3,184 matches
-
furtunul, mut și surd la tot ce se punea la cale pe seama lui. Înșuruba furtunul la loc și pornea polizorul ținându-l la depărtare și Într-o parte, Încercând să se ferească de perdeaua de stropi de motorină Împroșcați o dată cu jalea isterică, pornită cu suflu reînnoit. Porția de motorină dregea Într-adevăr glasul polizorului și-i sporea viteza de turație, pulverizându-se și Îmbibându-i hainele de lucru. Trecea prin haine și prin piele și dădea să ți se lipească de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cabrează ridicându-se pe vârfuri și văzul mi se topește pe spinarea ei și pe ceafa ei blondă-aurie-roșcovană. Mă Încleștez de șoldurile ei ca de marginea unei prăpăstii În care vom cădea și ne vom face praf Împreună, precedați de jalea gemetelor ei cu pumnii proptiți de peretele din spatele aragazului, cu șoldurile și fesele rupte de mijloc ritmând alunecarea Într-un etern du-te-vino spre un loc de verdeață și răcoare. * Apariția lui Pepino n-a schimbat prea mult obiceiurile conviețuirii noastre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Carol Îl chema, iar Hansi părea să aibă ceva credit la el, de vreme ce mai luă un rând de halbe pentru toți, iar la sugestia lui Pepino câte o porție de iahnie de fasole și Încă un coș cu chifle. - E jale și foame mare, copii, spuse Carol. Și-n loc să mă duc acasă să-mi hrănesc familia, Întrețin familia lui Hansi. Părea să glumească pe jumătate-n serios. Ne spunea copii, poate unde el era un copil pe lângă noi. Un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
puteau stăpâni răsuflarea ascultându-i. Glasul lor tremurat li se prelinse în inimi ca o binecuvântare. Plângeau băieții cântând... „De-ar fi Moldova în deal la cruce..!”, plângeau de gât cu ei și gospodarii, de ți se rupea inima de jale. Plângeau ascultându-le durerea din cântecul lor, plângeau să le aline durerea.. Era ceva sfâșietor pentru sufletul omenesc. Când, deodată, în bătaia lunii o pată întunecă albul imaculat din fața porții. Părintele Director stătea neclintit ca o statuie, într-o mantie
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
pe unde sunt. Uneori, stând pe coadă cu botul întins spre cer, dădeau drumul unor urlete prelungi, lugubre, că-ți în gheța sângele-n vine...ăuiau atât de jalnic și tânguitor de-ți sfârâia inima. Prin ăuitul lor... trimiteau zărilor, jalea lor. Alteori, mai îndrăznețe, haitele de lupi intrau în sat, clănțăneau pe acoperișurile șurilor, mirosind prada, ori hârjonindu-se prin ogrăzi ca în bârlogul lor. Chiar și ziua, în amiaza mare, apăreau la marginea pădurii și, stând pe coadă, neclintiți
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
roată în jurul lui, privindu-l cu ochii luminoși stralucind de bucurie, ca pe un salvator coborât din ceruri... Un bătrân, cu căciula în mână, abia îndrăzni să-l întrebe... „ - Vin americanii, dragu’ moșului ?.. Vin să ne scape ?!”, bătrânul puse atâta jale în glas,.. că Baltă simți cum îi dau lacrimile. „ - Ne vor scăpa, moșule.. ne vor scăpa ! Fii încredințat, moșule..!”, și-l mângâie îndelung, pe capul alb ca neaua. „ - Să v-ajute Dumnezeu să scoateți bolșevicii din țară !”, murmurară mai multe
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ascultă.. De jur împrejur întunericul era negru, tainic și plin de amenințări... Luna argintie se ridică de dincolo de brazi, crescând lin și rece.. pe cer. „ - Răsare luna !”, murmură Ichim-juristul, cu ușurare, parcă, în suflet. Tudosă, teologul, cuprins de dor, de jale... prinse a îngâna cu glas tremurat, ca pentru sine, numai, un cântecel drag inimii lui. Apoi, trecu pe cuvinte... „De-ar fi Moldova’n deal la cruce... De-ar fi Moldova’...”, trezind curiozitatea celorlalți. Cânta frumos Tudosă, tare frumos cânta
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Totul s-a petrecut ca un vârtej. Soarele începu să se arate printre vârfurile brazilor. Niște păsări despicară văzduhul ca niște săgeți sclipitoare. Clopotele bisericilor din .. Poiana Teiului... din Fărcașa și din Borca.. începură să se audă bătând, umplând de jale văzduhul cu ecoul lor vălurit, de chemări triste... sfâșietor de triste... Glasul lor de bronz, era ca un fior.. o chemare, o tânguire înălțată spre Cer. Era sâmbătă, în ziua de.. Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul. Baltă se închină, înălțându
