27,002 matches
-
inechitabilă și dacă perioada scursă de la încetarea anchetei nu este excesivă. ... 43. În cadrul verificării ordonanței de redeschidere a urmăririi penale, un judecător de cameră preliminară trebuie să se pronunțe asupra legalității și temeiniciei ordonanței în cauză. Dacă verificarea legalității ordonanței constă într-o analiză în vederea stabilirii dacă în cauză este aplicabilă una dintre condițiile prevăzute la articolul 335 din Codul de procedură penală pentru reluarea urmăririi penale, verificarea temeiniciei ordonanței presupune însă un control asupra situațiilor de fapt
HOTĂRÂREA din 1 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266609]
-
un proces echitabil. ... ... ÎN DREPT I. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 6 din Convenție 46. Reclamantul s-a plâns că redeschiderea urmăririi penale și condamnarea acestuia au încălcat dreptul său la apărare și principiul egalității armelor, întrucât (i) legalitatea ordonanței prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale fusese examinată de un judecător de cameră preliminară în absența lui și fără ca acesta să fi fost citat să participe la proces și (ii) instanțele de judecată au refuzat să
HOTĂRÂREA din 1 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266609]
-
Guvernul 47. Guvernul a admis că procedura din 24 septembrie 2014 (a se vedea supra, pct. 11) s-a desfășurat în camera de consiliu și fără participarea reclamantului. Cu toate acestea, a argumentat că reclamantul a avut posibilitatea să conteste legalitatea rechizitoriului prin care a fost trimis în judecată, probele depuse la dosar, efectuarea actelor de urmărire penală și administrarea probelor, în cursul procedurii din 2 aprilie 2015 (a se vedea supra, pct. 20). Reclamantul nu a făcut acest lucru, deși
HOTĂRÂREA din 1 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266609]
-
de cameră preliminară să reexamineze ordonanța procurorului ierarhic superior în această etapă a procedurii, atât timp cât aceasta fusese confirmată prin încheierea definitivă din 24 septembrie 2014 (a se vedea supra, pct. 11). Faptul că instanțele au refuzat să examineze legalitatea ordonanței de redeschidere a urmăririi penale, chiar și ulterior pronunțării deciziei de către CCR, este o dovadă suficientă că acestea ar fi procedat la fel și înainte de pronunțarea deciziei de către CCR. ... 51. Reclamantul a admis că decizia CCR
HOTĂRÂREA din 1 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266609]
-
plângerile reclamantului cuprind două aspecte. Pe de o parte, acestea privesc pretinsa încălcare a dreptului său la apărare, a principiului egalității armelor și a principiului securității juridice în cadrul procedurii de judecată în camera preliminară, în care a fost examinată legalitatea ordonanței procurorului ierarhic superior de a redeschide urmărirea penală față de acesta (a se vedea supra, pct. 11). Pe de altă parte, acestea privesc pretinsa încălcare a dreptului său la apărare și a principiului egalității armelor în cursul procedurii de
HOTĂRÂREA din 1 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266609]
-
doilea. ... 54. Curtea observă, de asemenea, că argumentele Guvernului sugerează că reclamantul nu a epuizat căile de atac interne disponibile în privința capetelor sale de cerere, întrucât nu le-a prezentat în fața judecătorului de cameră preliminară care a examinat legalitatea rechizitoriului prin care acesta a fost trimis în judecată la 2 aprilie 2015 (a se vedea supra, pct. 47-48). Totuși, Curtea nu va discuta exclusiv argumentele Guvernului referitoare la pretinsa neepuizare de către reclamant a căilor de atac interne disponibile
HOTĂRÂREA din 1 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266609]
-
contesta actul pe care acesta îl considera drept o încălcare a Convenției, Curtea observă că reclamantul a recunoscut că, dacă nu ar fi existat decizia CCR din 23 iunie 2015, instanțele naționale - inclusiv judecătorul de cameră preliminară care a examinat legalitatea rechizitoriului prin care acesta a fost trimis în judecată - nu ar fi avut niciun motiv legal valabil pentru a examina caracterul echitabil al ordonanței din 13 august 2014 și al încheierii definitive din 24 septembrie 2014, pronunțată în cauza sa
HOTĂRÂREA din 1 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266609]
-
adevărat că Guvernul și instanțele interne par să nu fie de acord cu opinia reclamantului potrivit căreia formularea plângerii sale, referitoare la caracterul inechitabil al încheierii definitive din 24 septembrie 2014, în fața judecătorului de cameră preliminară care a examinat legalitatea actului de trimitere în judecată a reclamantului ar fi fost lipsită de orice perspectivă de succes (a se vedea supra, pct. 28-29, 33, 35, și 47-48). ... 64. Cu toate acestea, Curtea nu este convinsă că poate să conteste opinia reclamantului
HOTĂRÂREA din 1 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266609]
-
