4,097 matches
-
cunoaștere prin intermediul exercițiului imaginii interioare. Misticismul Maestrului însă nu poate merge până la "raționalizarea" relațiilor dintre imagine și modelul pe care îl imită; el dorește mai curând ca imaginea (creatura) să tindă către divin (printr-o căutare interioară, prin credință și intelect) și nu divinul să se disemineze în uman - perspectivă ce poate fi situată precum un terț exclus în raport cu teologia icoanei și cu arta religioasă catolică (ambele folosesc imaginea vizuală, materială, pentru propovăduirea mesajului bisericii și modifică accesul spiritual direct al
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
fi și un eveniment, precum cel istoric. În Secolul Luminilor, istoria înregistrează frenezia iconoclastă a oamenilor de știință, care își stabilesc o limită de nedepășit (prin filosofia lui Immanuel Kant) între ceea ce poate fi explorat (lumea fenomenului) de către percepție și intelect, cu resursele rațiunii pure, și ceea ce nu poate fi niciodată cunoscut, tărâmul marilor și insolvabilelor probleme metafizice (moartea, "lumea de dincolo", divinitatea − lumea lui noūs), ale căror soluții posibile nu pot fi decât contradictorii, pentru ca sunt un factor antinomic al
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în funcție de sensul actualizat: în contextele în care exprimă percepția fizică, face parte din câmpul lexico-semantic al verbelor de percepție (vizuală sau mai generală); ca verb care exprimă procese cognitive, face parte din câmpul lexico-semantic al verbelor de apreciere personală, de intelect etc. 71 Vezi observația din Bidu-Vrănceanu (1988: 40): Unele sensuri sunt înregistrate prin cifre deosebite, altele sunt delimitate în cadrul unui sens ca specializări sau extinderi ale lui (delimitare marcată grafic diferit: Când apar asemenea deplasări (prin extindere sau specializare) chiar
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Mooney, procesul creativ trebuie studiat în funcție de interacțiunea dintre persoană, proces, produs și mediu. I 1.2.7. Teoria factorială (psihometrică) a creativității Teoria factorială a creativității a fost impusă de J. P. Guilford care a elaborat un model tridimensional al intelectului și a propus studierea creativității pe baza unor baterii de teste axate pe gândirea divergentă DPT. A reuși să delimiteze gândirea divergentă (creativitateaă de alte variabile intelectuale. Factorii gândirii divergente evaluați în bateria de teste DPT: fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea, elaborarea
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
Guilford (1967) definește creativitatea ca pe o operație intelectuală care antrenează abilitățile de gândire divergentă, redefinire și transformare, puse în mișcare de sensibilitatea la probleme. J.P. Guilford a lansat și consacrat termenul de gândire divergentă în modelul său asupra structurii intelectului. Gândirea divergentă - operație intelectuală care presupune căutarea mai multor soluții posibile la o situație - problemă dată, pornindu-se în mai multe direcții, pe mai multe căi. Gândirea divergentă implică demersul mintal de la unitate spre diversitate, prin analiza și evluarea alternativelor
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
blocaje energetice. Roșu pal = epuizare excesivă, depresie. Galben închis = tiranie, tendințe de posesivitate și gelozie, dezechilibru. Galben deschis = persoană evoluată spiritual cu sănătate foarte bună, corp echilibrat energetic. Albastru deschis = creativitate, logică, comunicare bună, intuiție. Albastru închis = înțelept, karmă deosebită, intelect deosebit. Verde deschis = caracter deschis, evlavios, bunăvoință, milă. Verde închis = persoană cu capacități mari de a vindeca pe ceilalți. Mov deschis = nervos, fantezie, iritabil ușor, schimbător, evoluție spectaculoasă, boli de stomac. Indigo = spiritualitate și putere. Alb = caracter drept, puternic, nu
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Apetrei Ilie () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92823]
-
acesteia sensul și profunzimea o învestește acum cu adevăr și claritate. Creștinismul este scandalul, iar Kierkegaard ne pretinde fără înconjur cel de al treilea sacrificiu cerut de Ignațiu de Loyola, acela de care Dumnezeu se bucură cel mai mult: "sacrificiul intelectului". Acest efect al "saltului" e ciudat, dar nu trebuie să ne mai surprindă. El face din absurd criteriul lumii de dincolo, câtă vreme absurdul nu-i decât un reziduu al experienței din această lume. "Pentru credincios, spune Kierkegaard, eșecul său
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
Croce și Collingwood definesc opera de artă ca activitate imaginativă conștientă prin care putem oferi expresii creative. Amândoi consideră că arta este localizată în zona mentalului, însă pentru Croce arta este situată fie în domeniul intuiției, fie în spațiul dintre intelect și impresie. Inevitabil, acest lucru permite artei să-ți afirme autonomia, dedusă din relația ei cu domeniul intelectului și să se impună asupra domeniului de senzații 6. Relația dintre artă și intelect presupune că activitățile intelectului nu sunt lipsite de
