3,080 matches
-
calitatea elevată, literară, a discursului gazetăresc al acestuia, potențialul persuasiv și strategiile retorice de care se folosește, fapte ce-l individualizează net și-i marchează personalitatea artistică. Acest studiu analitic deschide astfel, cu brio, un drum exegetic în stilistica exprimării jurnalistice eminesciene, impunând un alt unghi de perspectivă în privința artei gazetarului, aceeași, în esență cu arta poetului Eminescu. BIBLIOGRAFIE. EDIȚII Eugen Simion * Nicolae Georgescu O LECTURĂ NOUĂ (Eugen Simion) În ultimele decenii, tot mai multe voci, reverberând nu doar din spațiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
pe care, dacă ar fi complet liberă și puternică financiar, le-ar investiga, constituie o restricție severă asupra capacității mass-mediei de a expune corupția locală 18. Câteva publicații naționale (mai cu seamă revista de satiră Private Eye) au dedicat resurse jurnalistice unor astfel de chestiuni și au fost folosite de denunțătorii interni (whistleblowers) ca vehicul pentru a da publicității scandaluri individuale, dar resursele sunt în general limitate, iar denunțarea nu poate fi considerată o sursă fiabilă de informații sistematice sau de
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
sunt dispuși să meargă atât de departe încât să abandoneze o partidă. Mult mai multe lucruri s-ar putea spune despre corupția în sport; dar acest subiect merită abordat într-o carte aparte. 20. Pentru o relatare pe un ton jurnalistic, dar bine documentată a faimoasei organizații ,,Pizza Connection" din anii 1980, în care familiile Mafiei au cumpărat un lanț de pizzerii, au folosit ingredientele de pizza drept cuvinte de cod pentru traficul cu narcotice și au expediat încasările pe mare
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
dar n-am încotro. M-am întâlnit pe stradă cu o colegă de-a mea care abandonase școala și care acum era redactor-șef la o revistuță de dame cu nervii deranjați. Dacă ea, pe care n-o dădea talentul jurnalistic afară din casă, ajunsese staroste acolo, vă dați seama că cititorii nu sunt niște oameni excesiv de inteligenți. Stăm de vorbă, ce mai faci, de când nu ne-am văzut, amabilități aiuristice pentru că ființa respectivă mă enerva de nu pot să vă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Și prin mine au acces la realitate. Ce păcat, aud că n-ai fost acolo, cu noi, într-un moment privilegiat, când s-a întâmplat ceva. Să scrii așa, absolut orice. Viața ta să fie un fel de continuă relatare jurnalistică. Să transmiți în direct absolut orice se petrece prin apropierea ta. Ca și cum faptul acela doar observat de mine ar fi avut sens complet. Hai, că mă dau rotund. Scriam pentru că, povestind, stăpânești. Numind ceva, tu devii proprietarul faptului pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
făcut pregătire cu un isteț din facultate, în marea majoritate a cazurilor, un jurnalist nu foarte talentat, cum ar fi Olaru, care a lucrat în TV trei zile, dar lucrul ăsta nu-l împiedică să se mândrească cu experiența lui jurnalistică acumulată în 72 de ore. Dacă faci cu el meditație, dacă e și în comisie, chiar nu trebuie să te frămânți. Reciți disciplinat finalul pe care ți l-a dictat la pregătire și te-a pus să-l memorezi. E
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
În loc de postfață / 69 Bibliografie / 77 Prefață Cum să zbori prin vârtejul Istoriei Daniel Focșa este un istoric ca formație și profesie. Dar asta contează mai puțin în cazul acestui autor ale cărui volume au mai degrabă un caracter de investigație jurnalistică și în același timp calități literare ce nu pot fi ignorate. Desigur, experiența și învățătura lui în domeniul cercetării trecutului au un rol în reușita scrisului său, dar, la urma urmei, o colecție de date obiective poate fi transformată într-
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
Absolvent al Conservatorului de Muzică „George Enescu” din Iași și al cursului de Regie Muzicală la I.A.T.C. „I. L. Caragiale” București, funcționează timp de 50 de ani ca regizor la Opera de Stat din capitala Moldovei. Își începe activitatea jurnalistică în 1990, colaborând cu Revista Moldova literară, Curierul de Iași, Independentul, Pe-aicea nu se trece - Focșani, Monitorul de Iași, Ziua de Iași, Ziarul de Iași, Revista Actualitatea Muzicală, Bucuresti, etc. Volume publicate: Licăriri (Viața artistică - efemeră?), 2002; Amintiri vesele
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
