6,119 matches
-
a faptelor: a se prezenta ca victimă determină acceptarea revendicărilor ca o compensație dreaptă pentru ceea ce a îndurat. Ar fi nepotrivit să refuzăm aceste revendicări oamenilor care au fost maltratați. Culpabilizarea este un truc care încearcă să îl pună pe interlocutor în contradicție cu un principiu moral admis în general. Greenpeace este maestră în această artă. E de la sine înțeles că e greșit să poluezi marea, cursurile de apă, pădurile. A eticheta o întreprindere sau o flotă ca poluator echivalează cu
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
orice anvergură: actorii enumeră resursele de putere pe care sunt gata să le mobilizeze. Manifestările, grevele și alte metode de presiune fac și ele parte dintr-o dezbatere și exprimă judecăți. La polul opus, lingușirea dezarmează adversarul, atenuând înflăcărarea dezbaterii. Interlocutorul primește complimente, este gâdilat în orgoliul propriu. În schimb, el își moderează tonul. Se dă impresia că, la urma urmei, disputa nu este așa de dramatică. Această tactică se aplică mai ales atunci când, într-o conjunctură politică, este în interesul
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
cel mai bun va câștiga? Dezbaterea se va termina, ca în romanele de dragoste, cu un happy-end? Se va impune prin propria sa calitate intrinsecă opinia cea mai corectă, cea mai bine expusă? Ne este permis să credem aceasta dacă interlocutorii împărtășesc aceleași valori-ghid și dacă aceștia caută, fără intenții ascunse, o soluție comună. Într-un schimb de idei asupra privatizării întreprinderilor, interlocutorii binevoitori, care se sprijină pe valorile de echitate și de eficacitate, pot ajunge la un rezultat pozitiv. Totuși
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
sa calitate intrinsecă opinia cea mai corectă, cea mai bine expusă? Ne este permis să credem aceasta dacă interlocutorii împărtășesc aceleași valori-ghid și dacă aceștia caută, fără intenții ascunse, o soluție comună. Într-un schimb de idei asupra privatizării întreprinderilor, interlocutorii binevoitori, care se sprijină pe valorile de echitate și de eficacitate, pot ajunge la un rezultat pozitiv. Totuși, privind lucrurile mai îndeaproape, suntem mai degrabă sceptici. Ați văzut până acum o dezbatere televizată acest gen de emisiune prosperă în care
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
fi asociată conceptului de metamorfoza datorită dublei sale valente (Eco [1976] 2003): semiotica semnificării (o teorie a codurilor, văzute că sisteme de semnificare care cuplează unități prezente cu entități absențe) și semiotica comunicării (o teorie a producției de semne, unde interlocutorul joacă un rol important). b) Producția discursiva a obiectului semiotic se obține printr-o continuă și permanentă interferență între conceptele peirceiene de primitate, secunditate și terțitate sau între diferitele tipuri de travaliu fizic (Eco [1976] 2003: 236), cum ar fi
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
sau construcție identitara socială, politică și/ sau culturală trebuie să fie un joc abil unde valoarea nu este doar un scop (o finalitate), ci și mijlocul sau calea, adică acele piese abstracte (structura de profunzime a sistemului mental abstract al interlocutorilor). Materializarea valorilor-mijloc se realizează prin întruparea acestora în obiecte-semn, proces care, în semiotica socială, poartă numele de multimodalitate (Kress, Van Leeuwen 1996, 2001, 2006; Van Leeuwen 1999, 2005). Ideea centrală a semioticii sociale (Hodge, Kress 1988; Kress, Van Leeuwen 1996
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
și spațiu. Această abordare poate fi asociată cu definiția discursului, oferită de Daniela Rovența-Frumușani (2004: 169), drept combinarea dintre "o reprezentare (a realului, a discursului despre real socialmente construit) și o prezentare (discurs emis de un locutor anume pentru un interlocutor și el bine circumscris)". * pe de altă parte, iconofobia (frică de imagini). În cartea a VI-a din Republică lui Platon (1986: 310), Socrate numește "imagini mai întâi umbrele, apoi reflexiile din apă și în obiectele cu suprafața compactă, netedă
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
auto)percepția românilor Am menționat în "Spre o semiotica socială" că atât imaginea, cât și imagologia au în structura de profunzime noțiunea de valoare care trebuie interpretată nu doar ca scop, ci și ca mijloc, prin întruparea mentalului colectiv al interlocutorilor în obiecte-semn cu un caracter persuasiv. Aspectualizarea durativa a unui sistem de valori specific unui spațiu sociocultural se obține prin recursul la memorie, adică la ceea ce [...] da omului sentimentul de continuitate a eului de-a lungul timpului, în cadrul societății, conturându
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
metamorphosis due to its double vălence (Eco [1976] 1979): a semiotics of signification (a theory of codes aș systems of signification which links present units to absent ones) and a semiotics of communication (a theory of sign production where the interlocutor plays a very important role). e) The discursive production of the semiotic object is achieved through a continuous and constant interference between Peirce's concepts of firstness, secondness and thirdness, on the one hand, and, on the other hand, the