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cinstea omului de la munte. „Doamne, iartă-mă !.. Mai mult de atât, nam putut face..!” și își făcu cruce de mai multe ori, până să-și simtă sufletul ușurat... Deodată, un ăuit, pornit de sub poalele Stânișoarei, de unde începe pădurea, despică cu jale valea Bistriței. Toți milițienii tresăriră, și se priviră cu frică.. de lup în ochi. „Hau-hauuu... hau-hauuu.. !”, întâi mai încet, apoi mai tare și mai tare, cu ecouri prelungi, înmulțite de văile Bistriței... „ - Oare, pentru cine urlă.. Pârvu ?!”, se întrebă cu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
o făcut, ticăloșii ?!”, o altă bătrânică izbucni în bocete, pe marginea șanțului. „.. Să se scoale , lelea Anghelina, din raclă și să te vadă... mămăică-mamă !.. Nu i-ar primi pământu’ de păcătoși.. să deie Dumnezău !”. Blestema și bocea bătrâna, cu atâta jale în suflet și-n glas, dar și cu ură.. cu neputință de înfățișat în cuvinte. Cuvintele sunt prea sărace... Vorbele n-au puterea faptei.. Abia în clipa aceea, Baltă înțelese crudul adevar... ăuitul câinelui.. bocetul bătrânei din șanț,.. acum, toate
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
sus pe cer, doar câteva scame de nori, pluteau încet ca niște grămezi de puf alb. Foștii seminariști, în poarta școlii, abătuți și triști ca niște cocori rămași de cârdul lor, care s-a călatorit, încă se mai uitau cu jale și tristețe peste gard... în urmă cu șaizeci de ani... Rememoram, pentru încă, a câta oară, amintirea tuturor visurilor născute între acele ziduri.. și, năruite în lunga viață de pribegi. Vântul blând al toamnei, mângâia ierburile vestejite și clătinau în
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
formau o masă apatică vlăguită de putere și speranță, care aștepta cu resemnare trenul să-i ducă, pe cei mai mulți nu se știe unde...” Titlul carții este și leit-motivul ei. Un fel de refren la o doină de înstrăinare și de jale, dar și o idee obsedantă. Poate și o posibilitate de ușurare a sufletelor îngreunate de amarul timpului trăit. „De-ar fi Moldova’n deal la cruce”. Moldova din care fuseseră fugăriți de război. Un război pe care, deși elevii nu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Nu credeam că amorul poate să miroase atât de urât. Cântece epice De fiecare dată când vrea să mă abată de la gândurile sumbre, Aia începe să cânte cu voce scăzută, acompaniindu-se la flaut sau la fluier. Sunt cântece de jale, de neînțeles pentru mine. Este un obicei al stirpei ei, care-și petrece mare parte din timp cântând, mai ales seara, aceste cântece epice. Nu par a fi inspirate de muze, ci sunt cu totul profane. Melodiile lor sunt pline
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
munți, Prin brădui mărunți; Tot din văi în văi, Pri brazi mărunței. Dar ei nu m-au luat Ca pe alte lemne; Și ei m-au luat Tot din vale-n vale, Cu cetina-n cale Să le fiu de jale; Cu poale lăsate, A jale de moarte. Eu dacă știam, Nu mai răsăream; Eu de-aș fi știut, N-aș mai fi crescut. Când m-au doborât, Pe min’ m-au mințit, C-au zis că m-or pune Zână
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
din văi în văi, Pri brazi mărunței. Dar ei nu m-au luat Ca pe alte lemne; Și ei m-au luat Tot din vale-n vale, Cu cetina-n cale Să le fiu de jale; Cu poale lăsate, A jale de moarte. Eu dacă știam, Nu mai răsăream; Eu de-aș fi știut, N-aș mai fi crescut. Când m-au doborât, Pe min’ m-au mințit, C-au zis că m-or pune Zână la fântână Călători să-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
știut, N-aș fi mai crescut. Sus, bradule, sus Sus, către apus, Că la răsărit Greu nour s-a pus. Nu-i nour de vânt Ci-i de pământ, De țărână nouă, Neatinsă de rouă. Pe unde-am umblat, Rea jale-am lăsat; Pe unde am bătut Rea jale-am făcut. Aș fi dorit să nu mai sfârșească, prin lungimea ei întreținându-mi contactul cu lumea aceasta pe care n-aș vrea s-o las atât de repede, chiar dacă sunt pregătit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
sus Sus, către apus, Că la răsărit Greu nour s-a pus. Nu-i nour de vânt Ci-i de pământ, De țărână nouă, Neatinsă de rouă. Pe unde-am umblat, Rea jale-am lăsat; Pe unde am bătut Rea jale-am făcut. Aș fi dorit să nu mai sfârșească, prin lungimea ei întreținându-mi contactul cu lumea aceasta pe care n-aș vrea s-o las atât de repede, chiar dacă sunt pregătit. Elegia sfâșietoare a bradului are un efect cathartic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
