3,057 matches
-
ca aici ar fi avut resedinta Ioan, ban de Severin, cel care a primit din partea regelui Ungariei cateva sate de pe Crisul Repede pe la sfarsitul sec. XIV. Satul apare cu două denumiri: Banlaca și Bălnaca. Sub denumirea de Bȧnlaka apare în istoriografia maghiară știut fiind că aceasta preia toponimia românească în transcriere ortografică maghiară. Pentru filiera românească a numelui de Banlaca pledează forma de Banlus, care este forma articulată a lui Ban, deci Banul, alături de Banus . Numele de Bălnaca s-ar lega
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
ideologii de stat bazată pe moldovenismul antiromânesc nu este altceva decât revenirea la politica stalinistă de separare a poporului român al Basarabiei și menținerea lui în sfera de influență a Federației Ruse". Alexandru Moșanu a publicat mai multe lucrări de istoriografie, pe următoarele domenii de interes: Este autorul a circa o sută de lucrări, inclusiv patru monografii dintre care două în colaborare cu alți cercetători și anume: Pentru activitatea sa prodigioasă, a primit Premiul Institutului Cultural Român pentru promovarea valorilor culturii
Alexandru Moșanu () [Corola-website/Science/301003_a_302332]
-
respectat organizațiile politice ale locuitorilor și vechile lor drepturi. Dar în vremea lui Andrei al II-lea (1205-1235) nobilii obțin așa-zisa carte de libertate, numită Bula de Aur. Aceasta lasă cale liberă nobililor aristocrați în uzurparea pământurilor localnicilor. Din istoriografia maghiară: ”acești nobili aristocrați, după ce în patria lor au consumat totul, s-au aruncat asupra Slavoniei, apoi asupra Transilvaniei, ca asupra unei noi Californii” (cu referire la vremurile mai moderne și goana după aur...). Cu ajutorul donațiilor regale (și fără) au
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
al Doilea Război Mondial, Piłsudski a ajuns fie ignorat, fie condamnat de către guvernul comunist al Poloniei, împreună cu întreaga a Doua Republică poloneză interbelică. Acest lucru a început să se schimbe, cu toate acestea, în special după și după (1956), și istoriografia polonă a trecut treptat de la un pur vedere negativ asupra lui Piłsudski spre o viziune mai echilibrată și neutră. După căderea comunismului și dezintegrarea în 1991 a Uniunii Sovietice, Piłsudski a ajuns din nou pentru să fie recunoscut public ca
Józef Piłsudski () [Corola-website/Science/298587_a_299916]
-
relatare a lui Sigismund (1397) se spunea doar că bătălia se purtase "„pe când urcam culmile munților, zise în vorbirea obișnuită [locală] posada, prin niște strâmtori și poteci înguste, strânse între tufișuri mari”". Denumirea de „” a fost introdusă și încetățenită în istoriografia românească de către Nicolae Iorga, la începutul secolului XX. Istoricul considera că bătălia din 1395 și cea din 1330 s-ar fi desfășurat în aceleași locuri, anume "„în cazanul de la Posada, pe drumul Câmpulungului”". În 1324 Basarab I se afla sub
Bătălia de la Posada () [Corola-website/Science/298672_a_300001]
-
există dar nu face nimic să oprească Răul. Această problemă a fost formulată prima dată de filosoful grec antic Epicur, de aceea mai este cunoscută și sub numele de "Paradoxul lui Epicur": Istoria evreilor, așa cum ne este ea prezentată de istoriografia și arheologia modernă, nu corespunde acelei versiuni mitice redate de Biblie. Teme centrale ale istoriei relației omului (evreilor) cu Dumnezeu, precum istoria Patriarhilor, exodul, cucerirea Canaanului, istoria monarhică și exilul, ori nu au existat pur și simplu, ori ele s-
Ateism () [Corola-website/Science/298700_a_300029]
-
