2,931 matches
-
Duiliu Zamfirescu (Viața la țară, Tănase Scatiu, 1894- 1896) sau M. Sadoveanu. Și (mic-)burghezii din piesele lui Caragiale, adaug eu, pendulează Între ridicol (jupân Dumitrache) și cinism (Cațavencu). Pe fondul exaltării societății tradiționale, compusă din boieri cumsecade și țărani harnici, apare figura antipatică a arivistului, „În fond, reprezentantul eticii capitaliste a liberei iniția tive”, observă I.P. Culianu. Una dintre puținele excepții pare să fie romanul Mara (1906), dar filogermanul Ioan Slavici, supus austro-ungar, „a fost educat Într-o provincie [Transilvania
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
familiști, solidari Între ei <endnote id="(vezi nota 286)"/>, foarte religioși (pentru sensul termenului habadnic, devenit habotnic, <endnote id="vezi nota 283"/>), fricoși („E un erou, măcar că e ovrei” ; <endnote id="vezi 293"/>), lacomi de bani și Însetați de putere, harnici și, mai ales, buni afaceriști (Geschäftstüchtigkeit) apar practic În toate răspunsurile date de oamenii simpli <endnote id=" (70, passim ; 69, pp. 10-15)"/>. Într-un sondaj de opinie realizat În România În septembrie 2003, 23% dintre cei chestionați au susținut faptul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
meșteșugarul evreu - „tâmplar, croitor, cizmar, sticlar, argintar, tinichigiu” - care, „pentru o plată mai mică, face de obicei lucru de pospăială [Pfuscherarbeit]”. Astfel, acest „murdar evreu polon” - comenta Zucker - face concurență altor meseriași și mai ales „meșteșugarului neamț”, care ar fi „harnic, curat, ieftin, dar bețiv” <endnote id="(431)"/>. Peste un secol, Nicolae Iorga va susține și el că meseriașii evrei „se adaptau cu cea mai mare ușurință la orice mediu” și Își „biruiau [concurenții] prin iuțeala lucrului adesea superficial și prin
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Inteligența adversarului nu Înseamnă decât șiretenie” <endnote id="(828, p. 107)"/>. „Atunci când Își urmărește profitul - scria cronicarul spaniol Ibn Verga la sfârșitul secolului al XV-lea -, evreul este inteligent și viclean” <endnote id="(455, II, p. 161)"/>. Evreul este inteligent, harnic și cumpătat : „Prin muncă și economie și deci prin galbeni, [ovreiul] a ajuns la un fel de egalitate cu boierimea noastră”, susținea, la rândul său, Alecu Russo În 1840. Dar „șărlătăniile, șiretlicurile și Înșelăciunile lui par a-i alcătui caracterul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și găsirea unui sediu”. Deci, nici măcar după mai bine de jumătate de an de la Înființare, nu funcționa barem un comitet de conducere stabil, tov. Naty Terdiman dându-și sieși ordine pentru a le și executa. La „Sarcini politice noui” harnicul șef-executant Își propusese multe obiective (nerealizabile sau greu de dus la bun sfârșit) precum: „3 conferințe În oraș și județ; prelucrarea referatului tov. Gheorghiu Dej; descoperirea nedemnilor și publicarea lor În ziarul Unirea”, ș.a. Își mai propusese, de asemenea, și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
stabili definitiv În Israel, Începuseră să curgă râuri de circulare și dispoziții de tot felul trimise de Centrala de la București pe adresa CDE Huși. Șefii diferitelor „resorturi” și „secțiuni” semnau documente prin care s-ar fi vrut reprofilarea coreligionarilor În harnici și silitori agricultori. În mod cert se știe că Încercările de acest fel au fost sortite eșecului, oamenii preferând migrarea „la plesneală”, gândindu-se că oricum În Țara Sfântă va fi mai bine decât pe meleagurile unde s-au născut
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
textul din pagina 5 a actului II unde, „...doi reacționari plănuesc o acțiune violentă Împotriva regimului și unul din ei spune: <<Pentru ceea ce propui dumneata ar trebui să găsim oameni, nu rahați. Și asta-i marfă rară În țara romînească>>”. Harnicii cenzori votaseră În unanimitate excluderea totală a acestei replici datorită scabrosului cuvânt imperialist „rahat”, pesemne. f. „Cuvîntul lui Stalin? (...) Vai! Nenorocire, nenorocire!” Super-vigilența tovarășilor și-a pus groasa amprentă și pe piesa „Familia lui Allan” de autorul sovietic Gussin Kulitazov
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Iancu pleacă din Abrud/ Unde-i aurul cel mult,/ Cu sabie de trei coți/ Să taie ungurii toți (subl.În orig.)”. Cenzorul sugerase redacției eliminarea ultimului vers dar, „Aceasta a renunțat la Întreg textul citat”. Probabil, zicem noi, din cauză că printre harnicii ziariști nimeni nu avea veleități lirice ca să-și spargă capul cu ele. Multe dintre intervențiile cenzorilor Îi transformau pe aceștia mai degrabă În corectori ai textelor ce așteptau să fie publicate În paginile ziarului „Vremea nouă”. Unele greșeli pot stârni
