3,033 matches
-
cea care te scoate din minți, adeseori. Pe mine, mama m-a iubit cel mai mult! Am apărut Într-un moment nepotrivit. Acum o Înțeleg atât de bine. Nefericita! A avut grijă să-mi pună blestemele chiar În scutece! În inocența mea, le-am purtat și le-am păstrat ca pe singura zestre pe care mi-au putut-o oferi! Grele blestemele astea! Abia le mai pot duce! M-au cocârjat, și-au făcut din viața mea o sperietoare ! Să vă
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
obrajii Împurpurați de emoția evenimentului. Ce momente magice! Ce clipe de aur străluceau În ochii lor! Doamne! Ce se va alege de aceste ființe minunate? Cum va fi drumul lor În viață? Oare ce destin ai pregătit pentru fiecare? Câtă inocență și Încântare În toată atitudinea lor! Îndură-te, Doamne, și Înseninează-le drumul pe care Își vor obosi pașii. Am tresărit, crezând că am gândit cu voce tare. Simțeam nevoia să-mi dezmorțesc picioarele și am ieșit În hol. Afară
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
ne-am ținut cuvântul până la terminarea liceului. Astăzi mă amuz copios când Îmi amintesc: poziție de drepți, mâinile pe lângă corp, privirea Înainte! mă Întâmpină, uneori, câte o prietenă. Niciodată În viață nu te mai Întâlnești cu anii de liceu, cu inocența... cu romantismul curat și iubirile fără de păcat. Doamne! Ia-mi restul zilelor și dă-mi Încă o dată, anii aceia fără egal! „Bucurați-vă din plin” aș striga elevilor de astăzi. De Îndată ce porțile liceului se Închid În urma voastră, vă așteaptă doar
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
apropii de ai mei care nu se mișcau chiar dacă n-aveau nici lacăt și nici chei... și-am început din nou să scriu mai repede și la vedere, prietenia, ce putere! Mă proteja de-orice pustiu. Un rău ce-ncurcă inocența și-n viața omului apare când lenea și cu somnolența - s un trai fără piper și sare. Sunt nori care pătează cerul, ne-ntunecă în mod perfid și ușa vieții ne-o închid ca florilor, spre iarnă, gerul. Umblam prin
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
la-nceput de lume, Biblia nu spune cum e mărul ce le-ntinde seva pe care o beau și nu mai știu ce e și nu oprit șarpele i-a ispitit și-au fost izgoniți din Rai. Au căzut din inocență triști ca niște-ai nimănui, totuși, Sfânta Providență le-a lăsat la scară-un cui. al speranței că se poate reveni unde au fost dacă vor trăi cu rost dragostea fidelitate. De aceea Mărțișorul se oferă o dată-n an, în
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
făceau reclamă la barurile cu striptease total. — Știi la ce mă refer, i-am spus lui Luke. Fete, fete și iar fete, toate în pielea goală! Am auzit că există și locuri din astea, mi-a răspuns el cu o inocență contrariată în priviri. Dar n-am văzut niciodată așa ceva. —Desigur. — Și ce-au făcut măicuțele? Mai întâi, au trecut prin tot autocarul și-au tras perdelele. —Glumești! Luke părea șocat. — După care... am spus eu rar, n-o să-ți vină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
pe brațele mele, imobilizându-mă. S-a jucat cu sfârcurile mele, mângâindu-le cu capul penisului în erecție. Cea mai ușoară atingere mă făcea să mă cutremur de dorință. —Acum, am spus eu. —Acum ce? m-a întrebat el cu inocență. Putem s-o facem acum? Ce să facem? Știi tu, l-am implorat arcuindu-mă către el. — Spune „te rog“, a zâmbit el răutăcios. — Te rog, ticălosule! După asta, Luke mi-a smuls hainele de pe mine. Din secunda în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
de tratament pentru alcoolism cronic! Doamne, ce rea era! —Ăăăă, păi, știți, a încercat John Joe s-o dreagă. într-o seară, te simți singur și bei un pahar... Cine? a sărit Josephine. John Joe a zâmbit doar cu aceeași inocență. — Cine bea un pahar? a insistat Josephine. Eu am băut, a spus John Joe. Se vedea clar că-i era greu să-și găsească cuvintele. După cum stăteau lucrurile nu cred să fi fost nevoit să vorbească prea mult până atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
mele și le-a împins în lături cu blândețe. Iar eu am simțit cum dorința mă învăluie. Mă cotropește. înainte să-mi dau seama, mi-a scăpat un sunet. —Poate nu vrei să te joci? m-a întrebat el cu inocență. Apoi s-a aplecat și m-a mușcat de un sfârc. O mușcătură blândă, dar pătrunzătoare, iar eu am scâncit de dorință. Mă simțeam plină de o dorință sălbatică, primitivă. îmi simțeam clitorisul pulsând și arzând ca și cum ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
