5,599 matches
-
nu s-ar susține artistic prin simpla muzicalitate. Că, altfel spus, dincolo de frumusețea pur externă, creația poetica este conținut revelator și reflexiv ce poate cuprinde, practic, toate aspectele lumii, de la armoniile cosmosului până la durerea omului, de la splendoarea naturii până la uratul inerent existenței și la obiectele cele mai banale din spațiul domestic (că dicționarul și ceapă din odele lui Pablo Neruda, să zicem privind în largul istoriei literaturii -, ori caltaboșul din Cină veselă a renascentistului sevillan Baltasar del Alcázar, atâta timp cât și acestea
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
dispoziții, se simte tot mai inutil și mai nemulțumit de sine84. Simplă configurație materială nu poate procura, în disponibilitatea ei exclusiv sensibilă, altceva decât senzații agreabile care înnăbușesc treptat spiritul și provoacă, în cele din urmă, în subiect, prin restrictivitatea inerentă planului lor, plictiseală, oboseală. Gotshalk, care acceptă formalismul estetic al filosofului doar în cazul obiectelor naturii, califica teoria artelor frumoase a acestuia, tocmai din acest motiv, drept "moralista"85. La fel face Paul Guyer, care îl urmează deschis (citează), cănd
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
marea deosebire între vechiul stat păgân și statul creștin. Statul ca product al naturii e supus acelorași legi mecanice, prezintă același complex de lupte pentru existență individuală și colectivă ca și natura. Menirea monarhiei creștine e a modera asprimea legilor inerente statului prin apărarea celui slab de exploatarea celui puternic, și în fine prin compensație. Daca există puternici, ei cată să compenseze prin o activitate binefăcătoare puterea ce-o au asupra altora. De aceea pentru înaintarea în viața politică cată să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ce asigură deplasarea (sistemul osteoarticular), mobilizare care astfel devine armonioasă și perfect adaptată ca durată și intensitate scopului mișcării. Mișcarea ca finalitate biologică Cum viața În esența ei are o finalitate către care se orientează invariabil, iar mișcarea este modalitatea inerentă de exprimare a ei, rezultă cu necesitate că și mișcarea are o finalitate spre care se Îndreaptă de fapt ființa la un moment dat, corespunzătoare nivelului la care se află respectiva ființă pe scara lumii viețuitoare. Referitor la acest aspect
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
a creat și mijloacele necesare perpetuării frumosului ca valoare umană. Am aici În vedere educația, spiritualitatea, instituțiile de cultură și tot ce ține de acest domeniu. După arta de a trăi sănătos, prin alimentație adecvată, mișcare și dezamorsarea stressului cotidian inerent vieții moderne, apare ca firească abordarea acestui subiect care urmărește În fapt sublimarea creației prin percepția și practicarea frumosului În trăirea de zi cu zi. Condiționările concrete ale realităților cotidiene pot avea implicații directe asupra percepției frumosului și nu mai
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
modelul clasic În care media clasei formează elementul de bază În stabilirea metodologiei de abordare pedagogică. Cu toate că sistemul incluziv pare o opțiune a Învățământului modern În care să intre deopotrivă școlile de masă și școlile speciale, greutățile și obstacolele sunt inerente și nu rareori greu de trecut mai ales din punctul de vedere al mentalului colectiv. Performanța și excelența ar fi mai greu de realizat, deoarece pentru dizabil ar putea Însemna un efort suplimentar greu de realizat, iar pentru performeri un
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ritmul deosebit de lent al creșterii numerice. Acest aspect era determinat de modul primitiv de organizare a colectivităților umane, dificultățile enorme În asigurarea subzistenței datorită modului primitiv de viață, epidemiile În masă care distrugeau colectivitați Întregi, migrările de populație și conflictele inerente În căutarea unor condiții mai bune de supraviețuire. Corolarul acestor aspecte era mortalitatea deosebit de mare, o durată medie de viață În jur de 25-30 ani, contrabalansate Însă de o natalitate extrem de crescută care asigura totuși un spor natural pozitiv. Ritmul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de decan al corpului de presă de la Washington încă înainte de a împlini patruzeci de ani, iar după ce a împlinit această vârstă a fost unul dintre temerarii jurnaliști de la The Washington Post care au dovedit integritatea și puterea presei (cu excepțiile inerente în orice mare sistem sau rețea) în statul american în timpul scandalului Watergate (vezi). Ultimii ani i-au fost umbriți de alegații privind cointeresarea sa materială, prin plata unor onorarii cuvenite unor serii de conferințe organizate de diferite companii, prezența jurnalistului
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