știți până când? Până în ziua în care a fost făcut căpitan. Din momentul acela s-a schimbat. Probabil avea niște frustrări. M. M.: Avea, avea frustrări, credea că n-o să ajungă. S. B.: Mai ales atunci când era ofițer de serviciu era jale, ne muncea de nu ne vedeam, era mofturos. Sergentul de serviciu trebuia din jumătate în jumătate de oră să fie la el la cabinet sau în Comandament, la camera ofițerului de serviciu. El dormea, dar trebuia să fii acolo, că
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
și incidențe de sursa vorbitoare, cu și fără participarea vederii la hipoacuzici. Se face comparația între fiecare sunet și sunetele înrudite: s-z, ș -j; - Se exersează diferențierea în cuvinte asemănătoare, explicându-se semnificația acestora: sar - zar, sare - zare, sale - jale, sal - șale, zale - jale etc; - Exerciții de analiză fonetică a cuvintelor care conțin sunetul deformat prin silabirea și pronunția literă cu literă, apoi sinteza lui. La sunete deformate se prezintă inițial forma corectă repetând fonemul și supunând subiectul la repetiție
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
vorbitoare, cu și fără participarea vederii la hipoacuzici. Se face comparația între fiecare sunet și sunetele înrudite: s-z, ș -j; - Se exersează diferențierea în cuvinte asemănătoare, explicându-se semnificația acestora: sar - zar, sare - zare, sale - jale, sal - șale, zale - jale etc; - Exerciții de analiză fonetică a cuvintelor care conțin sunetul deformat prin silabirea și pronunția literă cu literă, apoi sinteza lui. La sunete deformate se prezintă inițial forma corectă repetând fonemul și supunând subiectul la repetiție concomitentă și individuală, apoi
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
aer. Pronunția lui j este dificilă dar nu imposibilă în cazul unei deprinderi bune de pronunție a sunetelor complementare. Obținerea unei variante interfonemice pentru început este mulțumitoare. Se exersează consoana în silabe deschise și în cuvinte scurte: joc, jeg, jar, jale. Se rostesc propoziții simple sau sintagme cu semnificație cunoscută, care conțin în cele două cuvinte sunetele complementare: Joc șah, Zac jos, timp în care logopatul face analiza tactilă și vizuală a pronunției și apoi încearcă prin imitație să repete pronunția
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
și respect pentru „consumatorul de muzică” cântă cu multă pasiune, instrumentul și vocea sa vibrând pe aceeași lungime de undă cu bucuria sau tristețea celui care-l ascultă. Amintesc doar câteva dintre versurile grăitoare despre lăutari: „Cântă-mi lăutare de jale și de dor”; „Cu opinca de mai vreu / cu tilinca tot mă ieu”; „Ceteraș cu struna ta/ mi-ai alinat inima...” 5.5. Rudarii. Sunt recunoscuți ca adevărați maeștrii ai căutării și prelucrării primare a aurului, a prelucrării lemnului moale
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
flamenco” din Andaluzia, din alte zone (Balcani), combină armonios ritmul impus de muzica autohtonă cu „flori” de stil orientale, mai ales turcești, de genul „manea” și „meterhanea” (cântece originar turcești, de dragoste, predominant instrumentale, cântate rar, sacadat, În ritm de jale), care au Început să decadă, În spațiul lor de origine, Încă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, iar lăutarii i-au preluat unele elemente de stil. Remarcăm o serie de caracteristici specifice lăutăriei: - meserie moștenită din tată În fiu;se
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
neprecepându-ne, până la o vreame și anu cu sorocu, cumu și ceia ce înoată pre mare cu precepătură (CC2.1581: 55-56) b. Iar filosoful și alalte gloate, căutându-l și neputându-l găsi, s-au întors la tată-său cu mare jale, plângând și zicând că pre fiiul tău l-au mâncat pre drum un leu, și pre mulți oameni. (Sind.1703: 90v) Încorporarea semiadverbului aditiv mai în structura gerunziului negativ verifică ipoteza că în deplasarea la C verbul tranzitează domeniul flexionar
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
trei ani de zile. Am șepte feciori, domnule, așa ca dumneata și mai mărișori, au luat cu toții calea pribegiei, toți șepte. Italia doi, Spania cinci. Mi-au rămas fânețele nelucrate, animalele nu mai are cine le griji, peste tot numai jale și pustiu ! Ne piere țara, domnule !”. Începe să plângă, din ochii săi frumoși și albaștri curg lacrimi mari, grele. La rândul meu, am ochii scăldați în lacrimi. Bătrânul mă întreabă de ce plâng, iar eu spun că de mila acestei țări
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]