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și inspector de specialitate (1963-1966), la Inspectoratul Școlar Iași. Îndrumător și model pentru generații întregi de elevi, dintre care unii au devenit la rândul lor profesori, Inocențiu Măcăreanu este autor a numeroase articole de specialitate. A ajutat elevi dotați și harnici dar fără posibilități materiale. Olimpiadele au constituit o parte importantă a activității lui profesionale, deoarece în fiecare, elevii săi obțineau premii la fazele naționale. Dascăl model, îndrumător și educator competent, împătimit al profesiei, cu o mare dragoste de copii, profesorul
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
lumină frumusețea de un verde crud, ce aștepta cu nerăbdare timpul potrivit să inspire aerul proaspăt de primăvară. Pădurea se primenea cu miresmele ce-o înconjurau de peste tot, de la puzderia de lăcrămioare până la toporași, brebenei și alte flori de primăvară. Harnice albine zburau din floare în floare, adunând nectarul despre care se spune că a fost băutura zeilor și despre care se credea în vechime că-i face nemuritori. Zeci de fluturi își învârtejeau aripile multicolore, întorcându-le pe toate părțile
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și pe ei cu pământ, vite de muncă și să le construiască și casă; dar după cum se vede, Mihăiță e un copil destoinic, îi seamănă lui taicăsu, nu se dă în lături de la muncile dintr-o gospodărie țărănească și este harnic și ascultător. Deodată își aminti de flăcăul din Rafaila cu care gândea maică-sa, Elena, că ar fi bine să se căsătorească. Maria n-a vrut să se mărite cu el, era mai mic de statură decât ea și nici
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
rude atât de apropiate îl mai apasă și acum, după atâta zbucium, drumuri la judecăți, bani părăduiți cu avocații... și ce-a câștigat? în inima sa simți revoltă împotriva unei legi atât de nedrepte care nu dă voie unui om harnic să dobândească pământ dacă nu este băștinaș . Doar și el și taică-su Ion au slujit cu credință țara, vărsându-și și sângele pentru a nu fi cotropită de vrăjmași. Gândi cum de a îngăduit Dumnezeu să i se întâmple
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
să mănânc câtă vreme mai vorbesc cu bunica. Maria care ținea în brațe pe Săndel, îl așeză pe un scăunel mic aproape de bunica, ce-l mângâia cu dragoste pe păr, spunând cu glasul scăzut „flăcăul bunicăi, flăcău, să crești mare, harnic și deștept ca frate-tu” apoi răspunse întrebărilor puse de nepot: − Apăi, măi băiete, am venit cu căruța lui feciorumeu Ghiță, am coborât din Cursești-Deal ieri, am dormit az-noapte la ei. Apăi cuscrul Negruș și Ghiță având treabă la Pungești
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
să aibă mai mult pământ, nu mai vrea să-l vadă. E iute la mânie, poate se mai puteau tocmi lucrurile dar nici n-a vrut să mai audă de el. De Gheorghiță ți-a spus Mihăiță că-i băiat harnic, îi place să muncească și să învețe. Fetele astea mici, Maricica și Lențâca sunt ascultătoare, au grijă de cei mici, de Dumitru, Vasile și de mezinul Săndel, așa că vezi că nu am de ce mă plânge”. Se gândi cum, după ce l-
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
în uniformă militară. Costache gândea cu tristețe la viitorul ce-i așteaptă, el, vlăguit de puteri din cauza durerilor de spate, fără vite de muncă și acum și fără cai și cu atâtea griji ale gospodăriei. Avea noroc cu nevasta cea harnică, dar care nu mai putea munci ca în tinerețe și cu copiii rămași acasă, harnici și ascultători, care adesea îndeplineau treburi, chiar mai presus de puterile lor. Capitolul XXI Viața își urmează cursul Desfășurarea evenimentelor a decurs în concordanță cu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
puteri din cauza durerilor de spate, fără vite de muncă și acum și fără cai și cu atâtea griji ale gospodăriei. Avea noroc cu nevasta cea harnică, dar care nu mai putea munci ca în tinerețe și cu copiii rămași acasă, harnici și ascultători, care adesea îndeplineau treburi, chiar mai presus de puterile lor. Capitolul XXI Viața își urmează cursul Desfășurarea evenimentelor a decurs în concordanță cu situația generală din țară și chiar din țările vecine: cum se zvonea că va fi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