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
este "structura internă a unei situații" și cuprinde trei tipuri de procese: incoative, durative și terminative. 15 Modalizările pe care se axează orice parcurs generativ identitar sunt construite pe aspecte deontice care conduc către un raport de autoritate între doi interlocutori și aspecte epistemice, care implică judecați de valoare. 16 http://www.etymonline.com 17 The Columbia Encyclopedia, Sixth Edition Copyright(c) 2004, Columbia University Press, p. 2323 (www.questia.com) 18 http://philosophy.uwaterloo.ca/MindDict/imagination.html 19 Dicționarul
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
ambelor spații input; b) spațiul combinat este mai bogat și oferă argumente, idei, emoții care pot modifica spațiile mentale anterioare. 43 Argumentul ad personam este un sofism de argument indus de gandire (Sălăvăstru 2003: 327), deoarece "în loc să combată teza unui interlocutor, se aduc în discuție prezentându-se drept probe anumite calități, fapte sau relații ale persoanei care argumentează". Argumentul ad hominem este o discreditare a ideii unei persoane prin defăimarea persoanei care o susține (Sălăvăstru 2003: 329). 45 O parte din
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
din inimă, cu înaltă simțire omenească, de către medicul ieșean, prin adopție, Liviu Romoșan, Editura Junimea, Iași, cu un cuvânt lămuritor semnat de Constantin C iopr aga. Pus pe confesiuni de calitate, înnobilând textul autobiografic, probând disponibilitatea și deschiderea sa ca interlocutor - cititorul cu pregătire intelectuală diversă - prof.Liviu Romoșan își dezvăluie intimitățile seducându-ne, fără a recurge la prețiozități în vorbire, ci purtându-ne, parcă, din poezie în poezie, deși e vorba de un text pe care parcurgându-l, nu ți
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
compartiment un cetățean oarecare și așa cum sunt oamenii plecați la drum lung, au intrat în vorbă ca să treacă timpul. Proprietarul i-a spus care-i of-ul său și că se duce la ministru ca să-i facă dreptate, la care interlocutorul, după o clipă de gândire l-a întrebat: „Și dacă nici ministrul nu-ți face dreptate, ce faci?". Cetățeanul răspunse cu năduf: „Păi ce-o să fac, îl bag și eu în ... ceea a măsii și mă întorc înapoi acasă". A
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
răi. încă nu aflaseră de legea gravitației universale! Iov, îl ia pe Dumnezeu martor al nevinovăției sale și jură că suferințele care l-au lovit, sunt absolut nemeritate. Și deodată, așa netam-nesam în capitolul al XXXII-lea, apare un nou interlocutor, Elihu, mai tânăr decât toți ceilalți. El intervine, nu pentru a spune că Iov ar fi meritat sau nu cruntele pedepse ale cerului, ci exclusiv pentru a-i atrage atenția că dăduse dovadă de prea multă trufie proclamându-și nevinovăția
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
vorbă cu noi!" - zice altul. In treacăt, apare și ideea că „preoții noștri nu sunt în stare să scrie așa ceva!". Cum vedem, când e vorba de preotul local, patriotismul enoriașilor se smochinește al naibii și atinge nivelul ierbii. Dintre toți interlocutorii reporterului prahovean, unul singur răspunde un pic parcă mai convenabil: „Păi cine s-o scrie? Hâc! Dumnezeu. Și hâc, Fiul Lui, Iisus Hristos". Omul are o înfățișare mai curând jalnică. Pare binișor băut și, în mod sigur, nu face parte
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
pe toate continentele, sunt și ele carnete de adrese în care fiecare își poate regăsi colegul de altădată care, aflat într-o țară sau alta, desigur îl va primi sau îi va face un anumit serviciu. A putea să întâlnești interlocutori privilegiați din 60 de țări, având acum 225 de profesii diferite, este un atu, trebuie utilizat" (Annuaire 1994 al Asociației foștilor elevi de la Roches și Normandie). Aceste instituții, printre altele, se întrec în a primi cât mai multe naționalități. Este
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
comunicare. -exerciții de sesizare a unor mijloace nonverbale (gesturi, mimică)prin care se pot comunica diferite stări, atitudini etc.; -exerciții de mimă; -exerciții de sesizare a corespondenței elementelor verbale cu cele nonverbale (gesturi, mimică). I.5. Să manifeste atenție față de interlocutor În diferite situații de comunicare . -exerciții de simulare a unor situații de comunicare diverse; -exerciții de dialog: elevi elevi, elev-Învățător; -jocuri de rol, de tipul vorbitor ascultător, vizând formarea comportamentului de ascultător; -discuții libere pe teme date etc. II. DEZVOLTAREA
DESPRE EDUCAȚIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
