2,956 matches
-
condiția Textului sacru ca cugetător credincios, introducere la Nikolai Berdiaev. Sens care o poartă, o străbate, o depășește. Pasajul din crezul creștin care proclamă că Christos a înviat a treia zi după Scripturi ne dă spre meditație spune André Scrima Logosul ieșind, înviind din Carte, atrăgîndu-ne spre Sursa de nenumit a limbajului. Logosul însuși critică formularea în măsura în care aceasta e tentată să-și aroge calitatea de adevăr ultim, să emită pretenția de a-l poseda. Perspectiva obiectivantă e înclinată să cazeze adevărul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
o poartă, o străbate, o depășește. Pasajul din crezul creștin care proclamă că Christos a înviat a treia zi după Scripturi ne dă spre meditație spune André Scrima Logosul ieșind, înviind din Carte, atrăgîndu-ne spre Sursa de nenumit a limbajului. Logosul însuși critică formularea în măsura în care aceasta e tentată să-și aroge calitatea de adevăr ultim, să emită pretenția de a-l poseda. Perspectiva obiectivantă e înclinată să cazeze adevărul în formulările propriei tradiții și, eventual, să interpreteze alte doctrine ca acceptări
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
au limitativ. Atentă la caracterul paradoxal, propriu dogmelor de căpătîi din orice religie autentică, ea se lasă călăuzită și purtată de aceste antinomii mobilizatoare. Privește formulările adevărului în lumina lui de pe Tabor : radiate și absorbite de strălucirea trans formală a Logosului. Textul nostru a încercat să arate că există trăsături specifice modernității tîrzii care pot fi utilizate ca suport pentru descifrarea și chiar pentru exersarea unor mari teme spirituale. Pe urmele unor gînditori contemporani, m-am străduit să argumentez că Occidentul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
citează în franceză atunci cînd își redactează teza de licență, după cum, tot aici, alătură trimiteri la unii dintre exegeții filosofului francez: Réné Berthelot, Le pragmatism de Bergson (1913, vol. al II-lea din Un romantisme utilitaire), Richard Kroner, Henri Bergson, Logos (1910), Georg Simmel, Zur Philosophie der Kunst (1922). Făcute într-o atare cheie, reflecțiile lui Cioran asupra timpului nu vor fi totodată deloc străine nici de influența pe care va fi avut-o asupra sa cursurile de metafizică ale lui
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
What is mathematics?", Castme Journal, Vol 6, No 2, 1-5 Sober, E. 1993 "Mathematics and indispensability", Philosophical Review, 102/1 (January): 35-57. Stanford, K. 2000 "An antirealist Explanation of the Success of Science", Philosophy of Science 67. Stein, Howard 1988 "Logos, Logic, Logistike: Some philosophical remarks on nineteenth-century transformation of mathematics." In Aspray and Kitcher, editors, History and Philosophy of Modern Mathematics, University of Minnesota Press. Steiner, M. 1978 "Mathematics, explanation and scientific knowledge", Noûs, Vol. 12, No. 1 (Mar.), pp.