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
consideră că arta este localizată în zona mentalului, însă pentru Croce arta este situată fie în domeniul intuiției, fie în spațiul dintre intelect și impresie. Inevitabil, acest lucru permite artei să-ți afirme autonomia, dedusă din relația ei cu domeniul intelectului și să se impună asupra domeniului de senzații 6. Relația dintre artă și intelect presupune că activitățile intelectului nu sunt lipsite de formele de artă în imaginație, în cazul lui Collingwood, sau în intuiție, în cazul lui Croce. Astfel, arta
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
fie în domeniul intuiției, fie în spațiul dintre intelect și impresie. Inevitabil, acest lucru permite artei să-ți afirme autonomia, dedusă din relația ei cu domeniul intelectului și să se impună asupra domeniului de senzații 6. Relația dintre artă și intelect presupune că activitățile intelectului nu sunt lipsite de formele de artă în imaginație, în cazul lui Collingwood, sau în intuiție, în cazul lui Croce. Astfel, arta poate fi interpretată ca punctul de pornire al intelectului în procesul său de a
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
fie în spațiul dintre intelect și impresie. Inevitabil, acest lucru permite artei să-ți afirme autonomia, dedusă din relația ei cu domeniul intelectului și să se impună asupra domeniului de senzații 6. Relația dintre artă și intelect presupune că activitățile intelectului nu sunt lipsite de formele de artă în imaginație, în cazul lui Collingwood, sau în intuiție, în cazul lui Croce. Astfel, arta poate fi interpretată ca punctul de pornire al intelectului în procesul său de a produce concepte. Dar relația
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
6. Relația dintre artă și intelect presupune că activitățile intelectului nu sunt lipsite de formele de artă în imaginație, în cazul lui Collingwood, sau în intuiție, în cazul lui Croce. Astfel, arta poate fi interpretată ca punctul de pornire al intelectului în procesul său de a produce concepte. Dar relația dintre artă și intelect nu folosește ontologiei operei de artă, ci mai degrabă interoghează posibilitățile unei experiențe estetice deoarece, conform idealiștilor, opera de artă nu este un obiect în sine și
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de formele de artă în imaginație, în cazul lui Collingwood, sau în intuiție, în cazul lui Croce. Astfel, arta poate fi interpretată ca punctul de pornire al intelectului în procesul său de a produce concepte. Dar relația dintre artă și intelect nu folosește ontologiei operei de artă, ci mai degrabă interoghează posibilitățile unei experiențe estetice deoarece, conform idealiștilor, opera de artă nu este un obiect în sine și nu are o existență suficientă, fiind expriență pură. Opera ca experiență pură nu
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
facultății de judecare, § 43). Prin urmare, arta are un scop prin sine însăși, anume acțiunea de trecere în existență, în timp ce ontologia trebuie să explice condițiile de posibilitate a existenței ei. Mai mult, potrivit lui Croce 11, arta este în relație cu intelectul deoarece prin intermediul obiectelor de artă se poate ajunge la abstracție intelectuală. Totodată, prin artă putem ajunge la lumea fenomenelor. Astfel, arta poate fi văzută ca o acțiune și există sub forma unei ieșiri în afară, prin urmare arta poate fi
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de-a face cu un paradox deoarece arta este creată sau produsă, în timp ce entitățile abstracte nu pot fi create. Arta, împreună cu produsele sale, rămâne un concept deschis și prin urmare indefinibil 12, dar într-o permanentă relație de mediere între intelect și senzație. Pentru că nu orice obiect poate fi considerat artă înseamnă că avem nevoie de un sistem axiologic pentru a reuși să delimităm obiectele obișnuite de obiectele de artă. Acest sistem pornește de la categoria ontologică de calitate. O astfel de
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ca fiind absolut necesari oricărei entități. Mai mult, Toma de Aquino folosește ideea de frumos (pulchrum) pentru a defini ființa, pulchrum fiind un fel de revelare a ființei împreună cu alte calitățile ale sale. Ideea de pulchrum reprezintă dezvăluirea ființei în fața intelectului, mai mult pulchrum se afla între bonum și verum față de care ideea de intelect corespunde, ceea ce face din ideea de frumos o imagine distinctă a diferenței. Aceste concepte nu doar că aduc un aport ontologiei operei de artă, dar oferă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
frumos (pulchrum) pentru a defini ființa, pulchrum fiind un fel de revelare a ființei împreună cu alte calitățile ale sale. Ideea de pulchrum reprezintă dezvăluirea ființei în fața intelectului, mai mult pulchrum se afla între bonum și verum față de care ideea de intelect corespunde, ceea ce face din ideea de frumos o imagine distinctă a diferenței. Aceste concepte nu doar că aduc un aport ontologiei operei de artă, dar oferă o clară diferența între obiectele de artă, ca medium spre intelect, și obiectele de
