci
LAGĂRUL AMAZOANELOR de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341557_a_342886]
-
ca doi nemuritori; părul tău ape ca stelele rămân ce picură pe potecile noastre uitate mi-ai umplut inima cu toate câmpiile când glasul ți-era triluri de ciocârlie în zbor, înfrânt de sete-acum, aș vrea să-ți sorb făptura gustând pământul tău cel roditor... vineri, 13 februarie 2015 Referință Bibliografică: retrospectivă / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1506, Anul V, 14 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
RETROSPECTIVĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1506 din 14 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341648_a_342977]
-
timbru delectabil și deopotrivă, o expresie tensionată, într-un joc suplu, diversificat al echivocurilor: iluminări radioase și întunecări tulburi îmblînzesc moartea și viața din cuvinte. „Tot mai rare și mai repezi erau ploile/ Deși aveam cusut ascunzișul cu iarbă sălbatică,/ gustam din rădăcini amare/ pînă plesneam în muguri/ și rodeam...” Tridimensionalitatea, fluența versului designatic cu accente lirice, uneori ușor revolute, alteori evanescente, conferă poemelor un parfum dulce-amărui, precum gustul cafelei sorbite dimineața, lângă „un crin nefurat”: „Bucuros să-mi ușurezi nașterea
POEME CU UNIVERSURI PARALELE IN SENS METAFORIC SI EXISTENTIA de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341660_a_342989]
-
firesc, articulat și natural. Nu ignora și nici nu disprețuia sursele de informare, media sau internetul și credea că dacă acestea ne folosesc, le putem uzita, dar cu grijă. Invitat în țară și străinătate pentru a conferenția, prelegerile sale erau gustate și apreciate de foarte mulți și diferiți ori deosebiți ascultători. Volumele de predici ale Părintelui stau acum să apară la Editura „Harisma”. El a fost un om foarte popular, dar care nu a trăit din asta. Chiar îl deranjau evocările
ÎMPLINIREA A ZECE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PROFESOR CONSTANTIN GALERIU DE LA BISERICA „SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 941 [Corola-blog/BlogPost/340528_a_341857]
-
vietăților și mai ales a mea. Alergam prin trifoiul mărunt scăldat în rouă, culegeam câte o floare din fiecare, le așezam lângă mine și după ce le atingeam de obraz și constatam că sunt mai delicate decât acesta, le miroseam, le gustam, apoi căutam locul acela dulce de unde albinele culegeau nectarul. Era o plantă care mă preocupa în fiecare an și anume cucuta căreia i se mai spunea prin acele locuri rușinea fetelor. Se numea așa deoarece în mijlocul inflorescenței albe erau câteva
FÂNEAŢA ( DIN RAIUL ÎN CARE AM FOST-POVESTIRI de DORINA STOICA în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340582_a_341911]
-
și pierdu. Într-o zi însă, în secretariatul unei redacții, întâlni o fată dolofană, care părea că muncește acolo, deși mânca gogoși și avea pe nas pudră de zahăr. Poetul o privi tulburat, iar când fata l-a invitat să guste din gogoșile rămase pe birou, într-un ziar unsuros, le-a gustat aproape simultan și a mulțumit frumos cu lacrimi în ochi. Fata a chicotit. A doua zi întâmplarea s-a repetat, apoi a devenit obișnuință, iar fata, tot chicotind
POETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340557_a_341886]
-
fată dolofană, care părea că muncește acolo, deși mânca gogoși și avea pe nas pudră de zahăr. Poetul o privi tulburat, iar când fata l-a invitat să guste din gogoșile rămase pe birou, într-un ziar unsuros, le-a gustat aproape simultan și a mulțumit frumos cu lacrimi în ochi. Fata a chicotit. A doua zi întâmplarea s-a repetat, apoi a devenit obișnuință, iar fata, tot chicotind, a rămas gravidă. Disperat de perspectiva morții prin înfometare în caz de
POETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340557_a_341886]
-
și pierdu.Într-o zi însă, în secretariatul unei redacții, întâlni o fată dolofană, care părea că muncește acolo, deși mânca gogoși și avea pe nas pudră de zahăr. Poetul o privi tulburat, iar când fata l-a invitat să guste din gogoșile rămase pe birou, într-un ziar unsuros, le-a gustat aproape simultan și a mulțumit frumos cu lacrimi în ochi. Fata a chicotit. A doua zi întâmplarea s-a repetat, apoi a devenit obișnuință, iar fata, tot chicotind
POETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340557_a_341886]
-
fată dolofană, care părea că muncește acolo, deși mânca gogoși și avea pe nas pudră de zahăr. Poetul o privi tulburat, iar când fata l-a invitat să guste din gogoșile rămase pe birou, într-un ziar unsuros, le-a gustat aproape simultan și a mulțumit frumos cu lacrimi în ochi. Fata a chicotit. A doua zi întâmplarea s-a repetat, apoi a devenit obișnuință, iar fata, tot chicotind, a rămas gravidă. Disperat de perspectiva morții prin înfometare în caz de
POETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340557_a_341886]
-
de scump era, că mă topeam de fericire când îl priveam, iar tu i-ai mulțumit fugind de ea când te chema. - E-he... dacă-ai ști, la vârsta de trei anișori îi pregăteam mâncarea cu dragoste și abia de gustam din ea, numai să văd cum este. Trebuia să-i dau lui ca să crească mare și voinic. Îl pierdeam din ochi și nu mă mai săturam privindu-l cum se ridică pe zi ce trecea. Iar tu, amice, ai găsit
SCRISOARE UITATĂ (MAMEI CEA MAI IUBITĂ FIINŢĂ DE PE PĂMÂNT) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340525_a_341854]
-
să-și vadă feciorul; zace în pământ străin fără cruce la cap, că nimeni nu știe pe unde-i putrezesc oasele. Doamne-Doamne, câte necazuri mai îndurai în viața asta... A, cum îți spuneam, poate că aveam și eu poftă să gust din înghețată... dar i-am dat-o lui, că atât mă rugase. Așa e mama, se lasă pe ea și-i dă copilului... Nu pe el deschideam ochii, că dacă nu l-aș fi avut... cred că nu o mai
SCRISOARE UITATĂ (MAMEI CEA MAI IUBITĂ FIINŢĂ DE PE PĂMÂNT) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340525_a_341854]
-
cea mai cruntă suferință, pentru ca tot acolo și-a găsit credință, nădejdea și dragostea. Sfânt, savant și erou deopotrivă. Născut evreu, intelectual pur și mai degrabă agnostic, este condamnat în lotul “Noica-Pillat” și, în cea mai cruntă suferință, ajunge să guste din fericire și să afle, asemeni lui Pascal, ca “inima are rațiuni pe care rațiunea nu le poate înțelege”. Era fericirea martirului modern, bucuros să sufere pentru Dumnezeu. Nicolae Steinhardt a știut, asemeni lui Don Quijote, să vadă un castel într-
APEL PENTRU CINSTIREA MEMORIEI UNOR FOŞTI DEŢINUŢI POLITICI ROMÂNI de VICTOR RONCEA în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340569_a_341898]
-
de unde am venit, începusem să construim o societate ca aici, dar niște derbedei cu ajutorul unor agenturi străine ne-au înlăturat de la putere. Adică... a înlăturat proletariatul de la conducerea țării. Eu... ca proletar, vă spun cinstit, mă sculam la ora 9. Gustam o bucată de mușchi țigănesc, beam o gură de vizichi, nu-mi plăcea. Să-l ia dracu’, avea gust de ploșnițe. (Se strâmbă) - Ieșeam din vilă, dată de partid, și mă urcam în limuzina cu șofer, dată tot de partid
PIESĂ DE TEATRU ÎNTR-UN ACT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340580_a_341909]
-