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
a influențării și schimbării, prin discurs, a opiniilor, credințelor, atitudinilor și comportamentelor oamenilor. Domeniile principale erau cel politic (discursul deliberativ), juridic (discursul forensic) și ceremonial (discursul epidictic). Căile principale prin care se urmărea producerea persuasiunii erau ethos-ul (credibilitatea oratorului), logos-ul (argumentarea logică) și pathos-ul (emoțiile și sentimentele auditoriului), folosite astfel: prima, în partea de început a discursului, cea de a doua, în partea centrală a discursului, iar ultima, în partea de încheiere a discursului. Obiectivul mai general al discursului
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
public particular, în timp ce sarcina sa este de a analiza și a aprecia metoda cu ajutorul căreia oratorul își difuzează ideile în rândul publicului său. Astfel, susține autoarea, urmând analiza lui Em Griffin, articolul lui Wichelns consolidează formele de persuadare aristotelice (ethos, logos și pathos) drept modalitatea prin excelență de a evalua discursul public. Această practică a cercetării, numită de Griffin "metoda neo-aristotelică de a practica criticismul retoric", a dat norma cercetării academice, în contextul noului apărut domeniu, timp de decenii. Retorica, înțeleasă
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
tip de comunicare adresată unui public particular, în timp ce sarcina sa este aceea de a analiza și a aprecia metoda cu ajutorul căreia oratorul își difuzează ideile în rândul publicului său"11. Articolul lui Wichelns consolidează, după Griffin, formele de persuadare aristoteliene (logos, ethos și pathos) drept modalitatea prin excelență de a evalua discursul public. Această practică a cercetării, pe care Griffin o identifică drept "metoda neo-aristoteliană (de a practica) criticismul (retoric)"12 a dat norma cercetării academice, în contextul noului apărut domeniu
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
discursului lui Chapman ar fi putut fi rearanjate în orice altă ordine pentru același "efect". În ce privește inventio (lat.)/heuresis (gr.), adică "invenția", partea retoricii ce presupune identificarea (în cadrul diadei locuri comune/locuri speciale) a argumentelor potrivite (ce pot lua forma logos-ului, ethos-ului sau a pathos-ului) pentru a obține efecte imediate asupra publicului aflat efectiv de față, Black observă că argumentele logice lipsesc cu desăvârșire din actul oratoric pe care îl studiază. Într-adevăr, argumentează criticul, teza principală a adresei
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
Mureșenilor nr.12, tel. 0268.412601 BUCUREȘTI Librăria Mihai Eminescu, Bd. Regina Elisabeta nr. 5, tel. 021.3158761 Librăria Verona, Str. Pictor Arthur Verona nr. 13, tel 0788.758408 Librăria Humanitas Kretzulescu, Calea Victoriei nr. 45, tel. 021.3135035 CLUJ Librăria Logos, str. Republicii nr. 11A, tel. 0264.590297 Librăria Universității, str. Universității nr.1 Tel.0264.598107 Librăria Dacia, str. Memorandumului nr.12 Tel.0264.431494 CONSTANȚA Librăria Sophia, str. Dragoș Vodă nr. 13, tel. 0241.616365 CRAIOVA Librăria Școlii, str.
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Minunile în care el nu credea tocmai se succedau prin fața lui. Cerul neobișnuit se arcuiește într-o boltă în vârful căreia se ițește o gaură mică, rotundă care lasă să se vadă un dincolo luminat. Aceasta este fanta prin care logosul însuși avea să se strecoare. Întâlnirea cu logosul este înspăimântătoare, de aceea poate și în evanghelii întâlnim acea formulă de salut cu care Hristos îi întâmpină pe cei cărora li se arată: „Nu te teme”: „Deodată însă m-am înspăimântat
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
succedau prin fața lui. Cerul neobișnuit se arcuiește într-o boltă în vârful căreia se ițește o gaură mică, rotundă care lasă să se vadă un dincolo luminat. Aceasta este fanta prin care logosul însuși avea să se strecoare. Întâlnirea cu logosul este înspăimântătoare, de aceea poate și în evanghelii întâlnim acea formulă de salut cu care Hristos îi întâmpină pe cei cărora li se arată: „Nu te teme”: „Deodată însă m-am înspăimântat. M-am simțit ca o scamă în fața unui
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
acest complicat proces de decantare, uneori chiar de anihilare a răului prin demascarea lui. Ceea ce zace ascuns în realitate otrăvind-o, este adus la lumină și curățat prin scris. Aceasta este forța purificatoare a scris-cititului. Scriitorul îi împrumută cititorului forța logosului cu care a fost înzestrat, și este injectat la rându-i cu energia ascultării și înțelegerii. Scriitor și cititor, trăiesc împreună o simbioză care face ca realitatea să se transforme vizibil. Spiritul e singurul care schimbă materia. 2. LUCIAN DAN