mulțimi uriașe de nemți altminteri normali se identifică și își unesc energiile, prin uriașele spectacole de sunet și furie (ce nu semnifică nimic, parafrazându-l pe shakespearianul personaj Macbeth), cu al lor conducător iubit sunt forme de a combate mortalitatea inerentă a individului prin imortalitatea grupului și a ideologiei sale. Teama morții apare la nivelul întregii comunități locale atunci când este anunțat pericolul produs de un nor toxic, urmare a răspândirii unor substanțe letale în atmosferă. Gladney ajunge însă să vadă efectele
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
a adus și consacrarea, fiind povestea vieților câtorva familii amerindiene ce se desfășoară peste mai mult de jumătate de secol, ce sunt filtrate printr-o rețea de narațiuni și voci distincte (șase naratori implicați și un narator omniscient, ce completează inerentele spații goale, creând în același timp suprapunerile ce întăresc trama). June Kashpaw este o indiană ce intenționează să se întoarcă acasă în rezervația natală în 1981. Întâlnește un alb într-un bar, pleacă împreună cu mașina, fac dragoste, June părăsește mașina
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
un tip de rol nou pentru Pacino, ce trece de la personaje de drogați și mafioți duri la un rol extrem de greu, al unui polițist de la NYPD, victima și eroul unei povești adevărate despre onoare și corupție, cea din urmă aproape inerentă în orice mare sistem, pe care poți să-l demonizezi sau să-l idealizezi, concentrându-te pe cei buni sau pe cei răi. Pacino are norocul de a lucra și aici cu un regizor de excepție, Sidney Lumet. Rolul lui
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
proprietăți imobiliare, datorită complexității sale situându-se În categoria selectă a științelor de graniță care necesită În general coroborarea informațiilor din mai multe domenii: economic, tehnic, juridic, statistic și psihologic. Elementele de risc pot fi caracterizate În funcție de originea lor. Riscul inerent În utilizarea fondurilor Împrumutate, și astfel determinat de alegerea aranjamentelor financiare, este numit riscul financiar. Riscul de pierdere din motive de calamități naturale (incendii, inundații, furtuni ș.a.) poate fi transferat societăților de asigurare și astfel avem de-a face cu
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
și creșterea spirituală trăiește, dar care este pregătit să se transpună În situația ta, și să‑și imagineze cum trebuie să te simți ? Sau cineva a cărui mamă a murit nu demult și care știe din experiență ce simți ? Este inerent făpturii umane să prefere să discute cu cineva care Împărtășește suferința sa - care simpatizează. Și această simplă observație are consecințe teologice impor‑ tante. Hristos nu empatizează cu suferințele noastre, Încercând să‑și imagineze ce trebuie că simțim vizavi de tristețile
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
simpatetică și, implicit, refuz al distanțării, de critic sau istoric literar interesat de analiza lucidă, fără parti-pris-uri a operei; cu atât mai mult cu cât intră în joc, foarte adesea, sentimentul solidarității de grupare, adeziunea la un ideal comun, cu inerentele delimitări polemice, nu mai puțin frecvente. Ilarie Voronca nu face excepție de la regulă. Ba, mai mult, - cum am avut prilejul să remarcăm, urmărindu-i activitatea de teoretician al „poeziei noi” - el pune în susținerea ideilor mișcării și a propriului program
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
lui; proverbul le reamintea c] regele domnea prin voința lor și c] o domnie proast] era vina lor la fel de mult ca și a regelui. Puterea regelui și a celor care l-au f]cut rege este distrus] de vulnerabilitatea să inerent] dac] nu e folosit] pentru a face bine. Sociabilitatea pare a fi o tr]s]tur] uman] universal]. Asceții sunt o posibil] excepție, dar se poate susține c] și aceștia se înconjoar] de imaginile unor persoane cunoscute sau inventate pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1971). Munro, J.: The Concept of Mân în Early Chină (Standford: Standford University Press, 1969). Smullyan, R.: The Tao is Silent New York: Harper & Row, 1977). 7 Etică evreiasc] MENACHEM KELLNER Conceptul de „etic] evreiasc]” ridic] o serie de probleme, unele inerente noțiunii de etic] parohial] (fie ea creștin], a indienilor Navajo, marxist] etc.), iar altele specifice eticii evreiești. Exist] o literatur] consistent] numit] de comun acord „etic] evreiasc]”. Unul dintre eseurile cuprinse în acest volum analizeaz] relația dintre religie și etic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o înv]ț]tur] etic] a iudaismului. În C]l]uză r]ț]ciților, lucrare filosofic] a lui Maimonide, acesta prezint] o interpretare pur intelectual] a iudaismului, considerând c] perfecțiunea etic] (și în același timp halahic]) este un nivel propedeutic inerent atingerii perfecțiunii intelectuale. Totuși, pan] la sfarsitul lucr]rii, orientarea moral], practic] a iudaismului, iese înving]toare, iar Maimonide