de litere de tipar. Textul literar Textul narativ. Recunoașterea personajelor (actualizare). Dialogul ca element constitutiv al unui text narativ (recunoaștere). Poezii cu tematică diversă. Strofa. Versul. 2. Formarea capacității de comunicare Comunicarea orală Componentele comunicării dialogate (actualizare). Adaptarea la particularitățile interlocutorului. Povestirea orală a unui fragment dintr-un text narativ. Intonarea propozițiilor exclamative, enunțiative și interogative (actualizare). Dialogul (actualizare) Construirea de dialoguri În situații concrete sau imaginare. Elemente de comunicare nonverbală (gesturi, mimica). Se recomandă ca elevii, folosindu-și deprinderile de
DESPRE EDUCAȚIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
elevi Sensibilizarea părinților privind problemele specifice acestui tip de elevi -Stabilirea unor obiective și a unei strategii pe termen lung si mediu -ex. de rol, dramatizări; -teatru de marionete pe teme alese de elevi; -ex. de adaptare a comunicării la interlocutor sau situație; frământări de limbă; -realizarea unor povestiri, compuneri cu sprijin (În perechi sau În grup). -concursuri sportive sau de cultură generală Între grupe de elevi din colectiv; -implicarea Într o serie de activități de Învățare În grup sau În
INTEGRAREA ELEVILOR CU CES ÎNTR-UN LICEU CU PROFIL TEORETIC - studiu de caz. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Aura MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2166]
-
consens în comunitate și menit a desemna adevărata identitate a individului). Ca atare, numai "ștergându-și origina" numele a putut supraviețui în memoria copilului "sub forma mitului", a poveștii (singura "formă" de supraviețuire a "istoriei" înseși). Așa explică inginerul "amnezia" interlocutorului său, ce-și amintește de Bizu, dar nu și de Anton Klentze. Din acest unghi privind lucrurile, întâlnirea scriitorului cu propria "umbră" (motiv literar de largă circulație, mai ales la romantici) ipostaziază "eul" ca alteritate absolută, dobândind semnificația unui moment
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ar fi fost un june serios și dedicat. Mavrodi a cerut poliției belgine să-l informeze asupra modului de viață al tânărului Becescu; aceasta îi transmitea pe 18 iulie 1904 un raport sintetic din care află că mai vechiul său interlocutor nu frecvență cursurile, că-și petrecea mai toată ziua dormind, incepand să fie "dinamic" mai spre seară, când își primea amicii (tot atunci îl vizită și amantă), ca pleca din localurile ce le frecvență fără să achite consumația, că îi
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
precomunistă (71); incapacitatea statului român postcomunist (72); politicieni români în "Tranziție" (73-74); învățămîntul și ratarea reformei (74-75); Ministerul Culturii (75-76). Biserici, religie, politică / 77 Departamentul Cultelor (77); neoprotestanții (77-79); Bisericile și rolul lor în România comunistă (79-81); experiența religioasă a interlocutorilor (81-82); Bisericile în istoria României (83); intelectualii români și Biserica (83-84); romantismul românesc și religia (84); neoplatonismul (85-86); transmisia culturală (86-87); apropierea lui Virgil Nemoianu de religie și teologie (88-89); liberalism după Bizanț? (89-90); politică și religie în SUA și
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
prețul eliminării contextului în care se produc, iar întrunirile apar ca simple anunțuri. Rămân mărturie a stilului de lucru înregistrările și volumul de Întrevederi. Discuțiile netrunchiate, dactilografiate întocmai, nu evidențiază calitățile interpretului, ci tehnicile prin care încurajează, ghidează și convinge interlocutorul să meargă pe un anumit traseu. Numai un excelent exeget își poate coordona interlocutorii astfel încât să se ajungă la un consens. III.3. Pledoarii pe calea undelor Monica Lovinescu accesează cel mai des domeniul literaturii. Ei i se adaugă politica
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
mărturie a stilului de lucru înregistrările și volumul de Întrevederi. Discuțiile netrunchiate, dactilografiate întocmai, nu evidențiază calitățile interpretului, ci tehnicile prin care încurajează, ghidează și convinge interlocutorul să meargă pe un anumit traseu. Numai un excelent exeget își poate coordona interlocutorii astfel încât să se ajungă la un consens. III.3. Pledoarii pe calea undelor Monica Lovinescu accesează cel mai des domeniul literaturii. Ei i se adaugă politica, știința, filosofia, istoria, descoperirile din domeniile umaniste și noile teorii ale cunoașterii. Autoarea analizează
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
îndreptățit la o traducere fidelă, însă presărată de explicitări și note de subsol, nici versiune care să vizeze obținerea unui efect instantaneu, în sala de spectacol"403. Întrebată de Nicolae Florescu cui îi aparține inițiativa traducerii, Monica Lovinescu își introduce interlocutorul în laboratorul creației: " În căutarea echivalențelor textul însuși al lui Caragiale a fost transpus în spiritul și nu în litera sa"404. Monica Lovinescu recunoaște dificultatea traducerii lui Caragiale, tot așa cum recunoaște dificultatea promovării cărții românești în exil, însă renunță
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]