poate să conteste opinia reclamantului. În această privință observă că Guvernul nu a prezentat niciun exemplu concret de jurisprudență internă, în special dinaintea deciziei CCR din 23 iunie 2015, care să arate că judecătorii de cameră preliminară care au verificat legalitatea unor rechizitorii au examinat și au admis posibile argumente similare celor invocate de reclamant, referitoare la echitatea unor proceduri de judecată în camera preliminară încheiate, în cadrul cărora a fost confirmată legalitatea unor ordonanțe ale procurorilor de a redeschide urmărirea
HOTĂRÂREA din 1 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266609]
-
că judecătorii de cameră preliminară care au verificat legalitatea unor rechizitorii au examinat și au admis posibile argumente similare celor invocate de reclamant, referitoare la echitatea unor proceduri de judecată în camera preliminară încheiate, în cadrul cărora a fost confirmată legalitatea unor ordonanțe ale procurorilor de a redeschide urmărirea penală. De asemenea, opinia procurorului general - exprimată la câțiva ani după încheierea procedurii în cauza reclamantului și după ce este de presupus că jurisprudența instanțelor naționale a avut timp să se dezvolte
HOTĂRÂREA din 1 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266609]
-
acest sens, nu înseamnă că acele căi de atac de care dispunea reclamantul erau ineficiente. ... ... 2. Reclamantul 78. Reclamantul a susținut că instanțele nu i-au pus la dispoziție o cale de atac efectivă, care îi permitea să obțină revizuirea legalității procedurii de redeschidere a urmăririi penale în cauza sa în lumina deciziei CCR. Conform cadrului juridic intern, încheierea pronunțată de un judecător de cameră preliminară nu poate fi verificată prin intermediul unei cereri de revizuire a procedurii. În plus, instanțele
HOTĂRÂREA din 1 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266609]
-
nu necesită o analiză separată a Curții cu privire la respectarea art. 6. Revenind la faptele din speță, reclamantul s-a plâns că „redeschiderea urmăririi penale și condamnarea acestuia au încălcat dreptul său la apărare și principiul egalității armelor, întrucât legalitatea ordonanței prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale fusese examinată de un judecător de cameră preliminară în absența lui și fără ca acesta să fi fost citat să participe la proces [...]“ (a se vedea supra, pct. 46). Potrivit abordării
HOTĂRÂREA din 1 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266609]
-
expunerii de motive, inițiatorul demersului legislativ susține că lipsa unui Cod al urbanismului care să reglementeze actele de urbanism (atât cu privire la procedura și condițiile aferente emiterii acestora, cât și cu privire la modul de realizare a controlului de legalitate asupra acestor acte) denotă faptul că legislația actuală este învechită, iar modificările subsecvente realizate de-a lungul timpului la actele normative în vigoare (în diferite conjuncturi economice și politice) au condus la incoerențe și viduri legislative, care au potențialul să
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
legală a unui asemenea organism social - asociație, ci aceasta trebuie să invoce un interes, fie legitim public, fie drepturi și interese legitime ale unor persoane fizice determinate, care să fi fost vătămate prin actul administrativ ce face obiectul controlului de legalitate, în condițiile în care legiuitorul asimilează aceste organisme, la art. 2 alin. (1) lit. a) teza finală din Legea nr. 554/2004, cu persoanele vătămate. Organismul respectiv poate acționa, pe de o parte, în legătură cu un interes legitim public, iar
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
în literatura juridică a contenciosului administrativ, „Controlul jurisdicțional este pus în mișcare de particularul lezat. Aceasta întrucât acțiunea în contencios, oricât ar interesa ordinea socială, nu are totuși caracterul unei acțiuni populare. Particularul nu devine un agent de control al legalității actelor administrative decât în măsura în care ele îl privesc“ (a se vedea C. Hamangiu, R. Hutschneker, G. Iuliu, Recursul în casație și contenciosul administrativ. Comentariul legilor Curții de Casație și a Contenciosului Administrativ, după doctrină și jurisprudență, Editura „Națională
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
din Legea nr. 554/2004, legiuitorul a avut în vedere reglementarea unui contencios subiectiv, în care invocarea interesului legitim public este subsidiară invocării unui interes legitim privat, acesta din urmă însă decurgând din legătura directă dintre actul administrativ supus controlului de legalitate și scopul direct și obiectivele organismului social - asociație, potrivit statutului acestuia. Verificarea existenței acestei legături urmează să se facă de instanțe de la caz la caz, prin raportare la elementele raportului juridic dedus judecății, nefiind suficientă menționarea în statut a
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
sau urbanism, în care se prezumă că au interes, beneficiază de taxe de timbru modice și de termene foarte permisive în care să atace actele administrative, și investitori, pe de altă parte, care trebuie să dovedească în cadrul acelor litigii legalitatea tuturor actelor și avizelor ce fac parte din documentațiile de construire obținute, trebuie să suporte costurile privind achiziția terenului, autorizarea și edificarea propriu-zisă a construcției și să suporte și consecințele unui astfel de litigiu, constând în afectarea imaginii, a vânzărilor