a fi invadată de kitsch, mitocănie, prost gust, superficialitate, micozată de preoți ignari și fără vocație, etc. Dar Cristian Bădiliță nu își dă seama că acesta este mersul lucrurilor, maniera în care această confesiune creștină se secularizează, iar revolta sa jurnalistică nu ajută la nimic. Impresionant este și numărul de comentarii de pe forumul online al ziarului, unele savante, documentate, din "branșă", dacă pot spune astfel, altele apropiate de limita patologicului, parcă scrise de pe băncile spitalului de boli nervoase. Forumurile de pe Internet
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
secretar literar la Teatrul Național din Iași. După 1989 a fost pentru scurt timp redactor la revistele Sud-Est și Convorbiri literare, iar din 1993 este redactor la Editura Universității „Al.I. Cuza“ și susține mulți ani un seminar de „text jurnalistic“ la Facultatea de Jurnalistică a aceleiași universități. Este prezentă în presa culturală și cotidiană cu comentarii politice, recenzii, cronici, interviuri, tablete etc. A publicat șase volume de poezie (Măceșul din magazia de lemne, Junimea, Iași, 1982; Schiță de autoportret, Junimea
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
de la noi. Este vorba, desigur, de Evenimentul Zilei. Ne aflam în plin Vest Sălbatic, în care ziariștii descoperiseră un teritoriu gol până atunci - cel al publicațiilor populare - și legea sau normele erau la bunul plac al fiecăruia. Sintagma „deontolo gie jurnalistică“ nu era încă inventată pe plaiurile noastre. Ziariștii se întreceau care mai de care să scrie o presă a faptului divers, în care se urmăreau uimirea și fascinarea publicului cu fapte ieșite din comun. Au fost contabilizate toate crimele sau
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
altceva. De exemplu, englezii au The Sun, dar și The Guardian; germanii au Bild, dar și Frankfurter Allgemeine Zeitung (iar acesta din urmă se vinde foarte bine, nesusținut de nici un trust și fără să fie nevoit să facă vreun compromis jurnalistic). În străinătate, publicul a fost educat cu timpul, prin practica unei prese care funcționează în condiții normale de sute de ani. La noi, înainte de ’89, aveam o presă anormală, un instrument de propagandă. După Revoluție, prima care sa liberalizat a
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
te iubesc de la ProTV. Acolo, am putut vedea o excelentă radiografie a bolilor din sistemul de învățământ românesc. Asta înseamnă jurnalism responsabil! - iar cu emisiuni ca România, te iubesc, ProTV își spală multe pă cate. Întrun sistem devenit iresponsabil, actul jurnalistic bine făcut poate să mai ofere o speranță. (2012) Minciuna publicitară De fapt, nu se numește „minciună“, ci „marketing“ sau, printro metonimie, „succes în afaceri“. Cât suntem copii, ni se spune că nu e frumos să mințim. Când devenim maturi
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
impus publicului tot felul de indivizi care nu erau ceruți de nimeni. Așa sa întâmplat, de exemplu, cu Gigi Becali, cu Irinel Columbeanu sau cu tot felul de alți maneliști. Promovarea insistentă a acestor figuri nu a avut nici motive jurnalistice, nici legate de audiență (întro primă fază). Numai că, dându ise publicului în fiecare zi, insistent, porția, acesta a devenit în scurt timp dependent de ea. Telespectatorii pot fi transformați foarte ușor în câinele lui Pavlov, iar televiziunile știu asta
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
aceste personaje au sfârșit prin a fi vedete, și dacă la început fuseseră băgate pe gât ca o linguriță cu o doctorie amară, după o vreme publicul în suși a ajuns, printrun proces firesc, să le ceară. Dacă nu rațiunile jurnalistice, ce leau mânat pe televiziuni în lupta promovării unor astfel de personaje? Răspuns simplu: 159 banii. Dar nu banii care lear fi revenit, în mod corect, de pe urma audienței, ci banii indivizilor promovați. De mult timp, a circulat zvonul că toate
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
el nea învățat meserie, suntem cu toții formați la școala lui Tudor Vornicu... Nu punem la socoteală ce mare televiziune se făcea pe vremea comunismului, când încetul cu încetul programul a ajuns să fie restrâns la doar două ore, nici valoarea jurnalistică a emisiunilor făcute de maestru, nici propaganda lor subtilă, nici calitatea lui de colaborator al Securității. A fost un mare om șiun mare profesionist! Multor jurnaliști din presa scrisă, ajunși astăzi voci cunoscute, lea fost baci Ion Cristoiu (chiar dacă nu
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Cristoiu (chiar dacă nu până la adânci bătrâneți). Unii vorbesc cu mândrie de „școala Ion Cristoiu“, pe care au absolvito pe baricadele meseriei. Mă întreb ce putea să le predea Cristoiu. Bagajul cu care a venit din presa comunistă sau noile deprinderi jurnalistice, pe care lea învățat el însuși după ’89 și în care găinile violate jucau un rol esențial? Să ne uităm la ce presă a făcut de fapt Ion Cristoiu sau la prestațiile lui de-acum, de la televiziunea lui Voiculescu, pentru