își informeaz] cititorul c] atingerea perfecțiunii se face prin imitarea milostivirii și drept]ții divine, dup] atingerea, în prealabil, a celui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ucenicilor S]i apropiați. Inițial, iubirea reciproc] se limiteaz] la ei, dar acest lucru este temporar, întrucat lumea trebuie salvat] și nu abandonat] (17,20). Se insist] pe dovedirea iubirii prin cuvânt, voinț] și fapt], aceasta fiind chiar o condiție inerent] cunoașterii (7,17). Paralelă cu marxismul clasic a fost abordat] de teologia recent] a eliber]rii: doar cei care susțin în mod activ cauza s]racilor vor înțelege credință creștin]. Iisus a opus standardele societ]ții, celor ale Împ]r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de a accepta convențiile care îi ajut] pe cei slabi. Convențiile rezultate vor acorda drepturi unor categorii de variate, dar, de vreme ce aceste drepturi depind de puterea de negociere, contractualismul hobbesian nu consider] c] indivizii posed] un statut sau drepturi morale inerente. Într-adev]r, din aceast] perspectiv], sclavia sau crimă sunt permise, deoarece „atunci cand diferențele personale sunt suficient de mari”, cei puternici vor avea capacitatea de a-i „elimina” pe cei slabi, de a le lua posesiunile stabilind astfel „o înțelegere asem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
devreme c] acest tip de abordare accept] viziunea contractualist] clasic] a egalit]ții de la natur]. Ce fel de egalitate promoveaz] ins] o teorie preg]țiț] s] accepte sclavia celor lipsiți de ap]rare? Deoarece teoria nu recunoaște nici un statut moral inerent, orice egalitate a drepturilor între indivizi presupune egalitatea lor fizic]. Hobbesienii pretind c], de vreme ce indivizii sunt egali în ceea ce privește abilit]țile și vulnerabilit]țile fizice (abilit]ți egale de a le face r]u altora și vulnerabilit]ți egale în a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
imparțialitate Al doilea curent al contractualismului contemporan îl contrazice în multe aspecte pe primul. Contractul social este folosit pentru a dezvolta, măi degrab] decât pentru a înlocui noțiunea tradițional] a obligației morale; ideea contractului este folosit] pentru a explica morală inerent] a individului mai degrab] decât pentru a genera o moral] artificial]; prin contractul social se neag] și nu se reflect] puterea inegal] de negociere. Atât premisele, cât și concluziile acestui curent difer] radical de ale primului. Cel mai cunoscut exponent
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
menționat ins] c] numai teoreticienii clasici au vorbit despre p]r]sirea st]rii naturale pentru a se crea relații artificiale (și chiar și la acea vreme, relațiile politice și nu cele sociale erau considerate artificiale). Nu exist] nici o motivație inerent] a individualismului teoriilor contractualiste moderne. De vreme ce sunt doar simple instrumente de cânt]rire a intereselor, ele pot fi folosite împreun] cu orice concepție asupra acestora, inclusiv cu cea a sociabilit]ții naturale a oamenilor. În concluzie, exist] puține elemente care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Deci pan] când nu exist] o metod] contraceptiv] complet eficace, sigur] și disponibil] tuturor femeilor, argumentele consecințialiste vor r]mane puternice. Dar aceste argumente nu îi vor convinge pe cei care resping teoriile morale consecințialiste. Dac] avortul este în mod inerent greșit, precum cred mulți, atunci nu poate fi justificat că o modalitate de a evita repercusiuni nedorite. Astfel trebuie s] lu]m în considerare dac] femeile au un drept moral de a apela la avort. Avortul și drepturile femeilor Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Vechiului Testament cu privire la sex și lumea material] erau copleșitor de pozitive. În puținele versete evanghelice p]strate în care Iisus face referire la sex, el condamn] adulterul și divorțul. Nic]ieri nu stigmatizeaz] ins] impulsurile erotice ca fiind în mod inerent rele. Predicând o lege a dragostei și cercetând oamenii pe baza motivelor și intențiilor lor interioare, Iisus consider] sexul și lumea material] ca fiind obstacole în calea mântuirii eterne doar atunci când și dac] acestea sunt transformate în idoli. Primul care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
opereze fine distincții între „convingerea justificat]”, „manipularea nejustificat]” și „constrângerea economic] implicit]”. S-ar putea susține c] raportul dintre cele dou] p]rți va fi întotdeauna inegal în ceea ce privește aptitudinile retorice, tehnica argumentativ] și carismă personal]. Sunt aceste însușiri sursă dominației inerente și a distorsiunii ideologice sau sunt pur si simplu instrumentele legitime ale convingerii raționale? În acest fel, întreb]rile referitoare la morală sexual] duc la chestiuni mai generale privitoare la relațiile sociale. Bibliografie Aquinas, Thomas: On the Truth of the
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]