5,217 matches
-
să fim de acord cu realiștii în ideea că ordinea este prima virtute a unei societăți, în sensul că ea reprezintă precondiția realizării tuturor celorlalte virtuți sociale (inclusiv, desigur, dreptatea)23. Nu există niciun dubiu, de asemenea, asupra faptului că legitimitatea este prima virtute a puterii politice, în sensul de condiție sine qua non a îndreptățirii ei de a decide în chestiunile de interes public și de a elabora și implementa strategii sau politici care să crească gradul de realizare al
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
exigențelor tuturor celorlalte valori dezirabile în cadrul societății. Aceste observații nu le sunt însă de niciun folos realiștilor în lupta cu moralismul. Niciun moralist nu a negat, așa cum par să presupună realiștii, aceste idei. Mai mult, moraliștii pot concede inclusiv că legitimitatea este, într-adevăr, "prima problemă" a filosofiei politice (așa cum, din punctul meu de vedere, a făcut-o Rawls prin scrierea și publicarea lucrărilor pe tema liberalismului politic 24). Disputa reală dintre moraliști și realiști nu este însă asupra acestor chestiuni
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
problemă" a filosofiei politice (așa cum, din punctul meu de vedere, a făcut-o Rawls prin scrierea și publicarea lucrărilor pe tema liberalismului politic 24). Disputa reală dintre moraliști și realiști nu este însă asupra acestor chestiuni, ci asupra întrebării dacă legitimitatea constituie, într-adevăr, o exigență internă și nu una cerută politicii de exigențele moralității și asupra întrebării dacă o concepție plauzibilă a legitimității poate fi întemeiată, așa cum susțin realiștii radicali, fără recursul la principii și valori morale. Iar realiștii radicali
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
24). Disputa reală dintre moraliști și realiști nu este însă asupra acestor chestiuni, ci asupra întrebării dacă legitimitatea constituie, într-adevăr, o exigență internă și nu una cerută politicii de exigențele moralității și asupra întrebării dacă o concepție plauzibilă a legitimității poate fi întemeiată, așa cum susțin realiștii radicali, fără recursul la principii și valori morale. Iar realiștii radicali au pierdut, după cum am argumentat în capitolul al doilea, aceste dispute. Legitimitatea nu este, de fapt, o exigență internă, ci una impusă politicii
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
de exigențele moralității și asupra întrebării dacă o concepție plauzibilă a legitimității poate fi întemeiată, așa cum susțin realiștii radicali, fără recursul la principii și valori morale. Iar realiștii radicali au pierdut, după cum am argumentat în capitolul al doilea, aceste dispute. Legitimitatea nu este, de fapt, o exigență internă, ci una impusă politicii de exigențele moralității. Mai mult, chiar și dacă acceptăm totuși, de dragul argumentării, distincția (absolută) între politică și dominație, aceasta nu înseamnă că realiștii radicali au dreptate în susținerea că
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
o exigență internă, ci una impusă politicii de exigențele moralității. Mai mult, chiar și dacă acceptăm totuși, de dragul argumentării, distincția (absolută) între politică și dominație, aceasta nu înseamnă că realiștii radicali au dreptate în susținerea că o concepție plauzibilă a legitimității poate fi întemeiată pe baze pur instrumentale. Nicio astfel de concepție nu poate fi justificată fără recursul la principiul egalității de demnitate și respect. Ideea că legitimitatea și nu dreptatea este "prima problemă" a filosofiei politice nu le aduce, așadar
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
înseamnă că realiștii radicali au dreptate în susținerea că o concepție plauzibilă a legitimității poate fi întemeiată pe baze pur instrumentale. Nicio astfel de concepție nu poate fi justificată fără recursul la principiul egalității de demnitate și respect. Ideea că legitimitatea și nu dreptatea este "prima problemă" a filosofiei politice nu le aduce, așadar, niciun fel de avantaj realiștilor în disputa cu moralismul. Că așa stau lucrurile a fost evidențiat, de altfel, și de un alt argument major împotriva realismului radical
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
tezei pentru care au argumentat Eva Erman și Niklas Möller, Larmore a obiectat că filosofia politică nu poate preciza condițiile în care puterea coercitivă poate fi exercitată în mod legitim (iar un sistem politic nu își poate asigura percepția de legitimitate în fața cetățenilor) fără ajutorul unor "principii ale dreptății prezentate ca având validitate independentă de ordinea politică în sine"28. E adevărat, a opinat Larmore, Williams are dreptate să considere că exigența legitimării puterii politice nu este neapărat o exigență morală
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
exercitării drepte a puterii coercitive sau a onorării de către puterea politică a unor principii morale precum cel al egalității (și libertății) umane fundamentale sunt considerate, pentru a împrumuta un termen utilizat uneori de Williams, "aproape de auto-evidență", o concepție acceptabilă a legitimității politice - și concepția în baza căreia ar trebui judecată legitimitatea statelor - nu poate fi decât una de factură liberală, una caracterizată tocmai de insistența asupra unor astfel de constrângeri pentru puterea politică. Aceasta înseamnă însă, printre altele, că, în condițiile
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
