8,706 matches
-
De la fulger s-au înmiresmat. SUFLETUL VERII Hai să privim în amurg Disperarea Și marea-n ruină, Pădurea care și-a apus Cununa de crengi. De câte ori ne-npăcăm, Suntem mai aproape de Dumnezeu. Hai, vino în sufletul verii - Vom fi Precum doi inși Aplecați tare departe Și adormiți... DARURI Dumnezeu îi dăruiește femeii Ceva sfânt Care să-i aducă belșug. Diavolul uneori trage foloase: Strâmbă raza Care-i luminează Oglinda. LA CAPĂTUL LUMII O comoară se-ascunde La capătul lumii. De mii de
FOC SACRU DE BAKI YMERI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343182_a_344511]
-
Athos, spre est, Sitonia, Casandra: trei degete cu care să-ți faci cruce În Marea Ortodoxă ce străluce Și-mprăștie în toată lumea ambra. Unde-i a apei cea mai dulce meandra Văd un vapor de linie ce-aduce Viespar turistic, inși cu minți năuce: Cinicul, Sfântul, Iuda sau Buleandra. Măslini sălbatici, fagi și alunișuri Și-n vârfuri numai jnepenii de piatră I-așteaptă-n Munte printre povârnișuri. Numai aici, cred, diavolii nu latră ... Ce dure-s pantele spre cer: suișuri Spre al credinței
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
o pâine, parazitând...Nu mi-a restituit împrumutul nici după 20 de ani, deși i-am fost spus, uluit, că de fapt am rupt de la gura copiilor mei, ca să fac un bine semenului meu...Am aflat în timp că există inși care, bizar, te urăsc pentru că le-ai făcut binele din brușul tău! O vorbă din bătrâni, cam oribilă, este asta: „ facere de bine, f...tere de mamă”! Eugen EVU Hunedoara 10 iulie 2015 Referință Bibliografică: Eugen EVU - MÂRLĂNIA / Eugen Evu
MÂRLĂNIA de EUGEN EVU în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377394_a_378723]
-
ca prin minune drag Să pună mâna pe lopată? La noi la bloc chiar s-a-ntâmplat Să ne servească o dovadă De sârguință-n plină stradă, Fără măcar să-i fi chemat. Doar ne-am trezit cu angajații (Vreo șase inși, cu ustensile, Plus un dosar cu multe file), Veniți să facă operații. Au luat la țintă un copac, L-au măsurat dintr-o privire Și spre a tuturor uimire Ne-au spus că-i vor veni de hac. Cerându-li-se-o explicație
'PROFESIONIŞTII' de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 () [Corola-blog/BlogPost/377550_a_378879]
-
ale modernității, de data aceasta, pe care autorul le privește cu ocheanul întors - mă gândesc la suprarealism, dar un “suprarealism lucid” - citit în tonalitatea ironică specifică vremurilor noastre; trăim, cu textele lui Andrei Neagu, o exasperare cosmică, o permanentă zăpăceală. Insul este nevoit să evadeze, să se izoleze sau, dimpotrivă, să se revolte. Personajul principal, Esop, este un revoltat. Dar într-o lume postmodernă nici revolta nu mai e ce a fost odată ci se manifestă nu ca o filozofie transcedentală
ESOPIA POSTMODERNITĂŢII de EMILIA CHIRIŢĂ în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377603_a_378932]
-
DR. CORNELIA PĂUN HEINZEL :”Träume” Wenn das obere Augenlid des Auges, tröstet das untere Und Ihre Gene werden miteinander verwoben Du könntest wie ein Traum umbestimmte Zukunft anschauen Du wirst die Träume umhüllen Gestickte Feen Ihre Gedanken. Träume mit Flügeln ins Unendliche fliegen, Als zwei Parallelen, ohne sich jemals zu berühren. Gedanken wie Aphrodite Im Schaum des Meeres geboren, Fetzen von Hoffnung, Zuversicht Unermüdlich schwimmend în das Nichts, Ohne în den Abgrund der Vergangenheit geschleudert ... Dr. Cornelia Păun Heinzel: “Dreams” When
“DREAMS” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377625_a_378954]
-
