3,561 matches
-
pe lume falnic zace Cu genele-i închise, cu visele-i de pace, Când palida gândire prin țara morții trece, Și moaie-n visuri de-aur aripa ei cea rece Cu-aghiazima cea dulce a lumii frunte-atinge, Păcatele-i i-adoarme, invidia o stinge - Ce ochiu veghiază umed? Ce suflet se frământă, Ce suflet țipă-n doliu, ce liră jalnic cîntă?... Sunt eu!.. Privesc trecutul, și-icoana lui barbară E zugrăvită aspru d-ursita-ne amară. {EminescuOpIV 59} Și gândul meu nu poate să
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Peste Tărie nu decide nimic. La bine nu-i putea S-aduci doi oameni; - răul l-urmeaz-întregi popoare; Căci răul este colțul vieții. Vecinic răul Întâiul rol îl joacă - e colț în orice cuget, În oricare voință, în orice faptă mare. Invidia de pildă e mam-egalității, Și îngrădirea contra răutății reciproce Dreptate se numește. Cu cât mai răi sunt civii Cu-atît e mai perfectă dreptatea. Fiți răi și veți străbate La țintă-oricît de mare, numai prin răutate! Fiți răi! și-urmați principiul
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
pumnu-ți vra mînia-i s-o desvolte. Secerătorul tău l-ai pus la trudă Și snopi de viețe sunt a lui recolte; Pentru-al lui cap ai înfruntat revolte Și astăzi simți că strângi la piept pe-o Iudă. Te-nnalță-n cer invidia vulgară Căci știi din lorzii jungh ați a face Lui Fabiano a mărirei scară. Tu ești regină și astfel îți place. Cine te vede, slab obraz de ceară, Știind furtuna vieții tale - tace. {EminescuOpIV 249} E ÎMPĂRȚITĂ OMENIREA E împărțită
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
onoare. Disprețuește viața, Înclină-te de sara și până dimineața, Trufașule obscure - te crede sfânt și-ales, Un om din altă carne făcut - și cu eres Poporul se-nchina-va chiar la a tale oase. Învie, măgulește tu patimi dușmănoase, Invidia și ura botează-le virtuți, {EminescuOpIV 301} Numește brav pe gâde, isteți pe cei astuți, 105Din patimi a mulțimii fă scară de mărire Și te-or urma cu toții în vecinică orbire. C-o frază lingușește deșertăciunea lor, Din risipite roiuri
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Iar patimelor rele viclenii le dau preț. "Sămînța roditoare se cade ca să sameni. "Ca să fii domn, se cade să-i iei adânc pe oameni. "Voiești ca să se-nchine cu toți l-a tale oase, Atunci învie într-înșii pornirea dușmănoasă, Invidia și ura botează-le virtuți, Numește-erou pe-un gâde ca fierul să-i ascuți, Pe cel viclean și neted numește-l înțelept, "Nebun zi-i celui nobil și simplu celui drept, "Din patimi a mulțimii fă scară la mărire "Și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-nchini pân-la pământ Și de-a sta ca să-ți vorbească Să înghiți orice cuvânt; Nespălat, neras să umbli, Și rufos și deșuchet - Toate-acestea împreună Te arat-a fi poet. 54. DEMOCRAȚIA (1876) Democratie... monstrule vorbăreț, Cu mii de limbi d-invidie mișcate, Nebunii las-în gura ta să cate Și să te poarte cel meșteșugareț. Căci cel mai lins cu vorbe afectate[-i] Și cel mai rău și cel mai pismătareț. Și-i proclama de mare cu strigare-ți Pe orice negustor
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
alungă A țărmurilor pace pe vreme îndelungă, Întinde pustiirea cu vîrfu-a mii de săbii Și moartea-n mii de forme o-ncarcă pe corăbii... Vei fi erou... și mare te vor numi toți orbii Pe când pe-adevărații eroi coboară corbii! Invidia și ura botează-le virtuți, Numește brav pe gâde și fierul i-l ascuți, Pe cel viclean și neted numește-l înțelept, Nebun zi-i celui nobil și simplu celui drept, Din poftele mulțimii fă scară, de mărire Și te-
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
dramatice impozite ale creației. Popoarele fără Dumnezeu nu pot fi conduse decât de Diavol. Un soi de legendă a androginului este valabilă și în cazul victimei care își caută călăul. Zeii erau nemuritori pentru că nu se atingeau de vinul prost. Invidia este admirabil reprezentată și în mituri. Indiferența este un atribut al zeilor și al celor atinși de ataraxie. Omul - o fântână de mituri. Făcându-i după chipul și asemănarea lor, oamenii au turnat în zei și câte un strop de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
fost mereu o decizie a altora. Eternitatea este mereu monotonă pentru că nu este tranșată pe felii temporale. Geniile au obsesii, nu idei. Ne vindem sufletul pentru arginți și pentru glorie. Pe cei mai valoroși dintre noi îi înecăm rapid în invidie și îi coborâm în derizoriu. Cel care a inventat primul pantof, a devenit geniu. Cel care l-a făcut pe al doilea a fost cizmar. Tribunalul Suprem al creatorilor de artă este Posteritatea. Până acolo se spulberă toate conjuncturile. Copleșitoare