Acasă > Stihuri > Reflecții > ALINARE! Autor: Elenă Spiridon Publicat în: Ediția nr. 558 din 11 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Doamne, mi-ai împărțit viața în două: în cunoscut, necunoscut; m-ai învățat să gust din roua; de ce otravă am băut!? M-ai înălțat pe colonada, s-ating lumină, vieții croi, dar mi-a trimis ploaie tornadă ce ma atinge cu noroi. M-ai învățat să culeg floarea, mi-ai dat un munte de simțiri
ALINARE! de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340693_a_342022]
-
își va aminti, în legătură cu unul dintre momentele de acrobație ale lui Bâzu, din vara anului 1945: ,,A încerca să descriu ce s-a petrecut timp de 25 de minute este imposibil, oricare ar fi resursele imaginației mele... Întreg aerodromul a gustat spectacolul. Timp de 25 de minute au fost uimiți, fascinați de prodigioasele evoluții ale acelui avion. Cu răsuflarea întreruptă și totodată încântați, noi toți asistam acum la ceva unic ce nu se poate descrie și ceea ce nu cred că se
BÂZU, ASUL AVIAŢIEI DE VÂNĂTOARE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341153_a_342482]
-
aduci? spuse el făcându-se că nu observă înfățișarea preocupată a prietenului său. Hasim se așeză la masă fără să-i răspundă, cu o mină sumbră întipărită pe chip și făcu un semn cu mâna cum că nu vrea să guste din dulcețurile cu care îl îmbiase Boriel. Spuse însă direct, fără nici o introducere, după câteva clipe. -Ce amestec ai cu tâlharii prietene? Vreau să aflu imediat asta. Boriel își ridică capul vizibil surprins și întâlni privirea împietrită și încruntată a
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341129_a_342458]
-
mele... Un om este dator, așa cum datina ne poruncește: Pământul pe care-l are, copile, dacă-l muncește, Rod poate aduna din belșug, pământu-i roditor și bun, Îi dă să aibă ce mânca. Este povața bătrânilor ce spun: Pentru a gusta fructe bune, aduci un pom și-l sădești, Îl sapi, îl uzi, și mi-l stropești, după-aceea-l altoiești... El, primăvara, când dă-n floare, podoaba lui îți arată Să poți ca-n suflet să te bucuri, cum eu făcui odată
SCRISOARE CĂTRE FIUL RĂTĂCITOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341169_a_342498]
-
Una ca o azalee Alta - o stea călătoare. Eu mă mir cum de Divinul, Mult dorit la ritualuri, Avid construiește scrinul Să închidă idealuri. AMINTIRI HAZLII Mândrelor câte-or fi fost Nu le-am lăsat zi de post De-au gustat din ce le-am dat Rămân singur vinovat! Făr' să vreau am învățat Că s-au dat la degustat Chiar de-aveau un măr mereu Gustau ce n-a fost al meu Divinul le-a poruncit Să evite ce-i
POEME NEWYORKEZE (3) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341166_a_342495]
-
Mândrelor câte-or fi fost Nu le-am lăsat zi de post De-au gustat din ce le-am dat Rămân singur vinovat! Făr' să vreau am învățat Că s-au dat la degustat Chiar de-aveau un măr mereu Gustau ce n-a fost al meu Divinul le-a poruncit Să evite ce-i pocit Eva însă îndrăzneață A gustat și-un măr din piață După “primul” a urmat Gustatul organizat Gusta-n Rai, gusta și-n Iad Avea și
POEME NEWYORKEZE (3) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341166_a_342495]
-
Rămân singur vinovat! Făr' să vreau am învățat Că s-au dat la degustat Chiar de-aveau un măr mereu Gustau ce n-a fost al meu Divinul le-a poruncit Să evite ce-i pocit Eva însă îndrăzneață A gustat și-un măr din piață După “primul” a urmat Gustatul organizat Gusta-n Rai, gusta și-n Iad Avea și în Piață vad! Știa bine chiar Divinul Că Eva gusta pelinul Măru-n chip de castravete Îl devora pe-ndelete. 98 Virgil
POEME NEWYORKEZE (3) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341166_a_342495]