unui teolog american, „... just another hobby“. Unii merg duminica la pescuit, alții la film, alții la munte, alții... la biserică. Acest mod de a gândi presupune, în subsidiar, faptul că „religia“ (credința) este doar una dintre multele credințe pe care inșii le posedă la un moment dat - perspectiva seculară - ceea ce, din perspectivă religioasă este complet eronat și tendențios. Căci din acest punct de vedere, credința este „identitatea“ constitutivă cea mai importantă, cea care modelează conștiința și definește inserția omului în realitatea
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
intre, doar se grăbeau. Făceau față cu greu tentației de-a se-mpinge în prima ușă, dar fără nici un rost, căci a doua, batanta, nu le-ar fi permis! Era ocupată! Parcă lovită de streche, se-nvârtea întruna... Mă consider ins de inițiativă și mă întrec pe mine ori de câte ori mă presează nevoia. Și-acum cerința e încadrarea în timp. Am de ridicat un extras de cont pe luna trecută. Asta ar dura 20 de minute cu totul și cu totul. Peste
LA BANCĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379022_a_380351]
-
ness luat de la colțul străzii, din chioșcul cu ziare; în dreapta, un smartphone în care urlă ca-n junglă. Nu se-nțelege cu persoana de legătură, acoperit de zarva cozii, devenite acum adevărat Dragon Albastru fremătând urgii. Ce-aud mă oripilează. Insul și-a părăsit postul să-și ia o cafea, timp în care s-a infiltrat în batantă o persoană care a luat-o în stăpânire și se-nvârte de-un sfert de oră cu ea... Nu-l mai ascult. Fac
LA BANCĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379022_a_380351]
-
degetele! Să cânte Zborul Cărăbușului de Rimsky-Korsakov, oare?! În fine, cumva inoportunat, funcționărelul își ridică sprâncenele pensate provocator, își rotunjește buzele nefiresc de umede și roșii întrebând c-o voce afectată: -Dumneavoastră? Atât rostește, încredințat c-ar strica vorbele pe insul din fața-i. -Un credit, drăguță, un credit! vorbește seniorul, înțepat de aventura de la ușă, de așteptare și de impolitețea novicelui imberb. -Dar ce vârstă aveți, vă rog, chestionează cu ceva precauție lucrătorul bancar. -75, informează impasibil chestionatul. Ca lovit în
LA BANCĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379022_a_380351]
-
Părinte singur de copii Ajunge munca o tortură. Ea robotea prin bătătură. Era o mamă pentru-un fiu Sau poate doi,dar unul știu, Căci eu doar unul am văzut. Poate-ar părea de necrezut, Dar veni pe înserate Un ins plesnind de sănătate, Iar ea căra cu brațul lemne. Eu mi-am zis în gând:-Pesemne A venit să o ajute. Pe fruntea ei apar trei cute Și duce mâna cu amar La șorțul vechi în buzunar: -Sunt cei din
UN FIU de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379099_a_380428]
-
bănuții. De bună seama, în felul acesta, fata se împrieteni cu cei doi străini. Cu toate acestea, într-o zi, avu loc o scenă neplăcută în cetate. În timp ce misionarii își îndeplineau misiunea propovăduind mulțimii adunate în piață, deodată năvăliră câțiva inși turbulenți, urlând și gesticulând asupra mulțimii adunate la predică. Mulți dintre auditori se speriară și fugiră, alții nu reușiră să fugă și încasară bătaie cruntă. Cel mai mult avură de suferit cei doi misionari, căci fură bătuți crunt, rămânând aproape
CETATEA DE LUMINĂ (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379904_a_381233]
-
recunoscut ca cel mai important poet simbolist român și unul dintre cei mai importanți poeți din poezia română modernă. Am găsit într-o revistă un articol, nu-mi amintesc autorul, dar am notat caracterizarea făcută despre „băcăuanul” Bacovia: „este un ins epuizat prematur, percepe timpul ca un bătrân, îmbătrânit de eșecuri și celibat prelungit, locuitor al unui târg de provincie dintr-o regiune cu climă aspră [...] pentru bătrâni, provinciali, «nordici» timpul trece greu, monoton și chinuit”. M-a durut și m-
BACOVIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381885_a_383214]
-
postcomunistă numită PSD. Al cărui lider ține cu orice preț să demonstreze că trecutul e departe de a fi trecut. Că el unul a rămas fidel metodelor PCR de metamorfozare prin minciună a țării”. Snobi, aroganți! Snobii îi disprețuiesc pe inșii care nu fac parte din categoriile lor, snobii invidiază, ironizează, lucrează perfid. Snobul este în general un om incult și care nu apreciază cultura sau are cunoștințe superficiale, are în schimb școala de partid - discursul, limbajul de lemn folosit cândva
DESPRE SNOBISM ȘI AROGANȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380270_a_381599]
-
îmi amintea uneori: „tu să fii un exemplu!”. Și eu așa voiam să fiu și chiar să devin ca ea dăscăliță.... XXI. GENȚIANA GROZA - CU SIGURANȚĂ, DOMNULE..., de Gențiana Groza, publicat în Ediția nr. 528 din 11 iunie 2012. Fiecare ins dornic de excursii ,,în afară” își propune itinerarii variate în funcție de preferințe. Anul acesta merge într-o țară, mai apoi se deplasează în alta și n-are astâmpăr până ce nu cuprinde cât mai mult din suprafața pământului, mânat de o datorie
GENŢIANA GROZA [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
deveni realitate. Ocazia unei excursii la Londra a sosit pentru mine cam târziu, când îmi cam trecuse dorul de vânturat lumea. Știam însă din experiență că e suficient să plec de-acasă și să scap de ... Citește mai mult Fiecare ins dornic de excursii ,,în afară” își propune itinerarii variate în funcție de preferințe. Anul acesta merge într-o țară, mai apoi se deplasează în alta și n-are astâmpăr până ce nu cuprinde cât mai mult din suprafața pământului, mânat de o datorie
GENŢIANA GROZA [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
tot ceea ce credeai tu că reprezinți îți este străin.” 11. „Pasăre rănită, care spera să se vindece, inima mea agoniza cu aripile tăiate și gândul „ar fi mai bine să mor” veni ca o liniștită salvare.” 12. „Istoriile acestea dintre inși care s-au iubit, apoi nu se mai iubesc, apoi se urăsc și apoi se despart, n-au în ele nimic catastrofic, cu condiția, desigur, să fii tânăr și s-o poți lua de la capăt, bineînțeles cu mai multă minte
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379188_a_380517]
-
și definitivă. „ 20. „Când nu mai iubești, poate să apară și acea repulsie, acea greață pentru un om care nu-ți mai place, dar asta nu înseamnă ca a existat întotdeauna. Există acum, asta da, și un om curat, un ins care face bravadă de puritate sufletească, nu aruncă ceea ce simte acum peste aceea ce a simțit altădată.” 21. „Dacă omul ar acorda morții măcar un minut pe zi de meditație, conflictele în care ar fi implicat și-ar micșora importanța
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379188_a_380517]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > NAPOLEONII Autor: Emil Șușnea Publicat în: Ediția nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Napoleonii ! Ieri un ins, caricatură Cu tupeu și prost de gură, Un ales ce știe bine, Că-i plătit,hrănit de tine Și că are-o datorie, Dar cu-o bubă sub tichie Căpătată într-un război Cu justiția și noi, Declara că cei
NAPOLEONII de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379556_a_380885]
-