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Indolenții își doresc viața ca pe niște saturnalii prelungite. Nașterea unui geniu rămâne o taină. Nu vom putea deci să clonăm decât imbecilii. Prostul reușește să compromită și râsul. E greu să te ferești de flegma imbecilului cocoțat. Prostia și invidia nu zboară niciodată cu același avion. Nu avem noi norocul să scăpăm simultan de ele. Prostia este pornografică, nu goliciunea. Au și proștii dreptatea lor. Cum să accepte ei dictatura minoritară a celor inteligenți ? Există și o ignoranță de tip
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
se pare în criză de energie. Unele inimi păstrează amintiri, altele - amprente. Valoarea își secretă condiția care îi înfurie pe cei din jur. Preludiul revoltei este dezgustul. Dincolo de banalitatea cotidiană, zădărnicia are acute conotații filosofice și mistice. Admirația, dar și invidia pot menține talentul în stare de funcționare. Mitingul - acest miriapod în călduri. Trăim din neliniști și extaze. Nu este totuși prea rău dacă pierzi bani și câștigi minte. După comunism, oamenii speră să vină consumismul.. Protestul din priviri este cel
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Parvenitului îi vine foarte greu să nu fie și snob. Se menține la mare preț mitul ignoranței abile. Kitsch - ul - această infectă maladie a culturii. Ni s - au mediocrizat și senzațiile. Poți avea auricule de tâlhar și ventricule de mucenic ? Invidia este poate cel mai grețos jeg al condiției umane. Bărbatul șiret își convinge soția că toate blănurile îngrașă. Dacă mergi la unele spectacole de teatru, nu mai ai nostalgia celor scrise pe garduri și prin WC - uri publice. De regulă
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
ascund cu atâta spaimă vârsta, de parcă bărbații ar avea carbon 14 în priviri. Vrea să fie tămâiat ca să - i mai dispară putoarea. Bețivii sunt siguri că transformă mahmureala în filozofie. Și viciile au în vizor tot fericirea. Principalul produs al invidiei este sterilitatea. Diferențele dintre oameni sunt arbitrate mai mult de vicii, decât de calități. Marea voluptate a multor artiști e să simtă un vid valoric în jurul lor. Compromisul este o treaptă spre adaptabilitate. O mare parte din ideile și umorul
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
bani a existat întotdeauna o poveste de dragoste. Caracterele se împlinesc prin provocare. Caracterul slab transformă prudența în lașitate. Teatrul ne - a intrat în sânge. Manevrăm zilnic o sumedenie de măști. Ne bârfim adesea memoria. Niciodată - inteligența. În materie de invidie, se pare că nu mai avem nici un Everest de cucerit. Golul din noi nu se poate entuziasma de plinul din alții. Există o persistentă tendință de a vomita pe fericirea altora. Vulpea critică strugurii, bătrânii - minijupa. Pe orice meridian, rostogolirea
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
a speciei. Bogăția e ca oțetul. De ce bei mai mult, de ce ți - e mai sete. Plăcerea unora e să ia capodoperei măsura pentru sarcofag. Există și o perseverență negativă. Imbecilă chiar. Blestemele nu se mai trec în testament. Se subînțeleg. Invidia nu se teme că ar putea fi cândva eradicată. Are căutare fructul oprit, nu cel băgat cu sila pe gât. L - a ținut în poziția verticală nu demnitatea, ci artroza. Despre ortopezi se spune că fac vile din oase. Cei
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Când o femeie o ia pe un drum greșit, mulți bărbați vor veni pe urmele ei. Cel bogat se teme și de prieteni. Unele reprezentații teatrale actuale își propun să provoace orgasmul, nu extazul publicului. Recunoștința se sclerozează foarte repede. Invidia este cel mai stresant motor al progresului. Unii dintre tiranii turbați proveneau din foști sclavi. Țăranul de astăzi șlefuiește înjurături, nu doine ori balade. Ca să nu le înghețe apa în sânge, unele popoare o înlocuiesc cu alcool. Belșugul moare din
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
diem stă gata să rupă lanțurile. Mitingul acest miriapod în călduri. Măcar privirea să nu ne fie indiferentă. Insomniile te fac ori filozof ori nevropat. Pentru amărât și pentru valul de fum, direcția nu are nici o importanță. Admirația dar și invidia sunt bune pentru a menține talentul în starea de funcționare. Durerea este mută, bucuria - flecară. Kafka - un mesia pe dos, a strâmbat lumea și a plecat. Solitarii suferă de nostalgia solidarității. În Rai mărul era prohibit. Nouă ni-l bagă
