4,292 matches
-
biserică pe vremea înălțatului împărat Franțiscus al doilea și cu blagoslovenia arhiepiscopului Ștefan Avocumovici. S-au început a se zugrăvi la anul 1804 și s-au sfârșit la anul 1806, în luna lui decembrie, în 19". Lăcașul din Curtea, cu hramul „Cuvioasa Paraschiva", este cea mai spațioasă biserică de lemn păstrată în Banat: lungimea 18,60 m, lățimea 7,20 m, raza altarului 5,10 m, înălțimea pereților perimetrali 3,10 m, înălțimea până la apexul bolții 5,20 m, înălțimea turnului
Biserica de lemn din Curtea, Timiș () [Corola-website/Science/311891_a_313220]
-
anul 1801, și este dăruit la biserica noastră”". Aceste două cărți au fost pierdute în timpul celui de-al doilea război mondial. La începutul secolului al XIX-lea, căminarul Tudorache Ciurea și soția sa, Elisabeta, au zidit o biserică nouă, cu hramul “Sfinții Voievozi Mihail și Gavriil”, pentru a servi ca locaș de închinare pentru locuitorii satului Tâmpești. Lăcașul de cult a fost clădit în apropierea conacului boieresc pe același deal Tâmpa, boierul însuși mergând des, după tradiția orală, cu trăsura pentru
Biserica Sfinții Voievozi - Grădini din Fălticeni () [Corola-website/Science/311916_a_313245]
-
pronaos se află o pisanie în limba română, cu caractere chirilice, având următorul text: "“Todorache Ciurea, marele pa(harnic), am zidit din temelie, cu toată cheltuiala me(a), acest sf(â)nt și d(u)mnezeesc lăcaș, unde să prăznuește hram(ul) sf(i)nților mai marilor voevozi Mihail și Gavriil, spre pomenirea răposaților părinților și strămoșilor miei, căt și a fiilor și ourmașilor miei și a săracilor lăcuitori din satul acesta, rugând pre toți cei ce vor ceti și vor
Biserica Sfinții Voievozi - Grădini din Fălticeni () [Corola-website/Science/311916_a_313245]
-
a fost ridicată inițial în satul Volovăț, fiind ulterior strămutată în satul Putna din comuna omonimă aflată în județul Suceava. În prezent, edificiul religios se află localizat în cimitirul satului, la aproximativ 1 km distanță de Mănăstirea Putna, și are hramul "Intrarea Maicii Domnului în Biserică", sărbătorit la data de 21 noiembrie. Partea de răsărit a bisericii este datată din primii ani ai secolului al XV-lea, și, prin tradiție, a fost adusă de Ștefan cel Mare de la Volovăț. Aceasta este
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
În acest timp, el cere sprijinul Fondului Bisericesc al Bucovinei și astfel, în 1900, începe să se construiască o biserică de cărămidă, în imediata apropiere a bisericii de lemn. În anul 1908 a fost finalizată construcția noii biserici parohiale (cu hramul "Nașterea Maicii Domnului"), care a preluat această funcțiune de la vechea biserică de lemn. Astăzi, biserica de lemn are rolul de capelă și de muzeu. Vechea biserică de lemn este amenințată în prezent de mai multe pericole. Principalul pericol îl constituie
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
Sf. Tereza” sunt celebrate liturghii în următoarele zile: duminica (la orele 09.00, 11.00 și 17.00), la sărbători (la orele 09.00, 11.00 și 18.00), precum și în zilele obișnuite (la orele 07.00 și 18.00). Hramul Parohiei este sărbătoarea Sf. Tereza a Pruncului Isus sau Sf. Tereza de Lisieux (1873-1897), celebrată în fiecare an la data de 1 octombrie, întotdeauna până acum în prezența a cel puțin unui episcop de Iași. De asemenea, frecvent au loc
Biserica Sfânta Tereza a Pruncului Isus din Iași () [Corola-website/Science/311308_a_312637]
-
este o mănăstire de călugări creștin-ortodocși, întemeiată de ieromonahii Nifon Popescu și Nectarie în anul 1863 ca metoh al schitului românesc Prodromu de la Muntele Athos. Biserica mănăstirii are hramul "Duminica Tuturor Sfinților Atonului" (prăznuit în duminica a doua de după Rusalii). Mănăstirea se află într-o zonă retrasă de pe dealul Bucium, în partea de sud a municipiului Iași, putându-se ajunge la ea de pe Șoseaua Bucium (aflată pe Drumul Național
Mănăstirea Bucium din Iași () [Corola-website/Science/311314_a_312643]
-
a doua stradă după Plopii fără soț (ai marelui poet Mihai Eminescu). Adresa mănăstirii este Strada Păun nr. 14. În anul 1820, în vremea arhipăstoririi mitropolitului Veniamin Costachi al Moldovei, a fost fondat la Muntele Athos, Schitul Românesc Prodromu cu hramul "Sfântului Ioan Botezătorul", întemeierea sa fiind consfințită prin hrisoavele domnești ale domnitorului Grigore Alexandru Ghica al Moldovei la 7 iulie 1853 și ale domnitorului Carol I al României la 19 iunie 1871. În anul 1853, domnitorul Grigore Alexandru Ghica al
Mănăstirea Bucium din Iași () [Corola-website/Science/311314_a_312643]
-