(domn al Țării Românești între septembrie 1532 - septembrie 1534; noiembrie 1534 - iunie 1535) apare ca fiul lui Radu cel Mare, documentele semnându-le ca „[...]Vlad voievod fiul marelui Radu voievod[...]“, însă, istoriografia modernă inclină a-l considera ca fiul lui Radu (Dragomir) fiul lui Vlad cel Tânăr (Vlăduț), pretendentul care s-a ridicat domn la moartea lui Neagoe Basarab împotriva lui Teodosie. În sprijinul acestei afirmații vin dovezile referitoare la baștina lui
Vlad Vintilă () [Corola-website/Science/298719_a_300048]
-
Grigore Tocilescu, au adunat un mare număr de dovezi referitoare atât la vechile populații getice și dacice din spațiul carpato-danubiano-pontic, cât și la continuitatea populației romanizate de pe teritoriul fostelor provincii Dacia și Moesia, demonstrând șubrezenia multora dintre argumentele invocate de istoriografia oficială maghiară. Începutul disputei în jurul continuității l-au constituit revendicările naționale formulate de românii din Transilvania, în special prin Supplex Libellus Valachorum (secolul al XVIII-lea). Considerat cel dintâi program politic, memoriul se bazează pe scrierile Școlii Ardelene, care fac
Teoria lui Roesler () [Corola-website/Science/299612_a_300941]
-
de acord că disfuncționalitățile create de colectivizare și rezistența țăranilor au înrăutățit condițiile de viață pe timpul Marii Foamete din 1932 - 1933 în special în Ucraina, o regiune renumită pentru pământurile de bună calitate. Această perioadă are un nume special în istoriografia ucrainiană: Holodomor. Dacă într-o altă perioadă de foamete, cea din 1921 - 1923, au fost inițiate numeroase campanii de strângere a banilor și de produse alimentare pentru ajutorul celor aflați în zonele afectateacțiuni interne dar și internaționale, nu s-a
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
faptul că documentul menționat este cunoscut doar dintr-o traducere polonă la a treia mână, deci cu posibilitate mărită să aibă omisiuni importante față de original. Sunt trei opinii legate de acest aspect: 1. "Originea munteană". Este susținută de reprezentanții vechii istoriografii. Bogdan Petriceicu Hașdeu îl consideră descendent din Basarabii munteni și fondator al dinastiei Mușatinilor prin fii săi, Petru și Roman, afirmând că "un nou neam s-a furișat, prin încuscrire, în dinastia maramureșeană". Dimitrie Onciul îl consideră înrudit cu Basarabii
Costea (Ștefan) () [Corola-website/Science/299091_a_300420]
-
cel Mare, ci i-ar fi apărut înșiși sfinții Petru și Paul, ocrotitorii Romei, gata să apere Cetatea Eternă, iar înfricoșat de această viziune, ar fi decis să se retragă (referitor la această temă a se vedea pictură lui Rafael). Istoriografia creștină l-a numit "flagellum Dei" („biciul lui Dumnezeu”).Cronicile maghiare medievale au transmis o tradiție conform căreia dinastia arpadiană descindea din același clan din care făcuse parte și Attila. De exemplu notarul Anonymus în Gesta Hungarorum: Deasemenea în legendele
Attila () [Corola-website/Science/299098_a_300427]
-
atât a conflictului nord-american, cât și a conflictului european și al celui asiatic. Conflictul în India a fost denumit "Cel de-al Treilea Război Carnatic". Conflictul dintre Prusia și Austria a fost denumit ca "Cel de-al Treilea Război Silezian". Istoriografia suedeză îl denumește "Războiul Pomerian". Conflictul s-a purtat la scară globală, fiind denumit și "Război Mondial", asemeni "Războiului de Trei Zeci de Ani", "Războiul de Succesiune Spaniolă" și "Războiul de Succesiune Austriacă". Uneori, conflictul din America de Nord este inclus în
Războiul de Șapte Ani () [Corola-website/Science/299171_a_300500]
-
că s-au alăturat mișcării revoluționare a lui Lajos Kossuth și au susținut revendicările maghiare de independență față de Imperiul Austriac, încălcându-și astfel jurământul de fidelitate față de Casa de Habsburg. Monumentul Statuia Libertății din Arad evocă memoria celor 13 comandanți. Istoriografia maghiară îi menționează ca "martirii de la Arad", punând accentul pe dorința lor de libertate. În publicistica românească imaginea celor 13 generali a fost adesea confundată cu cea a lui Józef Bem, generalul polonez care a condus confruntările din Munții Apuseni