înmormântat , și-au luat rămas bun pentru totdeauna. S-au întors cu sufletul îngreuiat de durere la Galați și i-au anunțat pe alde Gheorghiu de cele întâmplate cu băiatul lor , de care își aminteau cu iubire cât de vesel, harnic și talentat era cât a stat în casa părintească. I-au făcut toate pomenirile tradiționale, panaghia la patruzeci de zile rugându-se celui de Sus să-i ierte toate păcatele ce le-a săvârșit în scurta lui viață. Actul de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mână de ajutor; Costache este bolnav, copchii lor cei mari, buni de treabă la câmp, Mihai are slujbă, Gheorghe, Dumnezeu să-l ierte, s-a prăpădit, nu mai este cine să muncească la treburile mai grele. Maricica și Lențâca sunt harnice dar nu pot să cosească, asta-i muncă mai grea, care cere bărbați. Dumitru este prea mic ca să se încumete la coasă iar de cei mici, ce să mai vorbim...Nu crezi că am putea și noi săi ajutăm, așa cum
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
convins că vor avea șanse mult mai mari în viață făcând și altceva decât munca pământului. Oricum, știind mai multă carte, se vor descurca mult mai ușor în viață. Despre surorile, Maria și Lențâca, ce să zic: le văd foarte harnice, lucrează foarte frumos, ba mai mult, am auzit că sunt și lăudate ca „artiste”, și bine văzute în acest târg. Dar datorită neterminării nici a celor șapte clase câte se puteau face în Pungești, nu au alt viitor decât să
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
doar atâta: „Dumnezeu să te ierte, Costache, că ai fost un om bun și iubitor de familie. închină-te și tu, Maricică pentru iertarea păcatelor făcute cu voie și fără voie ”. Așa s-a stins unul dintre cei mai drepți, harnic și înțelept om din Pungești. * Anii ce au urmat după 1944, au fost de tristă amintire pentru trăitorii de pe Valea Racovei, ca și pentru mulți alții din întreaga țară și în special pentru acei cărora soarta le hărăzise traiul de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Ce frumoase și înduioșătoare erau atunci adunările din familie unde rudele și prietenii petreceau atât de frumos în jurul unor mese îmbelșugate, stropite cu un pahar de vin bun! Priponeștii erau renumiți pentru vinurile foarte bune și pentru oamenii atât de harnici, de buni, de primitori și de iubitori de frumos! Gospodarii își cinsteau numele și pletele cărunte prin ajutorarea celor din jur, toți trăind într-o adevărată armonie și pace socială. Cu drag îmi amintesc de această primă vacanță când familia
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
elevi de la ora deșteptării în sunet de clopoțel - ca la armată - și până la ora stingerii ca la cazarmă. Fără o anumită disciplină și ordine, viața celor câteva sute de normaliști nu s-ar fi putut desfășura ritmic, normal, precum un harnic stup de albine. Era ultimul an de studii după care, cu numeroase probe și examene urma să obțin diploma de învățător calificat, ca educator, așa cum visasem și cum îmi dorisem. În anul anterior, la examenul general pentru diploma de învățător
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
cu numai cinci scaune, la un bec și cu improvizațiile mele. Dar a fost superb și seara va fi de neuitat pentru noi. Joi 4 septembrie 1997 - San Pere de V. Catalunia - un pământ binecuvântat tot de Dumnezeu, cu oameni harnici, veseli, mândri și încăpățânați, care prețuiesc darurile Lui. Astăzi am fost la Girona cu mașina. Am putut sa ne bucurăm de priveliștea oferită, iar în orașul istoric ne-au încântat căile înguste, liniștite și întortocheate. Roberto Zucco Miercuri 15 septembrie
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
război mondial. Tata, un bărbat înalt, frumos, cu un zâmbet cald în colțul gurii, cu un păr bogat, ușor ondulat, podoabă pe care am moștenit-o și eu, ferit de pacostea cheliei. A fost un om credincios, blajin, cinstit și harnic, ordonat, meticulos, iubindu-și cu multă duioșie copiii, pe care nu i-a "atins" niciodată, lăsând treaba asta ingrată în seama mamei. Se născuse într-o familie de țărani, la Mășcăteni, un sat de pe lângă Dorohoi, alesese cariera militară, luptase pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ambasadei, Fernando a reușit să încheie câteva contracte de export de faină de pește, 50% din câștig vărsându-l la partid, pe baza următoarei explicații: "Sunt sănătos, liber, am casă, slujbă, am doi copii sănătoși și frumoși și o nevastă harnică și drăgăstoasă, ce-mi mai lipsește? Banii ce-mi prisosesc mie probabil ca sunt de folos altora, așa că..." Citisem operele "Socialiștilor utopici", Coranul și Noul Testament, știam că "cine-și dă sie-și dă" și că "mai degrabă va trece o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]