politică a unor principii morale precum cel al egalității (și libertății) umane fundamentale sunt considerate, pentru a împrumuta un termen utilizat uneori de Williams, "aproape de auto-evidență", o concepție acceptabilă a legitimității politice - și concepția în baza căreia ar trebui judecată legitimitatea statelor - nu poate fi decât una de factură liberală, una caracterizată tocmai de insistența asupra unor astfel de constrângeri pentru puterea politică. Aceasta înseamnă însă, printre altele, că, în condițiile modernității, niciun stat nu poate pretinde legitimitate dacă nu își
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
ar trebui judecată legitimitatea statelor - nu poate fi decât una de factură liberală, una caracterizată tocmai de insistența asupra unor astfel de constrângeri pentru puterea politică. Aceasta înseamnă însă, printre altele, că, în condițiile modernității, niciun stat nu poate pretinde legitimitate dacă nu își tratează toți cetățenii ca liberi și egali, în sensul de a le oferi temeiuri ale autorității sale care "să încorporeze o idee despre ceea ce constituie o exercitare dreaptă a puterii coercitive" și la care, la modul ideal
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
și-au asumat sarcina de a răspunde obiecției lui Larmore sunt, după știința mea, Edward Hall și Matt Sleat. Hall a ridicat trei obiecții: 1) obiecția că argumentul lui Larmore nu demonstrează că Williams a greșit să atragă atenția asupra legitimității ca "primă întrebare" referitoare la politică și asupra caracterului "intern" al acestei întrebări; 2) obiecția că exigența fundamentală a legitimării puterii politice rămâne, și în urma acestui argument, un produs al unei gândiri politice autonome față de teoria morală; și 3) obiecția
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
valorile morale necesare răspunsului la exigența legitimării trebuie să exprime o moralitate anterioară politicii neglijează distincția între politică și dominație și faptul că, pentru realiști, exigența legitimării se ridică din interiorul politicii, nu din interiorul moralității, astfel încât teoriile realiste ale legitimității "pot construi pe baza unor considerații morale fără a fi obligate să asume că moralitatea are autoritate antecedentă asupra politicii (fapt trecut cu vederea de analiza lui Larmore)"32, i.e. "pot conceptualiza exigența legitimării ca ridicându-se din interiorul sferei
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
de dragul argumentării, distincția realistă între politică și dominație, cele două replici eșuează să puncteze în vreun fel, prin observațiile pe care le aduc în atenție, în disputa cu Larmore. Argumentul lui Larmore nu este unul împotriva tezelor lui Williams despre legitimitate ca "primă întrebare" referitoare la politică sau ca exigență "internă" a politicii ori un argument pentru ideea că temeiurile legate de dreptate sunt singurele temeiuri ce pot fi invocate într-un răspuns al puterii politice la exigența legitimării, așa cum presupune
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Chiar și așa stând lucrurile, observația lui Jubb nu respinge, ci doar limitează sau doar restrânge aria de valabilitate a argumentului lui Larmore în cazul statelor liberale. Tot ceea ce face observația lui Jubb este, altfel spus, să pună în discuție legitimitatea moralismului universalist ca teorie a legitimității. Moralismul parohialist rămâne însă complet neafectat de această observație. Poate că acest argument arată - deși eu nu mă număr printre moraliștii care împărtășesc această opinie - că filosofia politică liberală nu este îndreptățită să considere
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
lui Jubb nu respinge, ci doar limitează sau doar restrânge aria de valabilitate a argumentului lui Larmore în cazul statelor liberale. Tot ceea ce face observația lui Jubb este, altfel spus, să pună în discuție legitimitatea moralismului universalist ca teorie a legitimității. Moralismul parohialist rămâne însă complet neafectat de această observație. Poate că acest argument arată - deși eu nu mă număr printre moraliștii care împărtășesc această opinie - că filosofia politică liberală nu este îndreptățită să considere că investigațiile și concluziile sale referitoare
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
la constrângerile morale pe care trebuie să le respecte puterea coercitivă sunt valabile pentru toate statele moderne. El nu afectează însă cu nimic ideea că filosofia politică este îndreptățită și obligată să răspundă exigențelor cetățenilor statelor liberale în teoretizarea condițiilor legitimității politice (fie ele și condiții valabile doar în cazul statelor în care liberalismul se află la el acasă). O a doua categorie de contra-argumente realist radicale contestă a doua premisă a argumentului fundamental pentru moralism. Am în vedere acele argumente
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
ei. În cea mai radicală sugestie de acest tip, Enzo Rossi propune ca filosofia politică să renunțe la modul tradițional, moralist, de a întreba ce este dreptatea sau care este obiectul dreptății în favoarea transformării acestor chestiuni în întrebări referitoare la legitimitate și la obiectivele fundamentale ale politicii. Din punctul său de vedere, întrebările referitoare la dreptate trebuie să se dizolve, așadar, în întrebările referitoare la coerciția justificabilă (i.e., legitimă) și la asigurarea stabilității, ordinii, protecției, siguranței, încrederii, condițiilor cooperării sociale etc.
