3,597 matches
-
motive, nu puteam alege pe nimeni ale cărui opinii să-mi pară că ar trebui preferate celor ale altora și fusei constrâns de a căuta să mă călăuzesc prin mine însumi. N-am vrut deloc să încep prin a mă lepăda cu totul de părerile care mi se putuseră strecura în minte fără controlul rațiunii, fără ca în prealabil să fi realizat planul operei ce întreprindeam și să fi căutat adevărata metodă pentru a ajunge la cunoașterea tuturor lucrurilor de care mintea
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
Noul Teolog, Cele 225 de capete teologice și practice, cap. 13, în Filocalia..., vol. VI, p. 20-21) „Tuturor virtuților le premerge credința din inimă, pe care o are cineva atunci când sufletul nu poartă în el o socotință îndoielnică, ci a lepădat cu desăvârșire iubirea de sine”. (Cuviosul Nichita Stithatul, Cele 300 de capete despre făptuire, despre fire și despre cunoștință, suta întâi, cap. 28, în Filocalia..., vol. VI, p. 197) „Credința este căruța puterii evanghelice, viața apostolică, dreptatea lui Avraam; din
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
XII, p. 159-160) „Iar care este credința pe care Dumnezeu o cere de la noi și pe care trebuie să o avem în El, a arătat El însuși în Evanghelie, zicând: Cel ce voiește să vină după Mine și să se lepede de sine și să-și ia crucea sa, și să-Mi urmeze Mie (Lc. 9, 23); Căci cel ce vine la Mine și nu urăște pe tatăl său și pe mama sa, și pe frații săi, ba încă și sufletul
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
după cuvânt, credincios, unul ca acesta s-a amăgit pe sine fără să bage de seamă. Acesta va auzi atunci: Fiindcă nu M-ai luat pe Mine în inima ta și M-ai aruncat înapoi la spatele tău, te voi lepăda și Eu (Iez. 5, 11). Credinciosul trebuie să fie cu bună nădejde și să creadă în adevărul lui Dumnezeu mărturisit în toate Scripturile, dar să și mărturisească neputința sa, ca să nu-și primească osândă îndoită și de neocolit”. (Sf. Grigorie
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cineva din apă și din duh, nu va putea să intre în împărăția lui Dumnezeu (In. 3, 5)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola către Filipeni, omilia a IV-a, p. 71) Creștinii apostați „Dacă, însă, cineva se leapădă de El - Doamne ferește! - unul ca acela știe bine că lepădarea de Hristos nu se face evidentă tocmai în momentul tăgăduirii, ci poartă în sine semințe și rădăcini de tăgăduire mai vechi, că ce era în el ascuns acum s-a
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
zic, schimbându-se fără de veste, se pun în rândurile dușmanilor ei”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei către Efeseni, omilia XI, pp. 114-115) Ce sunt ereziile? „Între erezii (cei vechi) au numit grupările celor care s-au lepădat și s-au înstrăinat cu totul de credință”. (Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epist. 188, II, în PSB, vol. 12, p. 374) „Întotdeauna semănătura de pe ogorul Domnului a fost năpădită de spini și pălămidă și mereu a răsărit în ea
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
chiar să și boteze! Ordinea lor ierarhică este făcută la întâmplare, fără a i se da vreo însemnătate, nestatornică; ei rânduiesc mai mari când pe niște neofiți, când dintre cei legați de lumea aceasta, când pe cei ce s-au lepădat de credința noastră, pentru ca să-i lege de ei prin slavă, dacă nu pot face aceasta prin adevăr. Nicăieri nu se înaintează mai cu ușurință decât în tabăra acestor răsculați, unde numai faptul că te afli acolo însemnează un câștig. Astfel
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
poate primi cele promise ale Împărăției divine, dar schismaticul, dacă a fost ucis în afara Bisericii, nu poate ajunge la răsplata Bisericii<footnote Notă prof. N. Chițescu: Greșeala schismaticilor nu se iartă fiindcă nu revin asupra ei; apostații (care s-au lepădat de credință ca să scape cu viață), dacă revin și primesc martiriul sunt iertați. (n.s. 62, p. 448) footnote>“. (Sf. Ciprian, Despre unitatea Bisericii ecumenice, XIX, în PSB, vol. 3, p. 447-448) „După cum cineva din om ajunge fiară, la fel cu
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
