5,050 matches
-
într-o manieră mai subtilă modul cum dezvoltarea subminează, de fapt, practicile durabile. Dezvoltarea transferă controlul asupra resurselor dinspre cei care trăiesc sustenabil înspre cei care organizează producția de mărfuri; împuternicește experți care au cunoștințe bazate pe rațiune instrumentală; sporește inegalitatea care produce conflicte sociale, și așa mai departe. Respingerea ecologistă a sistemului de state O chestiune centrală pentru analiza noastră este poziția ecologiștilor cu privire la ordinea mondială. Deși unele argumente ambientaliste privind reforma instituțională au legături clare cu alte tradiții, ceea ce
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de analiză", o formă de gândire predominantă în realism, pentru că astfel s-ar separa în mod arbitar arenele acțiunii politice, care ar trebui văzute într-o legătură indisolubilă. În sfârșit, se pune un accent clar pe economia politică și pe inegalitatea structurală inerentă în economiile capitaliste moderne, asupra cărora se concentrează și marxiștii și teoreticienii dependenței. Totuși, în opoziție cu poststructuralismul în special, împărtășește un element de teoretizare modernistă, în sensul că ecologiștii încearcă să înțeleagă lumea pentru a reuși să
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
253 Ideologiekritik, 163 Ierarhie, 50, 85, 251, 272 Imperialism, 29, 111, 118, 127, 129, 131, 137, 137, 138, 139, 140, 141, 142 imperialism cultural, 117 imperiu, 116 imunitate suverană, 86 independență, 85, 140, 146 individ, 71, 83, 167, 175, 245 inegalități, 19, 28, 47, 88, 144, 145, 146, 148, 149, 150, 151, 152, 153 instituții, 21, 29, 59, 61, 62, 68, 80, 81, 110, 162, 170, 222, 239, 269 instituții financiare, 91, 94 instituționalism instituționalism liberal, 273 instituționalism neoliberal, 24, 39
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
echivalează, în planul discursiv, cu autoritatea unei semnături suficientă sieși, în jurul căreia mentalul colectiv a brodat supranume cu conotații mitologice și/sau carismatice: Apostolul, Cărturarul, Învățătorul neamului, Profesorul 276. Astfel, raportul dintre cei doi este inițial marcat de o mare inegalitate de statut care, în scurt timp, se va echilibra, mai precis, după controversatul an 1927, când atenția criticii literare va fi bulversată de apariția Cuvintelor potrivite. Este știut faptul că începuturile gazetăriei polemice argheziene stau sub semnul virulentei campanii anticlericale
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
modificări, până În 1923, apreciată ca cea mai liberală din Europa, avea și unele limite. Ele constau nu numai În marea puterea acordată domnitorului investit cu dreptul de veto absolut, ci și În unele reglementări cu privire la exercitarea drepturilor civile dar păstra inegalitatea drepturilor politice, prin introducerea sistemului electoral censitar. Din cele 4 colegii electorale, 2 aparțineau moșierimii care-și asigura supremația În Adunare. Senatul, creat pentru a cenzura activitatea Adunării Deputaților era compus din membri eligibili, pe baza unui cens foarte ridicat
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
dată Bulgaria, pe de o parte, iar de cealaltă parte Serbia, Grecia, Muntenegru la care s-a adăugat și România, iar la finalul conflictului și Turcia. În iunie 1913 armata română a trecut Dunărea, fără a desfășura operațiuni militare. În urma inegalității evidente a forțelor beligerante, Bulgaria a cerut pace. Tratatul semnat la București În 1913 a oferit României Cadrilaterul și o frontieră sigură În sudul Dobrogei. Găzduirea acestui congres de pace, la care pentru prima dată țările din S - E Europei
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
generoși decât ar crede-o vulgarii), Leo Castelli este silit să constate că e cale lungă de la vorbă la faptă. De ce, de la universal la planetar, nu se face traducerea? International art nu încetează să fie occidentală, și nu doar din cauza inegalităților puterii de cumpărare (emiratele din Golf rămânând cu obstinație în afara pieței). Firește, Occidentul nu are exclusivitatea plăcerii estetice, dar tradiția imaginii de aici nu coincide, în mod evident, cu cea a Islamului, a Indiei sau a Africii. Universalul kantian pare
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
inteligente, copioase, confortabile, subtile, dar oamenii nu sunt mai fraterni când ies din Piramida de la Luvru decât atunci când intră. Iar "mediile defavorizate" preferă părții lor divine graffitti-urile și rap-ul. Relația socială nu s-a îmbunătățit, coagulantul-artă nu a unit, inegalitățile culturale au rămas aceleași. De ce? Garantă a unei conversii imediate, opera de artă era presupusă a-și transmite puterea de la distanță, precum o relicvă către credincios. De unde vocabularul lui Malraux legat de sortilegiu (revelație, fior, întâlnire, comuniune, iradiere etc.). Cum
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