sex și ești bun, nu fiindcă vrei, ci fiindcă așa te ai născut. Ea crede că te-ai culcat cu mine. Știe că nu-i mai aparții și că oricând ai putea avea oricare altă fată de aici. Mizase pe inocența ta și a procedat ca un infractor care corupe un minor. O să mă culc și cu Petruș că să i arăt cât de mult e iubită și cât valorează farmecele ei de doi bani. Am s-o forțez să-și
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
și cu Petruș că să i arăt cât de mult e iubită și cât valorează farmecele ei de doi bani. Am s-o forțez să-și dezvăluie adevărata față, fiindcă e o prefăcută care se ascunde după o mască a inocenței pentru a devora băieții pe care pune ochii. E o vrăjitoare, să știi... și e mai curvă ca mine... Primul blues Nu mai voiam nimic de la soartă. Îmi prelungeam linia vieții într-o ceață fără sens, împrăștiată pe un tărâm
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
în Apus tinerii se lăsau amețiți de sloganul „Totul este posibil, totul este permis“, înscris pe ziduri și intonat când revoluționar, când tandru de barzi pletoși și bărboși. Copiii din flori ai generației flower power erau aduși pe lume cu inocența, bucuria și nonșalanța pe care doar bunăstarea și libertatea le puteau îngădui. Iar în timp ce prin câteva capitale occidentale feministele defilau cu pieptul gol aidoma anticelor amazoane, scandându-și agresiv dreptul de a dispune de propriul lor corp, cerând deplina, nelimitata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
ei și lecturile mele despre ororile dușmanilor naziști. Habar n-aveam pe atunci că istoria nu se derulase ca în filmele de război cu nemți. O astfel de apropiere e, bineînțeles, un sacrilegiu, însă așa credeam la vârsta aceea, cu inocența celui care ignoră adevăratul mers al istoriei. Pentru mine, nazismul și comunismul erau de-o seamă, prin modul în care trupul își pierdea dreptul și demnitatea de a-și simți intimitatea ca pe un bun de preț, inalienabil. În fine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
puterea de a le transforma feminitatea într-un păcat nu numai față de Biserică, ci mai ales față de Stat, cu orice sărut furat, orice atingere, chiar și fără consumarea actului. „Deflorarea“ era un mod ironic de a face referire la o inocență pierdută cu primul gând erotic pe care un bărbat l-ar fi putut nutri pentru o femeie. „Deflorarea“ mea a avut loc în clasa a patra. Mă întorceam de la o festivitate de făcut pionieri pe strada de la Palat, cu alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
Lumea copilăriei este cea mai mare lume din lume. Ea nu are granițe. Niciun copil nu poate spune de unde începe și unde se termină lumea copilăriei sale. Copilăria este lumea viselor înaripate, lumea jocului și a râsului zglobiu. Este lumea inocenței și a fericirii. Ea este pretutindeni unde există copii și părinți care le pot clădi și apăra această lume. Cred că toți copiii au dreptul să trăiască în lumea copilăriei, adică să fie fericiți. După fiecare vacanță de vară, cea
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
juca teatru și acasă, nu numai pe scenă. Cedând unor reminiscențe ale educației religioase, o tîrî într-o biserică punînd-o să jure în fața Sfintei Fecioare că nu l-a înșelat. Jurământul era pentru el, în aceste circumstanțe, suprema dovadă de inocență. Soția îngenunche în fața icoanei și jură cu evlavie că-i nevinovată ca o mielușea. După acest act solemn căsnicia zdruncinată își reluă mersul, bărbatul se liniști. Dar nu pentru multă vreme. Îndoiala scoase din nou colții: dacă a jurat strîmb
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
parte este luminoasă, așa cum transpare din Rujul de buze, și una obscură, aferentă perioadei în care în Basarabia, la unison cu România, se instaurează plenar dictatura, totalitarismul. Inspirată ni se pare alegerea, în textul amintit, a unui filon metaforic legând inocența copiilor în fața frumuseții (în postura a cinci heruvimi, cărora li se adaugă și colegii de suferință Michi Bobancu și Gelu Popa, copiii sunt desemnați să cânte, la o serbare școlară, melodia însoțindu-l pe Moș Crăciun prin pădurea de brazi
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