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
în această chestiune, alții libertarieni, alții suficientiști, alții prioritarieni etc. și nicio modalitate de depășire a dezacordurilor intuiționale dintre ei. Acesta nu constituie însă deloc un temei care să ne poată îndreptăți să confundăm dreptatea cu celelalte valori sociale (i.e., legitimitatea, ordinea, stabilitatea, coeziunea socială, cooperarea etc.) și - mai mult - să ne clădim filosofia politică pe o astfel de confuzie, așa cum ne sfătuiește Rossi. Nu există niciun temei care să poată produce astfel de îndreptățiri. După cum se exprima Isaiah Berlin, și
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
este ceea ce este: libertatea este libertate - ea nu este nici egalitate, nici onestitate, nici dreptate, cultură, fericire umană sau o conștiință împăcată"41. În baza aceleiași logici, este evident că dreptatea nu este și nu poate fi decât dreptate, nu legitimitate, nu ordine, nu stabilitate, nu coeziune socială, nu cooperare. Departe de a fi doar un instrument în realizarea obiectivelor politicii, dreptatea trebuie inclusă, precum valorile apărate de realiști, printre obiectivele fundamentale ale politicii. Un proiect filosofic care nu recunoaște distincția
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
rolul circumstanțelor, capacităților și competențelor individuale sau al intereselor în politică, despre virtuțile politice, despre standardele de evaluare ale acțiunii politice sau despre impactul condițiilor cauzale în politică 2; 2) teoriile moraliste tind să producă teorii mult prea exigente ale legitimității politice 3; 3) moraliștii tratează cu aroganță și lipsă de respect politica (democratică), urmăresc eludarea, depășirea sau dislocarea politicii (democratice)4, transformarea ei într-un simplu instrument de implementare sau "legiferare" a (și doar a) propriilor lor teorii 5 sau
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
rezonabil, de a nu recurge în argumentare la valori, principii sau intuiții morale controversate 14; 7) teoriile moraliste se ocupă cu probleme false sau mai puțin importante, precum dreptatea, egalitatea, drepturile individuale etc., pe când problemele cardinale ale filosofiei politice sunt legitimitatea, ordinea, puterea, virtuțile individuale pe care le cere buna guvernanță, logica acțiunii și raționalității politice etc.15; 8) teoriile moraliste neagă sau eșuează să înțeleagă ideea că "ordinea civilă este condiția sine qua non pentru orice alt bun politic" sau
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
virtuțile individuale pe care le cere buna guvernanță, logica acțiunii și raționalității politice etc.15; 8) teoriile moraliste neagă sau eșuează să înțeleagă ideea că "ordinea civilă este condiția sine qua non pentru orice alt bun politic" sau ideea că legitimitatea este prima virtute a puterii politice, acordându-i acest statut - în mod eronat - dreptății 16; 9) teoriile moraliste au o "încărcătură ideologică", din cauza faptului că sunt construite pe intuiții morale 17; 10) "concepția despre politică sprijinită de moralismul liberal suferă
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
adecvată pentru investigarea "lumii reale a politicii". Explorarea "lumii reale a politicii" nu este, însă, o sarcină a filosofiei politice, ci una a științelor politice. Obiecția că este "prea exigentă" îi este adresată în mod specific mai ales concepției despre legitimitate sprijinite de John Simmons. Simmons a argumentat, într-adevăr, pentru unul dintre cele mai exigente standarde "moraliste" ideale ale legitimității, unul despre care a admis că ne conduce la concluzia că niciun stat existent nu este legitim (simpliciter). Însă, a
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
ci una a științelor politice. Obiecția că este "prea exigentă" îi este adresată în mod specific mai ales concepției despre legitimitate sprijinite de John Simmons. Simmons a argumentat, într-adevăr, pentru unul dintre cele mai exigente standarde "moraliste" ideale ale legitimității, unul despre care a admis că ne conduce la concluzia că niciun stat existent nu este legitim (simpliciter). Însă, a continuat Simmons, într-o exprimare care nu mai este citată de obicei de realiști, aceasta nu înseamnă că toate statele
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]