tăgăduiesc taina întrupării Fiului lui Dumnezeu după ce au atâtea dovezi? Când omul care a fost fericit de Hristos, când omul care a făcut o mărturisire ca aceea a auzit astfel de cuvinte, gândește-te ce vor păți cei care se leapădă după înviere de taina crucii. Hristos n-a spus: Satana a grăit prin gura ta, ci: Mergi înapoia Mea, satano! (Mt. 16, 23)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia LIV, IV, în PSB, vol. 23, p. 627
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Dumnezeu, spunând că sunt rele, voi nu numai că nu sunteți răsplătiți pentru postul și fecioria voastră, dar mai sunteți încă și pedepsiți. Din pricina învățăturilor voastre greșite, sunteți rânduiți în același loc cu păgânii, pentru că, la fel ca ei, ați lepădat pe adevăratul Dumnezeu și ați introdus politeismul, credința în mai mulți dumnezei. Din pricina viețuirii voastre însă, starea vă e mai rea decât a păgânilor; paguba păgânilor se mărginește la aceea că nu primesc nici un bine pentru postul și fecioria lor
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Iar dimineața, Tetis i le duce feciorului ei, care îl plângea, și acum, pe prietenul lui. Ahile se teme ca leșul, pradă muștelor, să nu putrezească, și atunci Tetis îi 76 spune să fie fără grijă în privința aceasta, să se lepede de mânia sa, să se împace cu Agamemnon și să reintre în luptă. Iar apoi, îmbălsămând leșul cu ambrozie și cu roșu nectar, îl face incoruptibil. În sfârșit, zeii, în frunte cu Zeus, văzând că Ahile nu încetează să târască
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
Ahile nu rezidă numai într atât. El, ca erou al unui poem clădit pe marea și funesta lui mânie, știe, oricât de îndelung și de stăruitor l-ar fi chinuit ofensa îndurată, că vine o zi când trebuie să te lepezi de ea. Mai mult, că mânia este ca un fum care îți umple pieptul cu o exaltare deșartă, că omul cumpănit nu trebuie să i se lase pradă fără să-i pară cândva rău. Mai mult, tânărul acesta impulsiv știe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
și necruțarea lui, un model de elocință moralizatoare și punitivă care se cuvine amintit în întregime: „Sunteți trei păcătoși pe cari Destinul, / Ce cârmuiește-acest tărâm 182 de jos / Și ce-i pe el, nesățioasei mări / I-a poruncit să-i lepede aici, / Pe-o insulă pustie; între oameni / N aveți ce căuta. V-am scos din minți - / V-a mai rămas numai curajul care / Îi face pe smintiți să-și pună ștreangul / Sau să se-nece [...] Ci eu vă amintesc că
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
lângă peșteră, pe Alonso, Sebastian, Antonio, Gonzalo, Adrian și Francisco. Muzica lui Ariel încununează cariera de magician a lui Prospero și se face auzită imediat după ce ducele de Milan se hotărăște să renunțe la ea: „Ci iată, acum 189 / Mă lepăd de magie. Mai cer doar - / Și asta chiar acum - un cânt ceresc / Ca să-mi sfârșesc asupră-le lucrarea, / Prin vrăji de sus“ (airy charm poate fi o aluzie la însuși Ariel). Și urmează: „Muzică solemnă“, în timp ce Prospero, încă nerecunoscut, privește
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
fost. Iar dimineața, Tetis i le duce feciorului ei, care îl plângea, și acum, pe prietenul lui. Ahile se teme ca leșul, pradă muștelor, să nu putrezească, și atunci Tetis îi spune să fie fără grijă în privința aceasta, să se lepede de mânia sa, să se împace cu Agamemnon și să reintre în luptă. Iar apoi, îmbălsămând leșul cu ambrozie și cu roșu nectar, îl face incoruptibil. În sfârșit, zeii, în frunte cu Zeus, văzând că Ahile nu încetează să târască
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Ahile nu rezidă numai într atât. El, ca erou al unui poem clădit pe marea și funesta lui mânie, știe, oricât de îndelung și de stăruitor l-ar fi chinuit ofensa îndurată, că vine o zi când trebuie să te lepezi de ea. Mai mult, că mânia este ca un fum care îți umple pieptul cu o exaltare deșartă, că omul cumpănit nu trebuie să i se lase pradă fără să-i pară cândva rău. Mai mult, tânărul acesta impulsiv știe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
concizia și necruțarea lui, un model de elocință moralizatoare și punitivă care se cuvine amintit în întregime: „Sunteți trei păcătoși pe cari Destinul, / Ce cârmuiește-acest tărâm de jos / Și ce-i pe el, nesățioasei mări / I-a poruncit să-i lepede aici, / Pe-o insulă pustie; între oameni / N aveți ce căuta. V-am scos din minți - / V-a mai rămas numai curajul care / Îi face pe smintiți să-și pună ștreangul / Sau să se-nece [...] Ci eu vă amintesc că