vată, care era deja gata. Rotocoale de bucle din șuvițe de vată înfășurate pe creion aproape că-i acopereau urechile. Încă nu știa exact ce trebuiau să facă îngerii pe scenă, dar, într-adevăr, găsea în propriii ochi larg deschiși inocență și limpezime. De înger. Se aplecă și mai mult spre oglindă, privindu-se drept în ochi. Da, limpezime, într-adevăr. Pe undeva poate că adăuga un pic și de la el, dar în definitiv ce păcate ar fi putut cineva să
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
acest urlet, gândurile despre lume și viață îi reveniră. De ce era totul atât de nedrept? De ce totuși oamenii chiar mureau, iar vise, speranțe, planuri și povești de dragoste se duceau toate pe apa sâmbetei? De ce se prăbușise totul? Unde era inocența aceea pierdută cu care trăiseră oamenii până nu de mult? De ce o alungaseră? Chiar trebuia totul sacrificat pentru supraviețuire? Se pare că da. Sau poate că nu, căci de fiecare dată când o civilizație ajungea la o asemenea percepție morbidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
nevoie de o altă aripă sau cam așa ceva. Plus că motorul e ferfeniță. De asta nici nu voia să pornească. De asta am fost așa de violent și i-am futut capota cu o cărămidă. — Și personajele au o dublă inocență. Nu știu de ce trec prin ceea ce fac. De fapt ele habar nu au că trăiesc. De exemplu, dacă... ... În dimineața acestei zile, la ora zece, Selina a ieșit din viața mea, intrând într-o poveste cu totul nouă. Fata merită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
de acord cu ele. Sau te așteptai ca să renunțăm la el tocmai din această cauză, întrebă mieros bruneta. Privirea însă îi trăda multă înverșunare. Ai uitat care este scopul nostru principal? - Oamenii sunt niște animale nefericite, îi recită plin de inocență și puștiul. Noi trebuie să găsim matricea socială ideală în care oamenii să fie fericiți. Mai precis majoritatea lor, se corectă el grăbit. - Și până unde credeți că putem merge cu asta? îi chestionă din nou focul. - Până la capăt, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
numărul eroilor români, fiecare cu istoria lui, nu le scurta elanul înaintării prin munți. Ceva totuși din inima lui, rămânea lângă cei înmormântați creștinește. Camarazii lui, cu care împărtășise atâtea dificultăți și spaime urmau să-și unească în metamorfozarea trupurilor, inocența lor cu cea a înaintașilor din vremurile de restriște ale luării în robie. Peste secole, au rămas sintagmele: „...că nu vin tătarii!” ca și “mai încet că nu dau turcii!”, cristale de istorie vitregă rămase în circuitul lingvistic românesc. Numai
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
i le adresează naratorului, făcând împreună, din trecutul acestui erou în Crimeea și martir în temnițele comuniste din România, prezentul- document istoric înscris cu sinceritate în eternitate subtitlul: O viață închinată Adevărului: Gheorghiță Savel. Trecând esențializat peste copilăria fericită prin inocența și negrijile ei, peste adolescența uimirilor și întrebărilor, naratorul intră cu tinerețea militară în Războiul de reîntregire a gliei străbune, cotropită în toate punctele ei cardinale, ca urmare a domniei unui rege trădător, destrăbălat, dictator și asasin: Carol II. “Un
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
acestui leagăn străbun, până să nu mai rămână niciun firișor de iarbă din el și apoi să-l dea la fier vechi pe te miri ce... Gheorghiță Savel vede bine acest păienjeniș otrăvit din sânul societății românești și crede, în inocența sa, în naivitatea sa că „monarhia poate salva România”... cum s-o salveze, spun susținătorii tezei “singura soluție, înc-o revoluție!”. În adevăr, cum s-o salveze când parlamentari de meserie, adică îmbătrâniți în parlament, ajunși la înfățișarea unei babe somnoroase
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
întrebe pentru că nu a ajuns la nivelul sinectic al conexiunilor ce i-ar dezlega și anima înțelegerea. El întreabă, repetă și imită. O furtună stimulativă de idei (Brainstorming) nu-i posibilă în căpușorul său. El nu ne poate învăța decât inocența, dragostea de viață și dispoziția pentru relații, fenomen minunat căruia nu ne putem abstrage dar până la înțelepciune mai e cale, suiș, trudă, etc. de la persoană la personalitate, drumul nu e scurt și nici facil. Intelectualul face o pasiune din cititul
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]