5,957 matches
-
Fakirii pe care i-am văzut până acum sunt ordinari. Nu face să vină În țară. Repet, adevărații fakiri nu se pot găsi În orașe, ci În munți, În deșert. Ei nu-și părăsesc locul nici pentru un milion de lire. Nu pot vorbi nici o limbă. Nu acceptă să dea reprezentații. Așa, cunosc la Puri un yoghin tantric extraordinar, dar nu acceptă să arate nimic. Mai am o ultimă speranță: public duminică În trei ziare anunțuri (În englezește, bengali și urdu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
aparte îl ocupă volumul Poemograme și alte poezii (1986), dovadă a unui spirit inventiv: pornind de la Caligramele lui Guillaume Apollinaire, S. încearcă un tip original de lirică, unde sudura între idee și formă dă o imagine configurativă, foarte expresivă. Fascinația lirei (1993) cuprinde transpuneri din lirica universală, la loc de frunte situându-se Arta poetică a lui Paul Verlaine. Între cărțile dedicate micilor cititori (versuri și proză), se disting Vălurel, fiul Dunării (1998) și Dreams and Songs - Visuri și cântece (1998
SEGARCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289604_a_290933]
-
cântece, ed. bilingvă, București, 1998; Pururi iubirea, Târgu Jiu, 1998; Ascuns într-o lacrimă, București, 1999; Stele de mare sau Fals tratat de poezie, București, 2000; Mit și poezie, București, 2001; Curcubeu de vis și dor, București, 2001. Traduceri: Fascinația lirei (tălmăciri din lirica universală), București, 1993. Repere bibliografice: Aureliu Goci, „Solitarul citadin”, RL, 1972, 34; Mircea Iorgulescu, „Solitarul citadin”, LCF, 1972, 43; Dan Mutașcu, „Solitarul citadin”, TMS, 1972, 19; Constantin, A doua carte, 237-239; Ion Lotreanu, Caligrafii critice, București, 1977
SEGARCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289604_a_290933]
-
Ce e mai dulce-n lume? și La patria anunță Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie. S. nu a putut da o expresie definită înclinației sale pentru poezie, dar limba lui, fără asperități, limpede, atinge, pe alocuri, sonoritățile de „liră de argint”, întrevăzute mai târziu de Mihai Eminescu în Epigonii. G. Călinescu îi dedică un portret memorabil: „Între lirismul de iatac al lui Alecsandri și nemișcarea lunatică a lui Eminescu, Sihleanu ar fi adus, de trăia mai mult, un temperament
SIHLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289667_a_290996]
-
a-și întrupa anxietățile și de a le pune în scenă. Păstrând din faza inițială, de la „Alge”, câteva elemente suprarealiste, poetul se întoarce adeseori la versul clasic, valorificându-i muzicalitatea, ca în Chemarea: „Mă miră, mă miră/ O carte, o liră/ Un vis, un catarg/ Cum stau și respiră/ Cu malul conspiră/ Să fugă în larg”. SCRIERI: Omul ciudat, pref. Nicolae Țone, București, 1998; ed.îngr. și pref. Nicolae Țone, București, 2003. Repere bibliografice: Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de
SESTO PALS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289648_a_290977]
-
cu caiși înfloriți, cu fântâni,/ Cu zone de dealuri, în zvon de seară/ În eternă noastră seară pe deal care-i dor/ Moarte, te înalți nemuritoare fântână lină”. Dorul de patria pierdută fiind coardă cea mai sensibilă pe care vibrează lira autorului, tema revine în Poemele tăcerii („Dar Patria rămâne în mii de limpezi izvoare/ Un vers, un acord, o șoaptă coboară în adânc/ Și că mii de oglinzi scânteind în splendoare/ Retrezesc în mine Patria în mii de ipostaze”) și
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
devine și el o oprire din timpul devorant, un dialog cu esența ființei, nu alta decât moartea: „orice poem devine un popas / în goana neîntreruptă, de nestăvilit a luminii”, „Într-un taifas vremelnic cu moartea ea neștiind / că ești doar lira la care cântă / cineva dispărut de multă multă vreme”. Treptat, se poate observa că „liricii de mânie și sintaxei imprecative” Z. „îi subsumează o mare fervoare interogativă, ducându-și disperările la o febră psaltică” (Al. Cistelecan). În Nopțile franciscane (2001
ZANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290703_a_292032]
-
două stadii; - scrima; - luptele de infanterie; - tirul cu arcul; - aruncarea suliței; - aruncarea cu praștia; - călăria; - vânătoarea; - practica de campare; B. medicină și educație igienică: - regim de viață; - regim alimentar; - vindecarea rănilor; - cunoașterea leacurilor; C. educație muzicală: - cântul vocal; - cântatul la liră; - școala kitharistului; D. educație literară: - școala gramatistului (cititul și scrisul); - studiul autorilor clasici; E. discipline muzicale (Musae): - matematica - disciplină fundamentală propedeutică pentru trezirea spiritului; - aritmetica - știința numerelor; - logistica (logistikh) - practica exercițiilor de calcul; - geometria; - jocurile matematice ale egiptenilor. III. Paideia
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
specialiști” au pus bazele unei foarte profitabile industrii. Ei au folosit un proces ieftin de imprimare la cald a liniei metalice continue pe care au întrerupt-o în bucățele de câte 8 mm, folosind cerneală albă. Zeci de milioane de lire sterline au fost contrafăcute pe parcursul câtorva ani. După descoperirea cazului, europenii se gândesc la o eventuală deplasare peste Oceanul Atlantic a răufăcătorilor, deoarece dolarul american este tipărit cu doar trei culori. Este greu de stabilit care este modelul de manifestare a
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
ultima fiind folosită pentru tipărirea culorii negre de pe bancnotele americane; • firele sau foliile metalice, de la simplele irizări în culorile curcubeului până la folii cu efecte optice variabile, așa cum sunt hologramele sau kinegramele, precum cele de pe bancnotele de 20 și 50 de lire sterline. Hologramele se produc, de regulă, optic și reprezintă obiecte întregi pe un plan îndepărtat, iar kinegramele sunt realizate cu calculatorul și oferă imagini diferite în funcție de unghiul din care sunt văzute; • marca digitală a copyrightului variază ca formă de prezentare
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
servicii online de scanare antiviruși; • realizează scanarea semnăturilor și pe cea euristică; • poate funcționa și ca program rezident, pentru calculatoarele conectate permanent la rețea; • poate fi accesat la Network Associates (www.mcafee.com), abonamentul anual fiind de aproximativ 30 de lire sterline. Symantec Security Check: • este un serviciu gratuit, care realizează doar scanarea pentru depistarea virușilor din sistem; • efectuează nu numai scanarea împotriva virușilor, ci și pentru depistarea altor riscuri privind securitatea pe Internet; • poate fi accesat la Symantec (www.symantec
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Fantastic și folcloric în nuvelistica lui Gala Galaction, București, 1996; Lumină în amurg, București, 1996; Pulberi de stele, București, 1996; Cu stelele-n palmă, București, 1997; Lacrimi de stea, București, 1997; Miracol, București, 1997; Peregrin prin univers, București, 1997; Constelația lirei, București, 1998; Floare de colț, București, 1998; Iluminări, București, 1998; Preludii, București, 1998; Flautul amurgului, București, 1999; Proza lui Sergiu Dan, București, 1999; Reverie, București, 1999; Transfigurarea fondului folcloric în nuvelele lui Gala Galaction, Alexandria, 2001. Repere bibliografice: Florin Burtan
POPA CARACALEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288900_a_290229]
-
Light” (New York), 1999, 1; Mircea Handoca, Poezia Lilianei Popescu, JL, 1999, 10; Theodor Damian, Imn Existenței, „Lumină lină”-„Gracious Light” (New York), 2000, 3; Solomon Marcus, Din clipă, veșnicia, „Lumină lină”-„Gracious Light” (New York), 2000, 4; Gheorghe Glodeanu, Modelul intelectual al lirei, CNT, 2001, 315; Gheorghe Glodeanu, Joaquin Garrigós, El modelo intelectual de la inspiración poética, „Empireuma”, 2001, 27; Theodor Damian, Pelerin la New York, „Caiete botoșănene”, 2003, 2. G.G.
POPESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288930_a_290259]
-
de bronz, îi apare în 1937, fiind urmată în 1941 de Hronic (divertisment). Fără să poată ieși din tradiționalismul clasicizant antebelic, în Grădina cu cactuși (1969), după o tăcere de aproape trei decenii, P. cântă parcul, cu havuzul „ca o liră de cristal”, luna trecând printre ramuri, „banca” pe care „vingt ans après” stau alți îndrăgostiți, copilăria de școlar, cu „vacanțe care au fost de demult”, salcâmul sub care dorm morții, reinterpretând nostalgic pe Lucian Blaga, satul de obârșie „de la Focșani
POSTOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288987_a_290316]
-
sau amintiri, câteva în nota falsă a moralei „omului nou”, altele în nota mai autentică a onirismului melancolic, definitoriu pentru această etapă. Tentația epicizării, vizibilă de la început la M., este puternică; limbajul cade adesea în prozaic, golindu-se de emoție. Lira meditativă (1998) este o culegere net superioară, în care poetul, depășind impasul, dă la iveală versuri în care îmbină fericit imagismul, notația descriptivă impresionistă și un simbolism al bogatelor sinestezii sunet-imagine-miros, cu deschideri către un expresionism utilizat ca o exacerbare
MURESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288308_a_289637]
-
elaborat, iar peisajul (păsări, flori, copaci, dealuri, zăpada, ploaia) se transformă într-un fel de jurnal al tuturor zilelor, un jurnal de impresii cvasidepersonalizate, opacizate, vizionare. SCRIERI: Nebuloasa crabului, București, 1968; Orologiul din oglinzi, Cluj-Napoca, 1975; Despre melancolie, București, 1981; Lira meditativă, Târgu Mureș, 1998. Repere bibliografice: Constantin Cubleșan, „Nebuloasa crabului”, TR, 1968, 21; Dumitru Micu, „Nebuloasa crabului”, GL, 1968, 26; Ion Pop, Zodia crabului, ST, 1968, 5; Marin Mincu, „Nebuloasa crabului”, TMS, 1968, 5; Petru Poantă, „Orologiul din oglinzi”, ST
MURESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288308_a_289637]
-
rom., I, 215-216; Cornel Moraru, După o lungă absență, VTRA, 1998, 10; Aurel Pantea, Imagini de aici și, parcă, de altunde, VTRA, 1998, 10; Adrian Popescu, De partea lucrurilor, ST, 1999, 1; Grigore Șoitu, Triptic, TMS, 1999, 2; Florin Lazăr, „Lira meditativă”, ST, 1999, 7; Cistelecan, Top ten, 141-143; Dicț. scriit. rom., III, 327-328. R.D.
MURESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288308_a_289637]
-
confrați (Mihai Eminescu, Arthur Rimbaud) dovedește fie un teribilism juvenil, fie o îngrijorătoare megalomanie. Odată cu Lupoaica albă (1976), „Cavalerul Blândei Figuri” își creează „o mică mitologie proprie, în care ironia își desface din candoare simbolurile: șarpele, floarea, pasărea (păunul), melcul, lira, poetul călăreț” (I. Negoițescu). În pofida unei înrudiri cu lirica fantezismului modern românesc, de la Emil Botta la Emil Brumaru, versurile din Jurământ pe apa vie (1977), În hainele scumpe-ale mierlei (1982), Puterea lunii (1985), Viața și vremea (1987), Cartea de argint
MUSCALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288327_a_289656]
-
artă poetică” urmărește în fond o democratizare absolută a universului poetic: la nivelul limbajului propriu-zis, al temelor, al atitudinii față de ele. Vizate sunt aici în primul rând sentimentalismul minor, purismul, intimismul. Stilul adresativ liber șochează, bruschează „bunul-simț”. Violența este nelimitată. Lira „stiliștilor” îi pare lui P. „foanfă” și „rablagită”, aceștia sunt niște „maimuțoi”, „marțafoi”. Umanismul invocat teoretic are o solidă acoperire estetică. Tematica însăși e grandioasă. Este cântată în general germinația universală, cu substitutele ei: maternitatea, rodirea vegetală. Același scop polemic
PARASCHIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