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
de judecată pe rolul cărora s-au aflat cauze privind recunoașterea reciprocă a deciziilor definitive pronunțate de instanțele competente din statele membre sau asociate furnizează Autorității naționale de supraveghere toate informațiile necesare în vederea elaborării rapoartelor anuale. Articolul 65 (1) Legalitatea prelucrării datelor cu caracter personal în N.SIS pe teritoriul României și transmiterea acestor date în străinătate, precum și schimbul și procesarea ulterioară a informațiilor suplimentare sunt monitorizate și se supun controlului Autorității naționale de supraveghere. (2) În aplicarea art. 55
LEGE nr. 76 din 3 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266574]
-
de împrejurarea că Guvernul a utilizat mecanismul ordonanțelor de urgență succesive pentru a bloca efectul legilor-cadru de salarizare date de Parlament, ca autoritate legiuitoare. Toate legile-cadru de salarizare din perioada 2010 până în prezent au stabilit, ca principiu general, principiul legalității, în sensul că drepturile de natură salarială se stabilesc prin norme juridice de forța legii. O normă care trimite generic la niște cuantumuri dintr-o lună precedentă care, de altfel, nu sunt precizate nici în normele de salarizare care au
DECIZIA nr. 576 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266698]
-
este stabilită expres prin lege competența altor instanțe. “ ... ... 32. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în: art. 1 alin. (3), (4) și (5) privind trăsăturile statului, separația și echilibrul puterilor și principiul legalității și al supremației Constituției, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea prin lege organică a statutului funcționarilor publici, art. 115 alin. (1) și (6) privind ordonanțele
DECIZIA nr. 576 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266698]
-
și nefundamentată, iar documentul de fundamentare (expunerea de motive) este, atât formal, cât și substanțial, neconform din perspectiva normelor de tehnică legislativă prevăzute în Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, aspect incompatibil cu principiul legalității prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție. În acest sens se arată că expunerea de motive se referă la aspecte diferite față de varianta adoptată a legii, fiind practic inexistentă, aspectele prezentate nefiind nici pertinente și nici suficiente, raportat
DECIZIA nr. 7 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267209]
-
prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2022 privind reglementarea unor măsuri în domeniul ocupării posturilor în sectorul bugetar, cu completările ulterioare. ... 12. Textele constituționale invocate în motivarea obiecției de neconstituționalitate sunt cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, în componenta sa referitoare la securitatea raporturilor juridice, art. 44 - Dreptul de proprietate privată, art. 61 - Rolul și structura (Parlamentului - s.n.) și art. 75 - Sesizarea Camerelor. ... (1) Admisibilitatea obiecției de neconstituționalitate 13. În prealabil examinării obiecției de neconstituționalitate, Curtea are
DECIZIA nr. 7 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267209]
-
fundamentul principiului preempțiunii dreptului. ... 11. În sfârșit, se susține că dispozițiile legale criticate contrazic atât rolul atribuit Ministerului Public de art. 131 alin. (1) și (2) din Constituție, care nu mai poate reprezenta drepturile și libertățile cetățenilor, cât și principiul legalității, care, potrivit art. 132 alin. (1) din Legea fundamentală, este unul dintre principiile pe baza căruia procurorii își desfășoară activitatea. ... 12. Judecătoria Podu Turcului - Judecătorul de cameră preliminară apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece, potrivit normelor procesual penale
DECIZIA nr. 592 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267312]
-
procedură. ... 13. Totodată, instanța observă că autorul excepției nu a formulat veritabile critici de neconstituționalitate, fiind mai degrabă nemulțumit de modalitatea în care procurorul a interpretat și a aplicat textele legale criticate în speță. Interpretarea conținutului normelor juridice și aprecierea legalității activității desfășurate de organele de urmărire penală sunt însă operațiuni ce intră în sfera de competență a instanței de judecată, și nu a Curții Constituționale, aspect confirmat și prin Decizia Curții Constituționale nr. 332 din 11 mai 2017. ... 14. Potrivit
DECIZIA nr. 592 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267312]
-
Tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, ale art. 131 alin. (1) și (2) referitoare la rolul Ministerului Public și ale art. 132 alin. (1) conform cărora procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la un proces echitabil. ... 19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține
DECIZIA nr. 592 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267312]