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
a întunericului. Scări de lumină, grade de temperatură e universul întreg. Și nu e condamnat numai a rămânea // pe * *** *** - părintele luminei, soarele, [î]l atrage înspre el. [2] Avem de combătut întunericul - Turan - sub formă de minciună, sub formă de invidie, sub formă de mișelie - noi Aryas, luminoșii. 320 {EminescuOpXV 321} ACUSTICĂ [PROPORȚIONALITATEA SUNETULUI] 2267 Nimeni no va nega că gravitațiunea pietrei așezate pe foile unui cimpoi produce sunet, nimeni că mărimea și durata acelui sunet stă în proporție directă cu
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
376} Nu-nțelegem dar să se confunde un spirit ridicat în sfera senină a științei și lucrând în înțelesul culturei naționale cu acea multitudine de mici speculanți cari, în Moldova, trăiesc din o scumpire artificială a mijloacelor de trai. [2] Invidia în contra străinului care s-a ridicat prin invidie, așadar i = i. Dar străinul care se ridică prin invidie dă naștere unei invidii analoge. Străinul care se ridică prin muncă nu dă naștere invidiei. [3] O mărime (talent străin), când trece
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
spirit ridicat în sfera senină a științei și lucrând în înțelesul culturei naționale cu acea multitudine de mici speculanți cari, în Moldova, trăiesc din o scumpire artificială a mijloacelor de trai. [2] Invidia în contra străinului care s-a ridicat prin invidie, așadar i = i. Dar străinul care se ridică prin invidie dă naștere unei invidii analoge. Străinul care se ridică prin muncă nu dă naștere invidiei. [3] O mărime (talent străin), când trece dincolo de ecuație, devine pozitiv în direcția ei. Astfel
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
înțelesul culturei naționale cu acea multitudine de mici speculanți cari, în Moldova, trăiesc din o scumpire artificială a mijloacelor de trai. [2] Invidia în contra străinului care s-a ridicat prin invidie, așadar i = i. Dar străinul care se ridică prin invidie dă naștere unei invidii analoge. Străinul care se ridică prin muncă nu dă naștere invidiei. [3] O mărime (talent străin), când trece dincolo de ecuație, devine pozitiv în direcția ei. Astfel a - 2a = - a ( [plus] a în direcție opusă te dăruiește
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
acea multitudine de mici speculanți cari, în Moldova, trăiesc din o scumpire artificială a mijloacelor de trai. [2] Invidia în contra străinului care s-a ridicat prin invidie, așadar i = i. Dar străinul care se ridică prin invidie dă naștere unei invidii analoge. Străinul care se ridică prin muncă nu dă naștere invidiei. [3] O mărime (talent străin), când trece dincolo de ecuație, devine pozitiv în direcția ei. Astfel a - 2a = - a ( [plus] a în direcție opusă te dăruiește) ["CARACTERUL GRECULUI"] 2275B Un
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
scumpire artificială a mijloacelor de trai. [2] Invidia în contra străinului care s-a ridicat prin invidie, așadar i = i. Dar străinul care se ridică prin invidie dă naștere unei invidii analoge. Străinul care se ridică prin muncă nu dă naștere invidiei. [3] O mărime (talent străin), când trece dincolo de ecuație, devine pozitiv în direcția ei. Astfel a - 2a = - a ( [plus] a în direcție opusă te dăruiește) ["CARACTERUL GRECULUI"] 2275B Un om nu este într-o mișcare generală decât o parenteză mecanică
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
fie un sârb, fie un bulgar. Religia mea îmi comandă de-a nu spune decât atâta cât poate s-aducă pe-o ființă * la cunoștința de sine, la acea fulgurațiune intelectuală care să-l facă a-l vedea că degeaba invidia se zbate, degeaba răutatea se frământă, degeaba minciuna luptă, căci luptă în contra unei puteri constante, care există pururea, în contra lui Brahm, a adevărului. De-aceea i-am și spus cu ce-l prindem * imediat. I-am spus pornograf și plagiator
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
cauți pe tine însuți. [25] Plăcîndu-ți ție însuți te corumpi. 1055 {EminescuOpXV 1056} [26] Lumea-i umbra unui nour și visul unui dormind. [27] Ocazia e iute la fugă și leneșă la întors. [28] Contra orice dușmănie esistă mijloace, contra invidiei nu. [29] Oamenii se-mpart în două: unii caută și nu găsesc, alții găsesc și nu-s mulțămiți. [30] Un om înțelept cunoaște pe un nerod, căci nerod a fost fiecare-n viața-i, dar un nerod nu cunoaște pe-
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]