Cei 13 de la Arad () [Corola-website/Science/299946_a_301275]
-
clasicist român, specialist în limba și literatura latină, conferențiar universitar. A redactat și a publicat, între altele, un cuprinzător dicționar latin-român, considerat cel mai important dicționar de acest gen apărut în România. A tradus din mari clasici ai literaturii sau istoriografiei latine. a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București în 1928 cu "magna cum laude". A fost profesor de limba latină la licee din Târgoviște, Cluj, Brașov (liceul „Dr.Ioan Meșotă”) și București (din 1940 la Liceul „Titu Maiorescu
Gheorghe Guțu () [Corola-website/Science/299296_a_300625]
-
Partidului Comunist al uniunii Sovietice la sfârșitul celui de-al treilea deceniu, toate referirile la testamentul lui Lenin au fost considerate agitație antisovietică și a fost pedepsită ca atare. Negarea existenței acestui document a rămas una dintre pietrele unghiulare ale istoriografia sovietică până la moartea lui Stalin din 1953. După denunțarea crimelor staliniste de către Hrușciov făcută la al XX-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice din 1956, documentul a fost în sfârșit publicat în mod oficial. Testamentul lui Lenin nu
Testamentul lui Lenin () [Corola-website/Science/299399_a_300728]
-
al II-lea, ea nu ajută cu nimic la elucidarea enigmei. Ba mai mult, un cronicar polonez afirmă că pe tron s-ar fi suit un anume Stanciu, iar un cronicar turc se referă la un „Basmara“ (posibil Basarab). În istoriografia modernă se acceptă ca variante de domnitori ambii frați. Astfel marele medievalist Francisc Pall („Intervenția lui Iancu de Hunedoara în Țara Românească și Moldova în anii 1447 - 1448“ în „Studii“, XVI, nr.5, 1963) afirmă că ar putea fi Dan
Vladislav al II-lea () [Corola-website/Science/298781_a_300110]
-
alcool. Acest extract și-a dovedit eficacitatea în mod spectaculos începând din ianuarie 1922, când a fost injectat de bolnavilor de la Toronto General Hospital. În ciuda contribuțiilor sale în domeniul metabolismului uman, Nicolae Paulescu este ignorat de școală de medicină și istoriografia științifică occidentale (de exemplu monografia "The Pancreas: An Integrated Textbook of Basic Science, Medicine, and Surgery" (Edited by H. G. Beger, A. L. Warshaw, M. W. Büchler, R. A. Kozarek, M. M. Lerch, J. P. Neoptolemos, K. Shiratori, D. C. Whitcomb, and
Nicolae Paulescu () [Corola-website/Science/297856_a_299185]
-
mare parte o reacție împotriva [[Revoluția industrială|Revoluției Industriale]], cât și împotriva normelor politice și sociale ale [[Iluminism]]ului. Își face cel mai simțită prezența în artele vizuale, literatură și muzică, dar de asemenea a avut un impact și asupra istoriografiei, educației și istoriei naturale (științele naturii). Anumiți autori neoclasici alimentaseră deja un sentiment așa-zis romantic înainte de răspândirea sa efectivă, fiind numiți de aceea preromantici. Printre aceștia se află [[Francisco Goya]] și [[Manuel Maria Barbosa du Bocage]]. ul apare inițial
Romantism () [Corola-website/Science/297855_a_299184]
-
stadiu primitiv de dezvoltare în privința tehnicii. Filosofia lui Thomas Aquino, Petrarca, Zhu Xi și Kabir, codul lui Iustinian, matematică lui Fibonacci, Oresme și Al-Khwarizmi, picturile lui Giotto, Behzad și Dong Yuan, poeziile lui Dante, Li Bai, Ruba'i și Chaucer, istoriografia lui Leonardo Bruni și Ibn Khaldun, călătoriile lui Marco Polo și Ibn Battuta, și arhitectura gotică a catedralelor precum Chartres sau minuni arhitectonice ca Mezuita, Angkor Wat sau Machu Picchu au fost realizările remarcabile ale acestei perioade. În cadrul istoriei europene
