6,195 matches
-
aici cu o „foamete artificială” sau „înfometare organizată”, în care lipsa alimentelor rezultă nu dintr-un dezastru climatic, și nici măcar dintr-o gravă incompetență economică - ca în 1921, sau ca în Kazahstan - ci din confiscarea de către stat a produselor alimentare indispensabile populației locale. într-adevăr, Stalin este perfect la curent cu situația din Ucraina: încă din august 1932, Molotov îi raportase că există „o reală amenințare cu foametea, chiar și în districtele unde recolta a fost excelentă”. și totuși confiscările de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
orice posibilitate de rezistență a burgheziei, de a-i nimici trupele”. De la războiul civil rus la războiul civil internațional în septembrie 1917, Lenin îi îndeamnă pe bolșevici* să preia puterea printr-o insurecție care ar deschide calea războiului civil, etapă indispensabilă a revoluției socialiste. Datorită Revoluției din Octombrie*, el stabilește condițiile acestui război civil: interzicerea presei și a partidelor, dizolvarea Adunării Constituante, tratatul de la Brest-Litovsk stipulând cedarea unei părți importante a teritoriului către Germania, naționalizarea industriilor, rechiziționarea forțată a produselor de la
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
larg asigurate prin deportarea* în masă în regiunile inospitaliere a „coloniștilor speciali” sau a condamnaților la Gulag. „Acumularea primitivă socialistă” necesită investiții în devize pentru importul din țări capitaliste a unor mașini moderne și pentru plata inginerilor și tehnicienilor străini indispensabili punerii la punct a activității de pe marile șanțiere - baraje, combinate siderurgice sau mecanice. Devizele sunt obținute prin exportul de cereale - începând din 1932, colectivizarea asigură puterii sovietice pomparea recoltelor -, de lemn - o resursă inepuizabilă grație inclusiv mâinii de lucru ieftine
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
că trebuie făcute concesii umanitarismului ambiant, care se dezvoltă mai ales în timpul războaielor duse sub cel de-al doilea Imperiu, odată cu crearea Crucii Roșii. în 1889, primul congres al Internaționalei a II-a „afirmă pacea ca fiind condiția primă și indispensabilă pentru orice fel de emancipare a muncitorilor”, dar denunță „nebunia” „pacifiștilor burghezi”. într-adevăr, după Jaurès, societatea capitalistă „poartă războiul în ea așa cum poartă o noapte liniștită furtuna”. De-acum înainte, socialiștii vor agita amenințarea cu revoluția pentru a obliga
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
capitaliste, națiunea trebuie să se subordoneze intereselor globale ale proletariatului internațional. împlinirea naționalistă este, prin urmare, judecată în mod favorabil în măsura în care contribuie, ca în Irlanda, la accelerarea procesului de conștientizare a celor exploatați. Crearea marilor state-națiuni este considerată o etapă indispensabilă spre unificarea spațiului economic, dar numeroase sunt popoarele văzute ca „incapabile să dezvolte o cultură și o viață politică proprii”. Dreptul popoarelor este o noțiune străină marxismului*, chiar dacă poate fi folosit în scopul destabilizării unui imperialism considerat mai amenințător decât
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
începând din ianuarie 1967, acestea sunt comitetele revoluționare, susținute de armata al cărei rol este „susținerea stângii”. O dată definit acest organ de putere, Mao ia ca pretext unele protestări la adresa ierarhilor regimului - „contracurentul din februarie” -, pentru a-i îndepărta, cu excepția indispensabilului Zhou Enlai, și pentru a înlocui parțial Biroul Politic cu grupul Revoluției Culturale condus de Chen Boda. în primăvara și vara lui 1967, situația se precipită. în timp ce epurarea se extinde, organizațiile de gărzi roșii și de „rebeli” muncitori se destramă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
minunate mesaje, arta în genere și abilitățile practice în particular modelează ființa umană deschizându-i universul. Astfel zice Democrit: "Ceea ce sunt florile pentru grădină aceea este arta pentru suflet"; putem astfel afirma că abilitatea practică este o componentă organică și indispensabilă a dezvoltării armonioase a personalității umane, ea formând și dezvoltând sensibilitatea și gustul estetic, înlesnind astfel însușirea normelor morale. Artei îi revine de multe ori rolul de întreprinzător, de element de rupere a ritmului cotidian, de refugiu sau chiar de
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
digital) la hârtie și vor aprecia identitatea specifică, unică a gravurii, care e altceva decât o „simplă reproducere”. Între „elogiul Mâinii”, pentru a-l cita pe Henri Focillon, și „apologia” tehnicii, cartea lui Florin Stoiciu se recomandă ca un îndrumar indispensabil și o fascinantă lecție de elocvență artistică. Prof. univ. dr. Ruxandra Demetrescu Rector Universitatea Națională de Arte din București. CUVÂNT ÎNAINTE ARGUMENT Această carte nu își propune să explice tehnicile și manierele gravurii, nu este un manual școlar, ci mai
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