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
a vrut să ardă etapele, să dea lovitura și na făcut altceva decât să sfârșească întro serie de gafe. Viitorul challenger al campionului va trebui cu siguranță să schimbe tactica - și poate, astfel, încruntătura va înceta să fie o mască jurnalistică de succes. (2008) Țăranul cu gărgăuni și doamna cu bun-simț Atunci când compară satul cu orașul, mulți intelectuali o fac pentru a ridica în slăvi satul și a vorbi despre decăderea orașului. Satul este păstrător al tradițiilor, acolo omul are un
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
i poate că nu este chiar o întâmplare că singurii cineaști pe care îi valorizează paradigma sus-menționată sunt nu doar regizori de film, ci mai ales de teatru : Liviu Ciulei și Lucian Pintilie. La noi, marile polemici cinematografice au fost jurnalistice, punctuale și legate cu precădere de malversațiunile financiare ale juriilor CNC ; singurul critic care a început un travaliu salutar de repunere în discuție a canonului de ieri și de azi este Valerian Sava, în a sa Istorie critică a filmului
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
spune de ce și mai ales de ce se schimbă pe parcurs). în fine, 15 este vârsta fiului acestui Marinică (și al unei muncitoare pe nume Imola), căruia i s-a pierdut urma și pe care-l caută în scopuri de scoop jurnalistic o gazetară franceză de origine română, Irenne (sic !), reîntoarsă în țară în 2004... Tonul general al filmului este amar, deziluzionat : Revoluția nu mai interesează decât ca prilej de comemorări oficiale și, cum spuneam, de bilanțuri în presă. (Sau ca subiect
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
adresase „Autobazei de Transporturi BÎrlad” pentru a i se aproba pe 15 aprilie „...un camion de 3 tone pe ruta BÎrlad - Vaslui pentru transport de mobilier”. Plata se făcuse din același cont doldora de parale pus la dispoziția dijmuitorilor expresiei jurnalistice de către inimosul partid al tuturor celor ce nu munceau sau doar Învârteau câteva hârtii prin somptuoasele birouri de burghezi comuniști. Pe 14 octombrie 1968, simțind pe la toate extremitățile apropierea sezonului rece, sensibilii tovi cenzori trimiseseră DGPT București adresa nr.14
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a fi publicate În numărul 1802/13 decembrie 1973 al cotidianului „Vremea nouă”, ce vizaseră noua cumetrie româno-americană. c.v. Am realizat, da’ n-am făcut! Împuternicitul rămăsese mut de uimire, cel mai probabil, la citirea cu atenție a unui material jurnalistic intitulat de către autor „Planurile de măsuri trebuie Însoțite de acțiuni concrete pentru realizarea exemplară a sarcinilor”. Uimirea evocată aici rezultase În urma unei supărătoare distonanțe. Iată chestiunea: „În pagina I-a redacția insera, alăturat, două materiale: telegrama Comitetului județean de partid
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
filați și urmăriți de armata de turnători. În „Completare la planul de măsuri din dosarul de urmărire informativă privind pe preotul Gh. Sofianu”, document „emanat” În luna octombrie a anului 1972 am găsit date extrem de interesante pentru demersul nostru strict jurnalistic, care reliefează „grija” deosebită a cerberilor ticăloșitului regim de a nu exista niciun murmur, nicio șoaptă și nici măcar un vis nerostit la adresa conducătorilor perioadei evocate mai sus. k. „(...) calomniază organele de partid și de stat” Autorul documentului „strict secret” și-
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cu propriii studenți de la UNATC Facultatea de Film. Tot ea m-a prezentat doamnelor Adina Darian și Dana Duma, pe atunci redactor-șef, respectiv redactor-șef adjunct la revista Noul Cinema, care mi-au oferit doi ani prețioși de ucenicie jurnalistică pînă în 1998, cînd revista și-a încetat apariția (probabil că nu din cauza contribuțiilor mele, deși pînă în ziua de azi continuu să semi-cred că și din cauza lor). Tot ea m-a prezentat și doamnei Manuela Cernat, precum și domnului George
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
forțele proprii, ci cu ajutorul unei probe care pînă atunci nu mai fusese dată publicității (deci pentru care Nixon nu-și pregătise apărarea) și pe care unul dintre asistenții lui Frost o descoperă providențial chiar înaintea ultimului interviu. Nu chestionez performanța jurnalistică a lui Frost, ci capacitatea lui de a presta, ca erou hollywoodian, la înălțimea masajului aplicat de regizor. Oricum, asta nu strică frumusețea finalului, care constă tocmai în faptul că, deși Frost se impune ca erou, gloria lui e eclipsată
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]