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
hramul bisericii românești din New York. "Folcloric de simplu, dezarmat și candid", "simbol viu al unui popor fără acces la o "limbă universală", dar cu intuiția directă a marilor adevăruri elementare și veșnice"254, Dumitru vine să mărturisească "în barul hemingwayano-huxleyan" "Logosul, întruparea lui Dumnezeu și mântuirea" și să respingă tocmai "marile descoperiri (ori marile iluzii) ale occidentului: spiritul universal (Hegel! Noica!), semiologia, zenul (asiatismul! Eliade însuși!), televiziunea, limba universală (Cioran! care nu concepe culturi exprimate în limbi periferice), Istoria, semantica și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
omului, se deosebește, de asemenea, prin finalitatea rezultatului ei "negativ" (ea nu "luminează", ci "întunecă" obiectul ei cognitiv) de intuiția "eidetică" prin care Husserl crede că ego-ul transcendental își cunoaște imediat, direct esența sa constitutivă cea mai adâncă și anume Logosul, apriori-ul universal și dătător de sensuri. Ea se deosebește, în fine, și de interpretarea și explicitarea lui Heidegger, prin care comprehensiunea deja prealabilă (dar netematizată) a temporalității este adusă la lumina zilei, prinsă în plasa conceptelor existențiale și făcută
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
crizei în care se află filosofia la sfârșitul secolului al XX-lea, confruntată cu antinomia dintre cele două perspective culturale și filosofice de care vorbeam. "Prin noțiunea noastră de raționalism transversal cum comunicare, suntem în măsură să facem diferența dintre logosul universal al modernității și antilogosul postmodernității, folosind resursele unei rațiuni extinse, ce poate să acopere diferențele de credințe și perspective, convergând totodată cu acestea, fără a atinge coincidența până la identitate. De aceea, am descoperit cu emoție filosofică asemănarea de familie
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
1-2, Editura GRAPHIX, 1994. Botezatu, Petre, Valoarea deducției, Editura Științifică, București, 1971. Brucăr, Iosif, " Filosoful Lucian Blaga", în Gândirea, an XIII, nr. 8, 1934. Bulzan, Daniel, "Tradiția apofatică și postmodernismul: confluențe și divergențe în problema limbajului", în vol. Erezie și Logos, Editura Anastasia, București, 1996. Candiescu, Călin, "Cosmologia lui Blaga sau despre tensiunea existențială dintre om și Marele Anonim", în Revista de filosofie, Tom XVIII, nr. 56, București, 1996. Cartojan, Nicolae, Cărțile populare în literatura română, Editura Casei Școalelor, București, 1929
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Cunoaștere și transcendență, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2003. Jaspers, Karl, Texte filosofice, Editura Politică, București, 1986. Joja, Athanase, "Adevăr formal, contradicție și sofisme în istoria logicii", în Probleme de logică, vol. X (Identitate, contradicție, temporalitate), Editura Academiei Române, București, 1993. Joja, Athanase, Logos și ethos, Editura Politică, București, 1967. Joja, Athanase, Studii de logică, vol. I, II, Editura Academiei, București, 1960, 1968. Jung, Carl Gustav, Tipuri psihologice, Editura Humanitas, București, 1997. Kant, Immanuel, Critica rațiunii pure, Editura Științifică, București, 1969. Kovalevsky, Jean, "Rezolvarea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pe care filosofia vrea să o surprindă și să o reveleze, dincolo de natură, nu este supranaturalul mitic; ea este o realitate de un cu totul alt ordin: abstracția pură, identitatea cu sine, însuși principiul gândirii raționale, obiectivat sub formă de logos" (Jean-Pierre Vernant, Mit și gîndire în Grecia antică, Editura Meridiane, 1995, p. 455). 249 Athanase Joja, Studii de logică, vol. II, Editura Academiei, București, 1966, p. 301. 250 Lucian Blaga, Experimentul și spiritul matematic, Editura Humanitas, București, 1998, p. 161
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
317 Ibidem, p. 166. 318 Ibidem, p. 165. 319 John Meyendorff, Sfântul Grigorie Palamas și mistica ortodoxă, Editura Enciclopedică, București, 1995, p. 34. 320 Cf. Daniel Bulzan, " Tradiția apofatică și postmodernismul: confluențe și divergențe în problema limbajului", în Erezie și Logos, Editura Anastasia, 1996, p. 73. 321 Ibidem, pp. 73-74. 322 André Scrima, Antropologia apofatică, Editura Humanitas, București, 2005. 323 Cf. R. Otto, op. cit., pp. 48-56. 324 *** Istoria filosofiei moderne, Societatea Română de Filosofie, București, 1937, Editura Tess-Expres, București, 1996, pp.