pe cioara din par. Sacrificând tot mai mult îndatoririle funcției sale în fața chemării camerelor, el substituie "efectul de anunț", întotdeauna plăcut, elaborării și aplicării ingrate a reformelor avute în vedere. Imaginea televizată poate fi văzută ca un factor suplimentar de inegalitate. Când cea mai mare parte a vieții politice dintr-o țară se desfășoară pe micul ecran, "agora electronică" nu mai este cea a Atenei, ci a Cartaginei. Scrisul a fondat în fapt și în drept democrația greacă. El a permis
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
milioanelor de telespectatori (sau un afiș în cvadricromie trecătorilor), e nevoie în primul rând de capitaluri. Irupția simultană a banilor în imagine și a imaginii în persuasiunea colectivă contribuie la restrângerea spațiului public, reduce mai mult egalitatea de drept la inegalitățile de fapt și le rezervă celor mai avuți funcțiile de conducere. Actul de persuasiune se analizează ca o operațiune de cumpărare (de spații și timpi), iar cetățeanului i se adresează ca unui consumator, serios sondat, eșantionat, vizat și panelizat de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
jocului în sine și a jucătorilor politici. Costul năucitor al campaniilor electorale și al întreținerii zi de zi a unei "bune imagini" incită la folosirea banilor negri, la deturnarea de fonduri publice și la revenirea în forță a cavalerilor industriei. Inegalitatea din democrația mediatică nu ține doar de capacitatea individuală de emisie, între noii săraci care receptează și noii bogați care fabrică, difuzează și triază vizualul. Ea ține și de capacitatea individului de a se face văzut, personal. În toate locurile
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
individuală plăcută sau dureroasă. Planeta noastră mediatică este un anumit raport Nord-Sud mediatizat de obiective și lentile. Sateliții, camerele și laboratoarele sunt în Nord, care are exclusivitatea drepturilor de filmare, montare, reproducere și difuzare. Imaginea industrială, instrument de sensibilizare la inegalitățile mondiale, este totodată expresia cea mai sensibilă a acelorași inegalități, între priviții din Sud și privitorii din Nord. Etnologul occidental aflat în misiune beneficia deja de această poziție de invidiat, cea a privitorului în afara vederii, dar încerca să facă din
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
raport Nord-Sud mediatizat de obiective și lentile. Sateliții, camerele și laboratoarele sunt în Nord, care are exclusivitatea drepturilor de filmare, montare, reproducere și difuzare. Imaginea industrială, instrument de sensibilizare la inegalitățile mondiale, este totodată expresia cea mai sensibilă a acelorași inegalități, între priviții din Sud și privitorii din Nord. Etnologul occidental aflat în misiune beneficia deja de această poziție de invidiat, cea a privitorului în afara vederii, dar încerca să facă din ea un mijloc de cunoaștere, chiar de comunicare cu două
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
unii spun că nimic nu e nou sub soare (adică sistemul în care trăim este just, iar aspectele negative sunt consecințe momentan neprevăzute, fiindcă o reformă ici, un ban dincolo pot rezolva problemele); alții cred că trăim o mutație profundă (inegalitățile sunt inerente unui sistem axat pe profit; săracii, șomerii etc. nu sunt consecințe momentan neprevăzute, ci rezultatul funcționării sistemului, deci sistemul e problema); nostalgicii sunt aceia care oftează după modelul societății agrare, cu organizare stabilă, "de monolit", cu convingeri religioase
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
fiecăruia de celălalt este reglată de "forțele pieții" ca de o "mână invizibilă". Ar însemna ca, pe plan mondial, fiecare națiune să se specializeze într-o activitate sau sector în care are avantaje față de altele. În acest fel se atenuează inegalitățile, se micșorează decalajele? Dacă două țări: una bogată, cu numeroase resurse, cu infrastructură bună, cu oameni educați, și alta săracă, fără resurse, aleg să facă negoț, cea bogată se va îmbogăți grație noilor piețe pe care le poate deschide, cea
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
victima unor nedreptăți, fiecare poate spune în ce au constat acestea și cum a trecut peste ele, dar mobilizând teorii diferite despre "dreptate", logici diferite ale justificării. Fiecare critică plecând de la trei valori fundamentale: egalitatea, meritul, autonomia. Fiecare poate critica inegalitățile sociale fiindcă aduc atingere respectului la care au dreptul, fiindcă se opun egalității de șanse etc., dar o face în numele egalității postulate într-un anumit mod de mult timp în societățile democratice. Muncitorii pot critica hala în care lucrează, pot
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
în care lucrează, pot critica șeful, dar nu au în vedere egalitatea absolută. Ei nu vor să "coboare" prea mult în timp ce alții "urcă" prea mult... Concepția democratică a egalității înseamnă o ierarhie justă (fiecare se află pe o poziție socială, inegalitățile legitime fiind legate de diplomă, de vechime în muncă etc.). Principiul egalității dă naștere unor critici aprige, cu cât societatea este mai democratică iar oamenii mai sensibili la inegalitățile sociale, dar munca rămâne schimbul între efortul depus și retribuție. Retribuirea