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
care ideea de intelect corespunde, ceea ce face din ideea de frumos o imagine distinctă a diferenței. Aceste concepte nu doar că aduc un aport ontologiei operei de artă, dar oferă o clară diferența între obiectele de artă, ca medium spre intelect, și obiectele de altă natură. Opera de artă își depășește statutul său fizic prin felul în care este reprezentată. De exemplu, Collingwood se opune ideii conform căreia arta prezintă un obiect fizic 23, deoarece în cazul unei melodii nenotate sau
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
cerceta imaginea din punct de vedere ontologic, aceasta trebuie să fie disponibilă pentru contemplare 1. Întrebarea ce se ridică este: ce legătură există între contemplare, imagine și reprezentare? Dacă este cazul să contemplăm reprezentarea, noi analizăm doar datul care, pentru intelect, e doar o subiectivitate goală a existentului. Reprezentarea este, prin urmare, un semn hypomnestic. Cu alte cuvinte, în analiza semnului ca atare semnul rămâne neatins din punct de vedere al obiectului. Se impune o distincție între semnul hypomnestikon și semnul
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
simboluri. Însă prin imagine subiectul este transpus într-o zonă a judecății și a separării dintre fals și adevărat. Din acest punct de vedere, imaginea este văzută și ca mijloc între percepție și gândire, fiind conectată, prin senzație, la facultatea intelectului. Relația dintre imagine și senzație caracterizează întregul proces al funcționalității imaginii care poate varia în intensitate, poate eluda descripțiile și care este caracterizat de subiectivitate. După Coolingwood teoria imaginației nu poate să scape senzației întrucât, conform tradiției, tot ceea ce vine
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Perceperea (apprehensio) diversului intuiției, 2. Sintentizarea, adică unitatea sintetică a conștiinței acestui divers în cadrul conceptului unui obiect (comprehensiva), 3. Întruchiparea (exhibitio) pe planul intuiției a obiectului corespunzător acestui concept. Pentru întâia întreprindere e nevoie de imaginație; pentru a doua, de intelect; pentru a treia, de facultatea de judecare". 5 Cf. Mihail Dragomirescu, Integralismul. Dialoguri filosofice, Editura Insitutului de Literatură, București, 1929. 6 Atât Croce, cât și Collingwood consideră că intelectul are o inclinație aparte de dependență față de artă. 7 Cf. Walter
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Pentru întâia întreprindere e nevoie de imaginație; pentru a doua, de intelect; pentru a treia, de facultatea de judecare". 5 Cf. Mihail Dragomirescu, Integralismul. Dialoguri filosofice, Editura Insitutului de Literatură, București, 1929. 6 Atât Croce, cât și Collingwood consideră că intelectul are o inclinație aparte de dependență față de artă. 7 Cf. Walter Benjamin, "L'Oeuvre d'Art à l'Époque de sa Reproduction Mécanisée", în Écrits Français, Gallimard, Paris, 1991. 8 "[...] Aesthetic essence is perceived as a clear composition of qualia
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
precis. Ideea de experiență estetică nu era dezvoltată, în timp ce rapsozii (prin care găsim ideea de experiență estetică nemijlocită) care răspândeau poezia prin cânturi erau considerați nocivi și nefolositori societății. 11 Potrivit lui Croce arta are un statut primitv în relație cu intelectul. Prin ideea de primitiv trebuie să înțelegem rolul primordial al artei în detrimentul actelor intelectului. Benedetto Croce, Estetica privită ca știință a expresiei și lingvistică generală, traducere de Dumitru Trancă, Editura Univers, București, 1974, 3, 1§. 12 Weitz aduce în discuție
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de experiență estetică nemijlocită) care răspândeau poezia prin cânturi erau considerați nocivi și nefolositori societății. 11 Potrivit lui Croce arta are un statut primitv în relație cu intelectul. Prin ideea de primitiv trebuie să înțelegem rolul primordial al artei în detrimentul actelor intelectului. Benedetto Croce, Estetica privită ca știință a expresiei și lingvistică generală, traducere de Dumitru Trancă, Editura Univers, București, 1974, 3, 1§. 12 Weitz aduce în discuție argumentul conceptului deschis care, în cazul artei, trebuie să luăm o decizie între a
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de la verbul μυθέω care înseamnă a vorbi, a povesti - corespondentul latin fiind fabulor. Dar, verbul mythéo mai are două înțelesuri, acela de a anunța ceva și de a-și-spune-sieși-ceva, sentiment cuprins de tăcere. În această tăcere se face apropierea simbolurilor de intelectul pur. Prin traducerea lui mythos în latină s-a eliminat tăcerea, care la Aristotel are conotații ontologice, iar înțelegerea fabulei nu mai era aceea de contemplație a lucrurilor nevăzute, ci de exprimare a lor. De la mythos s-a trecut la
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]