anul 1863, după cum este precizat în adresa nr.16/13 mai 1942, ieromonahii Nifon Popescu, primul stareț al Schitului Prodromu din Sfântul Munte Athos și Nectarie au întemeiat aici Schitul Bucium, ca metoh al schitului atonit. Paraclisul schitului Bucium, cu hramul "Sfinții Atonului", a fost ridicat într-o casă având o dimensiune mult mai mică decât cea actuală și a fost sfințit la 19 iunie 1871 de către mitropolitul Calinic Miclescu (1865-1875) al Moldovei. Slujbele se țineau numai ca pravilă pentru părinții
Mănăstirea Bucium din Iași () [Corola-website/Science/311314_a_312643]
-
fost ridicat la rangul de mănăstire de către mitropolitul Daniel Ciobotea, formând o comunitate monastică cu 16 viețuitori. Aici se află în prezent Casa Roznovanu (reședință mitropolitană), un frumos parc dendrologic și principala fermă viticolă a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Deoarece hramul mănăstirii "Sfinții Atonului" se sărbătorește în ziua de "duminica a doua după Rusalii", numită și "Duminica Sfinților Români", mitropolitul Daniel a hotărât ca această mănăstire să aibă și hramul Sfinților Români. În ultimii ani s-au efectuat numeroase înnoiri gospodărești
Mănăstirea Bucium din Iași () [Corola-website/Science/311314_a_312643]
-
dendrologic și principala fermă viticolă a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Deoarece hramul mănăstirii "Sfinții Atonului" se sărbătorește în ziua de "duminica a doua după Rusalii", numită și "Duminica Sfinților Români", mitropolitul Daniel a hotărât ca această mănăstire să aibă și hramul Sfinților Români. În ultimii ani s-au efectuat numeroase înnoiri gospodărești și se pregătește construirea unei noi biserici cu hramul "Învierea Domnului". Începând cu anul 2007, starețul mănăstirii este ieromonahul Irineu Bălan, îndrumătorul Atelierului de Pictură „Sf. Ioan Damaschin”. El
Mănăstirea Bucium din Iași () [Corola-website/Science/311314_a_312643]
-
duminica a doua după Rusalii", numită și "Duminica Sfinților Români", mitropolitul Daniel a hotărât ca această mănăstire să aibă și hramul Sfinților Români. În ultimii ani s-au efectuat numeroase înnoiri gospodărești și se pregătește construirea unei noi biserici cu hramul "Învierea Domnului". Începând cu anul 2007, starețul mănăstirii este ieromonahul Irineu Bălan, îndrumătorul Atelierului de Pictură „Sf. Ioan Damaschin”. El este licențiat în teologie și în arte plastice - Secția Pictură icoane, având în prezent o bogată activitate artistică atât în
Mănăstirea Bucium din Iași () [Corola-website/Science/311314_a_312643]
-
Miron Costin, domnitorul Barnovschi În altă parte, același cronicar scrie: Pisania bisericii nu s-a păstrat, dar un document din 9 mai 1627 indică în mod clar că domnitorul Miron Barnovschi a început în acel an să construiască biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului. În același act se precizează că mănăstirea a fost închinată de către ctitor "la sfânta și marea biserică din Cetatea Ierusalimului (...) unde este începutul și capul și întărirea credinții noastre". Istoricul ieșean N.A. Bogdan a văzut la începutul
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
și pe exterior, cu fonduri alocate de Ministerul Culturii și Cultelor, dar și cu asistență UNESCO. Recepția lucrării a avut loc la 4 august 2004, în prezența ministrului culturii și cultelor, prof. dr. acad. Răzvan Theodorescu. În prezent, are două hramuri: Printre preoții care au slujit aici este de menționat: Ca urmare a refacerilor din cele aproape patru secole trecute de la construirea bisericii, este greu de spus cât din biserica actuală se aseamănă cu cea construită în vremea lui Miron Barnovschi-Movilă
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
se afla pictat portretul ctitorului, iar pe peretele sudic portretul mamei sale. Sub aceste portrete se aflau inscripții în limba greacă. Astfel, sub portretul domnitorului se afla următoarea inscripție: "În veci pomenitul Miron Barnovschi Voievod, ctitorul acestei sfinte mănăstiri cu hramul Adormirea Maicii Domnului, în anul 1627", iar sub cel al mamei sale scria: În veci pomenita mama lui Elena Doamna și pentru dumnezeiasca și îngereasca schimă schimbându-și numele în Elisbeta monahia". Călătorul Paul din Alep menționează că exista în
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
Moscova, dar acestea nu au mai fost trimise la Iași, deși fuseseră zugrăvite și plătite. În prezent, dintre icoanele vechi păstrate sunt cea a "Mântuitorului Iisus Hristos" (din 1679), a "Sf. Ana" (ferecată în argint), a "Sf. Nicolae" și a hramului ("Adormirea Maicii Domnului" - pictată în 1734 și ferecată în argint în 1806). Biserica a fost înzestrată cu odoare de preț și veșminte scumpe. Dintre acestea sunt de menționat următoarele: Ctitorul donase prin 1627-1628 și un chivot de argint care se
