3,671 matches
-
alte orașe ale țării n’au, În momentul de față, atât de necesarele “limfocite”. Rezultatul Îl vede oricine, În fiecare zi și mai ales noapte. Nu-mi propun o polemică, cel mult un dialog pe această temă. Ca atare, mă mărginesc a continua similitudinea dintre un organism și comunitatea umană. Organismul consumă mai multă hrană decât folosește. Restul e eliminat, nu Însă Înainte ca niște microbi, deci tot celule străine, Însă tolerate În intestin, să le prelucreze; din treaba asta, acei
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
organismelor, tot În detritusul submarin. Culmea e că În Brazilia există o albină, Eufriesia purpurata, care consideră DDT-ul drept o delicatesă și-l culege În urma celor ce-l Împrăștie. Dar, asupra acestor ultime aspecte voi mai reveni. Acum mă mărginesc să subliniez că, deși natura posedă soluții pentru multe probleme, este irațional s’o forțăm să lupte pe prea multe fronturi. S’ar putea să nu-i ajungă nici soldații - organismele - și nici muniția - energia Soarelui. “Radiosfera”, 28 august 1995
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
tulburare a originilor Învăluite În ceața vremurilor. Să ieșim acum din mare și să ne uscăm. Evident, pe o plajă cu, ori mai degrabă fără, rivieră. Așa e pe la noi, căci riviera, adică acea Îngustă plajă, de nisip ori prundiș, mărginită de o faleză stâncoasă, a devenit un etalon abia acum o sută și ceva de ani, când călătoriile, depășind sensul strict practic, au devenit o modă, instituționalizată În turism; nu pentru că ea ar fi Într’adevăr idealul, ci pentru că era
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
-mi fie indiferentă negentropia mării, respectiv a muntelui, o prefer pe cea, cum Îi spun eu, verticală, a muntelui, celei orizontale a mării, deși ambele Înseamnă Viață și mai ales primordialul la care tânjim atâta; preferința se datorează poate șesului mărginit de stâncăriile Prutului din care provin. Și nu sunt singurul. Cine mai are astfel de preferințe? La asta am meditat În vârful muntelui, asta vă Împărtășesc și domniilor voastre. Căci unii vor fi observat că pomeneam de licheni În vârful muntelui
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
școlii pe măsură", însă, punea prea mult accentul pe ereditate, ca și pe condițiile de mediu, împiedicînd astfel crearea unor condiții favorabile egalizării șanselor. Un învățămînt care se întemeiază pe trebuințele copilului va pune preț pe acel educator care se mărginește să stimuleze interesele, nevoile intelectuale și morale ale elevului, care va fi mai mult un colaborator al elevilor decît un învățător "ex cathedra". Sarcina sa este să-i ajute pe elevi să asimileze singuri cunoștințele printr-o muncă și cercetare
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
companii conduse de Armata Populară de Eliberare, poliția și departamentele legale întrerupându-și de asemenea activitatea. Tot mai multe fraude sistematice, până atunci inegalabile ca dimensiune și sferă de cuprindere erau date în vileag. În 2000, în provincia Guangdong, ce mărginește Hong Kongul, oficialii au eliberat certificate de export false care permiteau companiilor să pretindă o reducere a impozitelor de până la 50 miliarde de yuani. Poliția își suplimenta acolo în mod obișnuit veniturile prin corupție: mulți erau implicați în industriile de
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
al scrisului tău. Nu cred că există scriitori meschini. Sau, mă rog, pot fi meschini în viață, păstrând acea generozitate pentru actul scrisului. Și acolo generozitatea se va răzbuna. Dacă încerci să explici prin scrisul tău oamenilor cât sunt de mărginiți, riști să clachezi. Pur și simplu, chestia asta îți distruge sănătatea. De-aia și cu mine e un semn de întrebare. Să înveți pe cineva să scrie, văd asta și la pregătire, înseamnă să-l înveți întâi de toate pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
de indivizi care au trecut cu succes atâtea și atâtea examene, răzbind și triumfând peste capetele noastre mediocre, peste lenevia sau Îndărătnicia noastră șco lară, dar cu care azi nu poți sta oleacă de vorbă, atâta sunt de ignoranți, de mărginiți sau de abrutizați Înainte de vreme; oa meni, precum cei doi pomeniți mai sus și Încă alți câțiva, care nu mai știu nimic, n-au mai Învățat nimic, uitând ceea ce au Învățat și știut În acele câteva minute de examen, și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și scria altele originale. Secretar de redacție era studentul-teolog Iraclie Porumbescu. Corespondenții din Ardeal erau: George Barițiu, care avea contract de colaborare cu „Bucovina”, A.T. Laurian, A. Mureșanu, I. Maiorescu, T. Cipariu, Al. Roman. Activitatea ziarului „Bucovina” nu se mărginea la partea politică. Încă din articolul-program se prevede publicarea de „nouă producții a literaturii românești” pentru ca ziarul să devină „oglinda activității intelectuale a românilor”, dar în cursul anului 1848 se publică un singur foileton nesemnat împotriva voievodului Mihail Sturdza. Începând