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
579 Athanase Joja, Studii de logică, vol. I, Editura Academiei, București, 1960, p. 85. 580 Așa cum au făcut în spațiul filosofic românesc Ștefan Lupașcu, Constantin Noica sau Mircea Florian. 581 Vezi Athanase Joja, "Actualitatea logicii și eticii lui Heraclit", în Logos și ethos, Editura Politică, București, 1967. 582 Athanase Joja, Studii de logică, vol. I, p. 84. 583 În acest sens, Joja amintește fugitiv pe Gaston Bachelard, cu epistemologia sa non-carteziană, și pe Paulette Février, cu încercarea de a construi o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
moralei, pornind de la o anumită distanțare obiectivă, acest cuvânt înainte este în mod intenționat încărcat de subiectivitate, tocmai pentru a sugera și în acest fel genul de participare pe care o presupune noul domeniu de reflecție. Las cititorului să descopere logos-ul ascuns în rostirea plină de patos care urmează. 2 Rachel Carson, Silent Spring, Houghton Mifflin Company, Boston, New York, 2002. 3 Donella H.Meadows, Dennis L. Meadows, Jørgen Randers, William W. Behrens III, The Limits of Growth. A Report for
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
raționamentul hibrid care l-ar putea gândi, un fel de contemplare mixtă, la limita dintre rațiune (a inteligibilului) și percepție (a sensibilului), l-am putea echivala cu intuiția eidetică a înțelegerii albe, cea care întrezărește imaginea întrupată poetal (încarnare a logosului) în mediul transparent al posibilului semnificabil. Între pământ și aștri se înalță, așadar, o liră miriacordă, un imens organon, cu miile de coarde ale Slavei"; "e un sistem de relații infinite, o perpetuă comunicare de forme", o "neîntreruptă simfonie de
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
foc ceresc"75, răsfrânt în inima prin care se vede cerul. În numele iubirii: căderea în forma de sus Sonetul CLXX (16)76 este o chintesență a acestor teme, loc hermeneutic prin excelență al unui exemplar multum in parvo. Cuvântul întemeietor - logos al Începutului absolut (cf. Ioan 1, 1) - rostește creația în numele veșniciei pe care o sădește în cele încă netocmite, rostire originară ce luminează mărturisitor venirea în lume: "Sămânța nemuririi, iubite, e cuvântul,/ Eternul se ascunde sub coaja unei clipe". Cuvântul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
anevoiosul drum al străbaterii distanței, pe urmele retragerii inaparentului în imaginea care îi descoperă chipul în chiar lucrurile în care el se acoperă, un drum al vederii dinlăuntru a ceea ce se manifestă mai presus de orice vedere, cerul ascuns și logosul din care izvorăște străvezimea celor ce urcă de la literă la duh, până în nemăsurabilul luminii în care Cuvântul nu mai e decât slăvire pură. "O cântare a treptelor" - cum e subintitulat volumul Epifania - care înalță spre nevăzutul în care totul începe
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]