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
se păstrează astăzi la Mănăstirea Galata. Pe acesta se află o inscripție în limba slavonă cu următorul text: "Acest chivot l-a făcut binecredinciosul și de Hristos iubitorul Domn Io Miron Barnovschi Voievod, în nou zidita sa mănăstire, unde este hramul Adormirea Prea sfintei Născătoare de Dumnezeu, în anul 7136". Arhidiaconul Paul de Alep (secretarul Patriarhului Macarie al Antiohiei) susține că domnitorul Miron Barnovschi-Movilă ar fi fost înmormântat în prima încăpere a Bisericii Adormirea Maicii Domnului, în care au fost înmormântați
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
fost turnat în 1628 la Liov, după cum atestă inscripția în limba slavonă: "Binecredinciosul și iubitorul de Hristos Io Miron Barnovschi Voievod, din mila lui Dumnezeu Domnul Țării Moldovei, au făcut acest clopot în mănăstirea sa din nou zidită, unde este hramul Adormirea Prea sfintei Născătoare de Dumnezeu, în târgul Iașilor, la anul de la nașterea lui Hristos 1628". Pe marginea de jos este o altă inscripție în limba latină, în care se spune că a fost confecționat de Georgius Frank Leopoli: "Auzit
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
este ... mai veche și mai cinstită decât alte episcopii ale acestei țări, al doilea scaun după mitropolitul țării. Documentul emis de cancelaria lui Alexandru cel Bun în 1408 dovedește că la acea dată exista deja un lăcaș de cult cu hramul "Sfânta Vineri" ("Sfânta Paraschiva") pe locul actualei Episcopii. Era o biserică domnescă din moment ce voievodul țării o alesese ca loc de veșnică odihnă pentru mama sa, dar nu avem date certe cu privire la anul construcției. Credem însă că nu greșim dacă afirmăm
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
râului Nistru, în partea de nord-vest a raionului Zastavna. Localitatea Crișceatec a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În anul 1765, negustorul Teodor Preda și răzeșii din Răpujineți au construit aici un schit cu hramul "Sfântul Ioan Botezătorul", care a deținut satul Crișceatec, un teren în satul Răpujineți și ½ din satul Zviniace (regiunea Cernăuți), cu 4 mori și un atelier, arendate, din 1784, pe 3 ani lui Mihail Mocranschi, cu 500 florini . În anul 1776
Crișceatec, Zastavna () [Corola-website/Science/311396_a_312725]
-
Teodor Burada, iar după o perioadă de 10 ani ar fi ars din nou și ar fi fost restaurată de către un vornic pe nume Antonie Cobălcescu, iar după ce a fost restaurată și sfințită, a fost pus cel de-al doilea hram, de la numele ctitorului. Are hramul "Adormirea Maicii Domnului" și "Sfântul Antonie cel Mare".
Biserica Vulpe din Iași () [Corola-website/Science/311422_a_312751]
-
perioadă de 10 ani ar fi ars din nou și ar fi fost restaurată de către un vornic pe nume Antonie Cobălcescu, iar după ce a fost restaurată și sfințită, a fost pus cel de-al doilea hram, de la numele ctitorului. Are hramul "Adormirea Maicii Domnului" și "Sfântul Antonie cel Mare".
Biserica Vulpe din Iași () [Corola-website/Science/311422_a_312751]
-
, comuna Brâncovenești, județul Mureș, cu hramul "Înălțarea Domnului" a fost ridicată in anul 1809. Dovada că a fost ridicată în acest an este consemnată pe inscripția aflată deasupra ușii de la intrare: "ANO 1809". Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . La
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
ungurească, Săcalu de Pădure înregistra 648 locuitori, din care 643 români și 5 țigani. În anul 1960 populația satului era de 623 locuitori, din care 618 români și 5 țigani, pe confesiuni fiind 608 ortodocsi, 10 adventiști și reformați. Purtând hramul „Înălțarea Domnului”, biserica de lemn din Săcalu de Pădure, monument înscris în lista Monumentelor Istorice din 2010, este situată pe locul cunoscut de localnici sub toponimul de „Grui”, într-o fostă livadă, folosită ca cimitir. Biserica este înregistrată de conscripția
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
se află în localitatea cu același nume din județul Cluj. Situată pe o mică colină în partea satului numită “Jeleri” - denumire datorată populației românești care trăia în acea parte de sat - biserica are hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. Este datată din anul 1731, conform inscripției ce se găsește deasupra intrării în biserică. Se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . În aceeași localitate a mai existat încă o biserică de
Biserica de lemn din Sic () [Corola-website/Science/312306_a_313635]