o populează sau altfel spus, fotografia noastră de grup și a orașului năruit sub greutatea apucăturilor noastre ... Prima versiune de titlu pentru volumul Clonapolis a fost "Autoportret de grup", apoi am acceptat că suntem doar clone ale lutului însuflețit cândva, inși care în vreme, au uitat decalogul. Eu încă mai cred că cel care scrie trebuie să nu uite că este și cetățean. Asta fără a "maneliza" actul de crație sau a-l subordona rigorilor comerciale ori politice. Referință Bibliografică: CLONAPOLIS
CLONAPOLIS de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381064_a_382393]
-
agasați: Trăind în stil occidental pentru afaceri, bani și pragmatism, ei vreme n-au de-nduioșări și de-al trecutului lirism, convingătoare probă-n plus privind al omului profil, cum că oriunde și oricând el este-un animal socio-abil!... Reamintesc acestor inși străvechiul adevăr, ce spune că omul-trup e tot sărac, oricâte bunuri o s-adune; de-abia când înăuntrul său averi nepieritoare strânge, el are șansa împlinirii prin harul ce păcatu-nvinge. De altminteri, Mântuitorul ne-ndeamnă-n Noile Scripturi, acele-averi să le-
BALADA DORULUI DE DUCĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381046_a_382375]
-
al Conducătorului, în celebra sa lucrare Regula pastorală. Modelul Regelui, Ierarhului, Conducătorului a fost trasat de Fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu-Omul, Iisus Hristos, tuturor suveranilor pământului în toate timpurile: rex imago Dei. Puțini suverani în istorie au urmat prototipul Hristic. Unii inși, precum ateii din România, politicienii puterii sau mercenarii Apocalipsei Românești, ne amintesc de faptul că s-au născut undeva... și au crescut cumva în lumea sinelui lor, adică a tenebrelor. Ei nu vor dobândi niciodată cunoașterea luminii, a adevărului, a
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
Fără jenă, în continuu Se agită, dau din plisc! Toate fețele de pernă, Indivizi cu chip de lut, Papagalii și gușații Își fac zestre neîntrerupt. Znobi, hiene, injectații Prăvălesc fără rușine, Jecmănesc cu toți în haită, Țara este în ruină. Inși bezmetici, Cioflingari, ei lingăii, toată pleava Au o singură pornire, Să rămânem goi, tăcuți cu toții. Fie iarnă, fie vară, Fie joi sau fie marți, Se-nvârtesc în jurul cozi Penele să le boțească. Singuratic, rătăcit, neuronul ofilit Din zona izmenenelor, Nici
STÂLPII de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381073_a_382402]
-
lungă a lui Stalin?), așa că era firesc pentru toată lumea ca el să fie socotit vinovat pentru mulțimea fărădelegilor săvârșite fără știrea (sic!) conducătorului idolatrizat! În locul lui, Stalin îl va instala la cârma malaxorului social pe georgianul Lavrenti Beria, adică pe insul fără urmă de caracter (redutabil candidat la titlul de cel mai urât dintre pământeni), care a intrat în grațiile autocratorului prin totala lipsă de jenă cu care i-a falsificat trecutul revoluționar. Nota 1: La setea de putere („o patimă
STALINOCRAŢIA – CONSECINŢĂ LOGICĂ A CULTULUI PERSONALITĂŢII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381031_a_382360]
-
insulă pustie / Și te ascunzi umil în larmele amiezii, / Neobservat și liber ca într-o colivie. // Privești cuprins de spaimă-n jurul tău / Când zâmbetul pe vreo figură naște / Nimic nu-ți pare atunci a fi mai rău / Decât un ins ce pare a te cunoaște (Singur printre oameni). Teama de marea trecere este și ea prezentă: În templu negustorii își mai întind taraba, / Mai drămuiesc iubirea în clipă sau în an, / Cu suflet obosit și gol te miră graba / Prin
VASILE BURLUI-SOLILOCVII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374358_a_375687]