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
în Dunăre până la Porțile de Fier, SV Olteniei și NV Bulgariei, parțial și Macedonia, este considerată ca zonă de interferență între traci și iliri. A fost de fapt o regiune populată cu precădere de dardani și paoni, triburi despre care istoriografia nu a reușit să stabilească dacă erau tracice sau ilire. La fel de disputată apartenență etnică au și tribalii, considerați traci de o mare parte a literaturii istorice. Unele triburi ilire (messapii, daunii, peuceții) ar fi trecut în Peninsula Italică, iar despre
Iliri () [Corola-website/Science/298482_a_299811]
-
concordă, dar par să existe mai multe argumente în favoarea celui dintâi. Limbile ilirice sunt cunoscute numai prin antroponime și toponime și denotă o mare abundență de vocale și prin sonoritate. După o perioadă lungă în care s-a discutat, în istoriografie, despre gradul de apropriere între graiurile ilirice și cele tracice, este precumpănitoare concluzia că au fost pronunțat deosebite. Izvoare: scrise romane și grecești (Appian - Ist. romană; Strabon; Pliniu cel Bătrân, Iordanes, Polyainos, Cassius Dio), epigrafie (din perioada romană), toponime, materiale
Iliri () [Corola-website/Science/298482_a_299811]
-
publicațiile se înmulțesc. Printre autorii mai importanți sunt de citat August Kovačec, Elena Scărlătoiu, Richard Sârbu, Vasile Frățilă, Goran Filipi, Petru Neiescu și Antonio Dianich, care au realizat dicționare și alte lucrări lingvistice legate de istroromână. Din cauza insuficienței surselor istorice, istoriografia despre istroromâni este strâns legată de cercetările lingvistice, căutând împreună să lămurească originea lor și să stabilească traseul pe care l-au parcurs până s-au așezat în Istria. Aceste aspecte sunt controversate și în prezent. Teza primilor autori cum
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
operațiunea de apărare a Kievului") a fot o uriașă bătălie de încercuire din Ucraina în faza de început a celui de-al doilea război mondial, parte a Operațiunea Barbarossa. Bătălia a durat de la mijlocul lunii august până pe 26 septembrie 1941. Istoriografia militară sovietică consideră că data de început a bătăliei este 7 iulie. Aproape întregul Front Sovietic de S-V al Armata Roșie a fost încercuit, germanii pretinzând că au luat 665.000 de prizonieri. Încercuirea germanilor nu a fost perfectă
Bătălia de la Kiev (1941) () [Corola-website/Science/307010_a_308339]
-
istorice, politice și economice" (2 vol., 1940); "N. Bălcescu. Opere. Vol. IV. Corespondență. Scrisori, memorii, adrese, documente, note și materiale" (1964); "N. Bălcescu. Opere. Vol. I. Scrieri istorice, politice și economice. 1844—1847" (1974). Gheorghe Zane are contribuții în domeniul istoriografiei economice, publicând studii cum ar fi: "Marx si Bălcescu" (1927), "Mișcarea revoluționară de la 1840, preludiu al Revoluției de la 1848" (1964), "N. Iorga și problemele sociale ale epocii sale" (1965). Pe lângă istorie economică, el a elaborat și lucrări de istoria doctrinelor
Gheorghe Zane () [Corola-website/Science/307066_a_308395]
-
fac parte un fragment din arhiva lui Pavel Gore și a familiei Rosetti-Roznovanu, scrisori de la Costache Negri, A. Morariu ș.a. Apreciat de D. Onciul și Nicolae Iorga pentru erudiția sa deosebită în domeniul studiilor genealogice, Sever Zotta a intrat în istoriografia română ca un genealogist prin excelență. A trăit în Iași până în 1934, când s-a pensionat. Surprins de evenimentele din vara anului 1940 la casa sa din Davideni (județul Storojineț - azi în Ucraina), Sever Zotta a preferat să rămână pe
Sever Zotta () [Corola-website/Science/307070_a_308399]