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
înseamnă o ierarhie justă (fiecare se află pe o poziție socială, inegalitățile legitime fiind legate de diplomă, de vechime în muncă etc.). Principiul egalității dă naștere unor critici aprige, cu cât societatea este mai democratică iar oamenii mai sensibili la inegalitățile sociale, dar munca rămâne schimbul între efortul depus și retribuție. Retribuirea se leagă de merit. Dacă suntem liberi și egali, la muncă egală vrem salariu egal, la muncă inegală salarii inegale. Deci meritul face inegalitățile juste. Sigur că apar critici
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
iar oamenii mai sensibili la inegalitățile sociale, dar munca rămâne schimbul între efortul depus și retribuție. Retribuirea se leagă de merit. Dacă suntem liberi și egali, la muncă egală vrem salariu egal, la muncă inegală salarii inegale. Deci meritul face inegalitățile juste. Sigur că apar critici privind criteriile de apreciere a meritelor, dar muncitorii se simt "exploatați" doar atunci când diferențele de apreciere a meritelor sunt foarte mari. În cultura societăților europene, omul își exprimă autonomia, se împlinește prin muncă. Este just
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
muncă. Este just ca omul să se realizeze, să nu fie împiedicat să-și facă meseria etc. În acest caz, criticile lui pot fi legate de stres, de oboseala la locul de muncă. Dacă egalitatea este o reprezentare culturală a inegalităților acceptabile, iar meritul un principiu care permite comparații între oameni, autonomia este principiu etic23. Când au în vedere egalitatea, muncitorii pot deveni ostili meritului fiindcă naște inegalități. În numele egalității ei pot deveni ostili autonomiei în măsura în care aceasta ajunge să însemne anomie
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de oboseala la locul de muncă. Dacă egalitatea este o reprezentare culturală a inegalităților acceptabile, iar meritul un principiu care permite comparații între oameni, autonomia este principiu etic23. Când au în vedere egalitatea, muncitorii pot deveni ostili meritului fiindcă naște inegalități. În numele egalității ei pot deveni ostili autonomiei în măsura în care aceasta ajunge să însemne anomie, dezordine morală care amenință solidaritatea. Muncitorii critică nedreptățile în numele egalității, meritului, autonomiei. Apelul la egalitate îi determină să critice castele, discriminarea etc., dar ei trec la acțiune
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
să însemne anomie, dezordine morală care amenință solidaritatea. Muncitorii critică nedreptățile în numele egalității, meritului, autonomiei. Apelul la egalitate îi determină să critice castele, discriminarea etc., dar ei trec la acțiune colectivă dacă se aduce atingere onoarei, demnității lor, nu când inegalitățile concrete sunt acceptabile. Deci, în societatea democratică, cu cât considerăm mai mult că suntem egali, cu atât ne putem gândi la propriile interese, putem vrea realizarea de sine și critica șefii, condițiile de muncă, "lumea injustă", "legile neaplicate", puterea arbitrară
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Dubet au impresia că în lumea actuală trăim îngrădiți sus de puternicii invizibili, cu venituri halucinante și jos de sărăcime, de imigranți etc. Dacă altădată visul era de a trăi într-o societate fără clase sociale, acum ne temem de inegalități între oameni fără societate... În fața violenței actuale (foarte mult mediatizate), unii ne neliniștesc cu potențialul de război acumulat, alții cu discursuri despre creșterea riscurilor de război 24. În timp ce unii vorbesc de binefacerile "procesului de civilizare" (Norbert Elias), alții aduc în
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de către guvern se datorează intrării muncitorilor în economia subterană (nesupusă impozitării). Activitățile subterane care nu sunt supuse impozitării le concurează pe cele legitime, pentru care se plătesc impozite, care reușesc să atragă resurse etc. Aplicarea inegală a impozitării creează o inegalitate de șanse de care profită producătorii ineficienți ca să scape de fisc, ceea ce are ca efect eliminarea de pe piață a producătorilor eficienți și onești... Dacă producătorii eficienți sunt plătitori onești de impozite, iar producătorii ineficienți nu sunt onești și nu plătesc
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Mai ales pentru ultimii veniți... Concurența a făcut ca multe țări, multe comunități să-și reevalueze strategiile de dezvoltare și promovare. În ciuda mondializării, așteptările consumatorilor continuă să varieze în funcție de țară. Concluzii Capitalismul ar putea funcționa cu înțelepciune dacă ar diminua inegalitățile, exploatarea, conflictele legate de proprietate. Din păcate, capitalism ... înseamnă toate acestea. Și atunci rămâne speranța reformării aranjamentelor instituționale, a unor modificări culturale, a unor mentalități 124. Acum se vizează piața fără frontiere, statul planetar, societatea civilă mondializată, toate fiind în
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]