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
aduși lângă peșteră, pe Alonso, Sebastian, Antonio, Gonzalo, Adrian și Francisco. Muzica lui Ariel încununează cariera de magician a lui Prospero și se face auzită imediat după ce ducele de Milan se hotărăște să renunțe la ea: „Ci iată, acum / Mă lepăd de magie. Mai cer doar - / Și asta chiar acum - un cânt ceresc / Ca să-mi sfârșesc asupră-le lucrarea, / Prin vrăji de sus“ (airy charm poate fi o aluzie la însuși Ariel). Și urmează: „Muzică solemnă“, în timp ce Prospero, încă nerecunoscut, privește
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
s.n.) și pe Minesă Mă lăsați singur. Dar, nu sunt singur, pentru că Tatăl este cuMine”<footnote Ibidem, 16, 31, 32. footnote>. Este ceea ce vor face, într-adevăr, ucenicii. Chiar și Petru,„Piatra” pe care se va „întemeia” Biserica, se va lepăda de Iisus detrei ori, până la cântatul cocoșului. „Acum credeți?”. „Ce înseamnă«a crede»?”, îi întreabă Mântuitorul.„ Credința este încredințarea celor nădăjduite, dovedirea lucru rilor celor nevăzute”, spune Sfântul Apostol Pavel. Credința ceaadevărată înseamnă capacitatea de a L vedea pe Dumnezeu
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
fac, l-am făcut” (Ioan 17, 4),Mântuitorul se referea la aducerea ucenicilor atât de aproape destarea în care se afla El! (Romani 8, 29). Învățătura adevărată aEvangheliei Sale este aceea: „De voiește cineva să vină după Mine,să se lepede de sine, să-și ia crucea sa și să-Mi urmeze Mie” (Marcu 8,34), căci taina urmării Sale este asemănarea: „De-Mi slujește cineva,să-Mi urmeze Mie, și unde Eu sunt, acolo va fi și sluga Mea” (Ioan
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
aruncat afară.Iar Eu când Mă voi înălța de pe pământ, îi voi trage pe toți la Mine. Iar aceasta zicea, arătând cu ce moarte avea să moară” (Ioan 13, 31-33), așa cum sună îndemnul cântării heruvimice: „Toată grija lumească să o lepădăm”. În același sens, suirea pe cruce „Sapă la rădăcina pomului” (Luca 13, 8), acolo unde la rădăcinile vieții omenești se strecurase moartea. Privirea la Hristos pe Cruce vădește mușcătura de șarpe a morții. „Șarpele de aramă” (Numeri 21, 8-9; Ioan
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
lor. Despărțindu-se de trup, ca și cum s-ar dezbrăca de o haină, el„încearcă o bucurie negrăită și netălmăcită”<footnote Teognost, Despre făptuire, contemplație și preoție, în Filocalia, volumul 4, edițiaa II-a, Harisma, București, 1994, p. 290. footnote>, îl leapădă „fără în-tristare, îndreptându-se cu pace spre îngerul luminos și vesel carevine din înălțime și, străbătând fără piedică împreună cu acela văzduhul, nevătămat câtuși de puțin de duhurile răutății, ci suindu-secu bucurie și cu îndrăzneală și graiuri de mulțumire, până va
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
omului de Dumnezeu, ale slăbirii credinței șiale diminuării religiozității, ale răcirii progresive a dragostei celeiadevărate dintre oameni, într-un cuvânt - ale eliminării lui Dumnezeu din ecuația tot mai complexă și cu tot mai multe necunoscute, afericirii umane, oamenii se vor lepăda de credință, făcându-și falșidumnezei din plăcerile și poftele lor.
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
46 laț, 45 laudă, 46 lauruscă, 129 a lăsa, 45 lăsătură, 103 lăstar, 129 a lăuda, 52 leah, 51 leasă, 104 leat, 129 a lega, 127 lemn, 104 lene, 44 leneș, 45 a lenevi, 45 lent, 45 leoarcă, 132 a lepăda, 45 Letonia, 48 limbă, 98 lin, 45 Lituania, 48 liurcă, 132 loază, 129 loc, 43 logodnă, 102 lozie, 131 a lua, 48 lud, 130 lujer, 130 lume, 48 maghiar, 67 mai, adv., 186 mal, 53 mană, 135 Maramureș, 74 mare
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
acum că îl vedea pe Aidan acolo, cu soarele luminându-i părul bălai și cu durerea dispariției lui Nieve întipărită în ochi, își dădu seama că de mult nu mai era îndrăgostită de el. Ceea ce păstrase în minte și se lepăda acum de ea în mod miraculos era autocompătimirea. Și acum simțea că e important ca Aidan și Nieve să se împace. Fuseseră împreună zece ani. Zece ani de zile! Cum ar fi putut rămâne atâta împreună dacă nu se iubeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]