proprietarii erau personal responsabili de faptele angajaților lor și de situația financiară a propriei întreprinderi, ei aveau cel mai adesea tendința de a limita cu strictețe riscurile inerente angajamentelor importante și de a restrânge delegarea de autoritate la un minim indispensabil. Întreprinderea nu era și nu putea deveni o entitate de sine stătătoare, independentă de situația financiară a proprietarului său, așa cum stau lucrurile în zilele noastre. Proprietarul nu-și putea permite să-și pună în pericol averea; un eventual faliment al
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
Rece (de exemplu, cele ale Uniunii Sovietice legate de autoproclamatul rol de protector al oprimaților lumii), dar altele au devenit și mai exagerate, din cauza circumstanțelor particulare ale politicii internaționale contemporane (imaginea despre sine a Statelor Unite, ca națiune absolut dezinteresată sau indispensabilă sau tratarea Națiunilor Unite ca și cum ar fi ceva mai mult decât forumul de interacțiune a statelor sale membre - poate ideea unei „conștiințe morale a lumii”). Natura tragică a realismului este predispusă în mod natural spre a căuta dincolo de suprafața binevoitoare
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
evident, realizării acestui scop. Oricare ar fi obiectivul final al unei politici externe, prestigiul său - reputația pentru putere - este întotdeauna un factor important și uneori decisiv în adjudecarea succesului sau eșecului acesteia. O politică de prestigiu este deci un element indispensabil al unei politici externe raționale. Războiul Rece, care a dominat relațiile dintre lumea occidentală și blocul sovietic timp de două decenii după cel de-al doilea război mondial, a fost purtat în primul rând prin instrumente de prestigiu. Statele Unite și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
o anumită influență în relațiile internaționale care poate fi atribuită în primul rând, dacă nu exclusiv, posesiei lor. „O picătură de petrol merită o picătură din sângele soldaților noștri”, spunea Clemenceau în timpul primului război mondial. Apariția țițeiului ca materie primă indispensabilă a determinat o schimbare în relațiile de putere ale națiunilor dominante politic. Uniunea Sovietică a devenit mai puternică deoarece, în această perspectivă, ea își asigură necesarul din resursele proprii, în timp ce Japonia a devenit considerabil mai slabă deoarece rezervele îi lipsesc
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
fără de care, în epoca modernă, nici o națiune nu poate atinge statutul de mare putere. Printre ele, capacitatea industrială este unul dintre domeniile cele mai importante. Tehnologia transporturilor și comunicațiilor militare a făcut din dezvoltarea generală a industriei grele un element indispensabil al puterii naționale. Victoria în războiul modern depinde de dimensiunile și calitatea autostrăzilor și a căilor ferate, a camioanelor, vapoarelor, aeronavelor, tancurilor, a echipamentelor și armamentului de orice tip, de la plase de țânțari și arme automate la măști de oxigen
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
natură, cum a fost distrugerea Poloniei. Ceea ce este important pentru discuția noastră este că aceste acțiuni au fost întreprinse tocmai în numele principiului balanței de putere, a cărui principală pretenție de a servi drept principiu al sistemului modern de state era indispensabilă pentru menținerea independenței statelor individuale. Balanța de putere nu numai că a eșuat în asigurarea independenței Poloniei, dar însuși principiul compensației teritoriale a fiecărui membru pentru creșterea teritorială a oricărui altul a dus la distrugerea sa. Eliminarea Poloniei în numele balanței
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
o dată, după cum va hotărî distribuția viitoare de putere. Orice fel de schimbare a statu-quoului ar fi fost urmărită, ele trebuiau să recunoască cel puțin un factor constant: existența unor talere, „statu-quoul” balanței însăși. și oricând o națiune ar uita această indispensabilă condiție a independenței și stabilității, precum Austria în 1756 în ceea ce privește Prusia sau Franța, între 1919 și 1923, față de Germania, consensul celorlalte națiuni nu-i va permite mult timp acest lucru. Consensul a evoluat în climatul moral și intelectual al epocii
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
copleșitor al forțelor sociale obiective. Faptul că balanța de putere reprezintă o asemenea forță socială a fost recunoscut de către unul dintre cei mai de seamă profesori de drept internațional din epoca modernă. L. Oppenheim numește balanța de putere „o condiție indispensabilă a înseși existenței Dreptului Internațional” 3. „șase morale”, afirmă el, se poate spune că pot fi deduse din istoria dezvoltării Dreptului Națiunilor: 1) Prima și cea mai importantă morală este că Dreptul Națiunilor poate exista doar dacă există un echilibru
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