B-dul 6 Martie 38. 56. Avachian Horen, 9 apartamente, București, Calea Moșilor 358, str. Buzești 13. 57. Atanasiu Deagu, 2 apartamente, București, Într. Iulia Hașdeu 1, str. Episcopiei 2, 58. Alexandrescu Gariafa, 7 apartamente, București, str. Dr. Marcovici 7, str. Lirei 15, sos. Nicolae Titulescu 36. 59. Asoc. Cooperatorilor Bloc. 5 apartamente, București, str. G-ral Angelescu 2. 60. Avram Jaques, 5 apartamente, București, Calea Victoriei 167. 61. Alimanescu Constantă, 3 apartamente, București, str. G-ral Cristescu 16. 62. Alpin Ecaterina, 8 apartamente, București
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
4 apartamente, București, str. Nifon 14. 505. Bossel Clară, 10 apartamente, București, str. G-ral Angelescu 87. 506. Bareaniz Santa Anghelina 9 apartamente, București, str. Abrud 137. 507. Bejan Nina 3 apartamente, București, str. Gheorghe Lazăr 4, str. Bolintineanu 5, str. Lirei 15. 508. Bretu Mihai, 6 apartamente, București, str. Stoica Ludescu 25. 509. Botez Ioan, 5 apartamente, București, str. Petru Rareș 23. 510. Balint Scarlat, 7 apartamente, București, str. Ilie Pintilie 10. 511. Badulescu Alexandru, 5 apartamente, București, str. Popa Tatu
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
I. C-tin, 4 apartamente, București, str. Eufrosina Poteca 16. 766. Blum Dvoira și Leiba, 7 apartamente, București, Intrarea Pictor Vermont 3. 767. Barsal Dr., 5 apartamente, București, str. Dr. Gr. Țăranu 10. 768. Beiazgian Nevart, 5 apartamente, București, str. Lirei 1. 769. Blum Isac, 3 apartamente, București, str. Horei 15. 770. Bancă Chrissoveloni, 17 apartamente, Brăila, Piața Lenin 15; București, calea Plevnei 147-157, 163. 771. Boris Diacoff, 3 apartamente, București, str. Eliade Rădulescu 15. 772. Bădescu Petre, 4 apartamente, București
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
str. Frumoasă. 876. Bogdan Cleopatra, 7 apartamente, București, str. Duzilor 8. 877. Bănica Gh. Ion și Alexandrina, 3 apartamente, București, Într. Argetoaia 1. 878. Burnea Virginia, 5 apartamente, București, str. Dr. Koch 2. 879. Burdea Teodor, 4 apartamente, București, str. Lirei 15. Panciu Putna, str. Libertății 83. 880. Bălănescu Georgeta, 3 apartamente, București, str. Călușei 48. 881. Bogorian Daniel, 4 apartamente, București, sos. Pantilimon 31 A. 881. Bogorian Daniel, 4 apartamente, București, Bd. Tolbuchin 19. 882. Bănica Aurelia, 6 apartamente, București
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
str. Calimachi 15. 1109. Constantin Chiriță, 2 apartamente, București, Într. Viilor 10. 1110. Carnaru P. Ana, 4 apartamente, București, str. Dunea Rădulescu 12. 1111. Constantinescu Maria, 3 apartamente, București, str. Dr. Draginescu 12. 1112. Cuciuchi Atanase, 4 apartamente, București, str. Lirei 15. 1113. Constantinide Dimitrie, 9 apartamente, București, str. Radu Cristian 8. 1114. Cucu Vasile, 12 apartamente, București, Calea Șaguna 75. 1115. Constantinescu Alexandru, 7 apartamente, București, str. Vasile Lascăr 148. 1116. Carlova Eugenia, 8 apartamente, București, str. General Manu 31
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Draghicescu Decebal, 3 apartamente, București, str. Mareșal Tolbukin 88; 86; str. Zagarit (Parc Călărași). 1907. Dobrescu Gh. Nicolae, 5 apartamente, București, str. Popa Nan 28, 24. 1908. Dumitrescu Ilie, 7 apartamente, București, str. Mitrop Filaret 77, Elenă Doamna 55, str., Lirei. 1909. Dietz Olga și Valeria, 6 apartamente, București, str. Tunari 81. 1910. Demetrescu Marin, 4 apartamente, București, str. Badea Cartan 50. 1911. Djuvara M. Elenă, 5 apartamente, București, str. Sofia 16, cal. Victoriei 101. 1912. Dumitrescu V. Dumitru, 8 apartamente
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]