prevăd sancțiuni, fie sunt precondiția logică pentru existența unui sistem multiplu de state, precum regulile care delimitează jurisdicția statelor. Reguli de acest fel sunt obligatorii pentru toate statele, indiferent de consimțământul lor, și pot fi numite legi internaționale comune sau indispensabile, un jus necessarium al sistemului modern de state. Forța lor constrângătoare nu afectează suveranitatea națiunilor. Într-adevăr, face suveranitatea posibilă, în calitate de concept juridic, întrucât fără respectul reciproc față de jurisdicția teritorială a națiunii și fără aplicarea juridică a acelui respect, dreptul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
juridic, întrucât fără respectul reciproc față de jurisdicția teritorială a națiunii și fără aplicarea juridică a acelui respect, dreptul internațional și un sistem de state bazat pe el în mod evident nu ar putea exista. Cu excepția acestor puține reguli comune și indispensabile de drept internațional, fiecare națiune este cea mai înaltă autoritate creatoare de legi atât timp cât sunt implicate regulile de drept internațional care o constrâng. Nici o regulă de drept internațional nu o obligă în afara celor pe care le-a creat pentru sine
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
există vreo altă autoritate deasupra ei. În consecință, fiecare națiune este liberă să-și administreze afacerile interne și externe conform voinței sale atât timp cât nu este limitată de un tratat sau de ceea ce am numit mai devreme legi internaționale comune ori indispensabile. Națiunea are dreptul de a adopta orice constituție o mulțumește, de a promulga orice fel de legi dorește, indiferent de efectul lor asupra propriilor cetățeni, și să aleagă orice sistem de conducere. Este liberă să aibă orice fel de instituție
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de sprijinul popular în țara proprie și în același timp mai cert că va eșua decât abordarea unei astfel de misiuni complexe în spiritul și folosind tehnicile demagogiei de tip naționalist. Ideologia simplă și tehnicile cruciadei morale sunt folositoare, chiar indispensabile pentru ralierea opiniei publice interne în spatele unei politici anume; ele sunt arme potrivite în bătălia națiunilor pentru dominarea conștiințelor oamenilor. Propaganda nu reprezintă doar o bătălie între bine și rău, între adevăr și minciună, ci și între o putere și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
autoconservare este limitată de efortul implicit de a obține un avantaj decisiv care să asigure supraviețuirea în detrimentul eliminării celeilalte. Concluzia inevitabilă este că, în Uniunea Sovietică și, într-o mai mică măsură, în Statele Unite, în locul unei moralități împărtășite care este indispensabilă pentru o balanță a puterii viabile și pentru o destindere reală, avem o moralitate națională bazată pe credința că guvernul deține monopolul adevărului și al virtuții și că cetățenii sunt doar niște copii care au nevoie de îndrumare, dacă nu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
înarmează pentru că doresc să se apere de alte națiuni sau pentru că doresc să le atace pe acestea. Toate națiunile active din punct de vedere politic sunt angajate prin definiție într-o competiție pentru putere în care armamentul constituie un element indispensabil. Astfel, toate națiunile active politic trebuie să aibă intenția de a achiziționa cât mai multă putere - ceea ce, printre altele, înseamnă să fie cât mai bine înarmate. Națiunea A, care se simte inferioară din punct de vedere militar față de națiunea B
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
posibil pentru succesul Ligii erau fie prea slabe pentru a acționa într-un mod semnificativ - precum țările scandinave -, fie - cum era cazul Uniunii Sovietice - ascundeau motivații suspecte. Mai mult decât atât, Uniunea Sovietică nu deținea la acel moment putere navală, indispensabilă în respectivele circumstanțe, și nici nu avea acces la teatrul de desfășurare a operațiunilor decisive fără cooperarea, improbabilă, a statelor învecinate. Astfel, cazul securității colective versus Italia a fost de fapt cazul Marii Britanii și al Franței versus Italia. În aceste
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
credem că tensiunea dintre statu-quo și schimbare, atunci când apare, trebuie doar să fie prezentată corpului legislativ, care va rezolva această problemă fie prin adoptarea, fie prin respingerea unei legi. În acest proces de schimbare pașnică, instituțiile legislative joacă un rol indispensabil, dar secundar. Orice contribuție a tribunalelor la procesul unei schimbări pașnice de la un statu-quo la altul este determinată de climatul moral care domnește în sălile de judecată, dar și în Congres, la Casa Albă sau în casele cetățenilor obișnuiți. Întrucât
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
3) statul pune la dispoziție agențiile de impunere a legilor sale. Rămâne ca noi să determinăm cât de importantă este contribuția statului la menținerea păcii interne. Răspunsul la această întrebare are două coordonate. Contribuția statului la menținerea păcii interne este indispensabilă, dar nu e în sine suficientă. Fără contribuția statului nu poate exista pace internă, dar trebuie să-și mai aducă aportul și alți factori. Faptul că nu poate exista pace internă în absența statului este implicit în ceea ce s-a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]