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
asemenea muțenie! Dar, în sfârșit, cărțile poștale au străpuns cortina tăcerii și am aflat câte ceva despre tine. Dar n-am aflat ceea ce e mai important, și anume cum stai cu sănătatea, cum te simți? Eu cred, băiatule, că te poți mărgini acum doar la fiertura de ierburi, de trei ori pe zi, câte un păhărel de lichior. Nu cumva te distrezi prea mult și te odihnești prea puțin? Anul ce vine se prevede greu, după toate aparențele. Vei avea nevoie și
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
oricărui gen de ideologie, și, din această cauză, și cel mai bun remediu împotrivă. Ideologia are în vedere întregul. Conform cu judecata ei, propozițiile sunt permise sau interzise. Pentru a nu părăsi teritoriul a ceea ce e permis, autorii angajați ideologic se mărginesc să prospecteze în textele lor noi variante ale unor prefabricate. Care nu variază decât în măsura în care întregul nu-i pus sub semnul întrebării. O îndatorire morală lăuntrică, venind din motive foarte personale, îi irită și deconcertează pe amatorii de ideologie. Căci
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
garoafele roșii ca niște insigne de Partid. Dar mai existau și animalele de „rasă superioară“: pescărușii de la Dunăre care mâncau carne de om și câinii de pază ai milițienilor, ai gardienilor din închisori și ai grănicerilor. Coloanele de furnici se mărgineau să roadă pereții caselor oamenilor nevoiași. Iar puricii și păduchii nu le înțepaudecât pielea. La fel și muștele. În grupul nostru deprieteni, născociserăm un joc cu muștele pe care-l jucam seara. Se numea: „de-a autocritica muștei“. Aprindeam lumina
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
poporului: „Mai bine în satul tău fruntaș decât codaș la oraș.“ Mai bine să fiu o traducătoare bună decât o scriitoare mediocră. Nu am suflu epic, nu cred că aș reuși să scriu ceva bine construit, interesant legat. M-aș mărgini, probabil, la scrieri minimaliste, feminine și nu feministe. Al doilea răspuns. Sunt cunoscută și apreciată ca o bună traducătoare, care știe să se muleze după cele mai variate stiluri și caracteristici scriitoricești, care știe să-i redea diferențiat pe alții
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
Twain scoțându-i cuvintele „negru“ și „sclav“ din cărți. O schimonosire, o scalpare identitară pe care sper că opinia publică din America o va trata cu asprime și o va respinge. Și tot e bine că Alan Gribben s-a mărginit la Twain. Dacă își întorcea privirile spre Anglia, cred că nici Defoe nu mai era în siguranță. A.R. Mă întreb: oare americanii vor de adevăratelea să repare pe cale semantică, etimologică toate persecuțiile la care au supus populațiile băștinașe și
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
paria, ziaristul e un sclav pe galera zilei. Ziaristul n-are..., nu e..., nu e..., nu poate fi..., dar câte lucruri urâte nu se spun despre noi, cei care n-avem alt păcat decât că respirăm odată cu lumea și ne mărginim la veștile ei. Eu am degetele negre de cerneala ziarelor devorate; mi-e dragă această murdărie; sunt vârât cu mâinile până la coate în colecțiile de reviste ale lumii și le cunosc până la știrile de două rânduri, până la mâlul fertil din
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
iar apoi coordonându-ne eforturile - la o antologie de texte cum este cea de față, nu am avut în vedere în mod programatic o abordare unilaterală, strict feminină și ne bucurăm că nici autoarele prezente în volum nu s-au mărginit la o astfel de perspectivă îngrăditoare. Într-o mare măsură, un asemenea lucru nici nu era posibil, de vreme ce experiența feminină în comunism nu a fost doar una diferită, ci și mai complexă, iar în majoritatea cazurilor poate chiar mai traumatizantă
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
fidel și ale unui admirator, dar contemporanii și succesorii lui imediați nu au avut prețuire pentru performanța domnului muntean - întâia unire a românilor. Însuși cronicarul Miron Costin, care atât de mult a scris despre unitatea moldovenilor, muntenilor și transilvănenilor, se mărginește la următoarea observație, după ce relatează uciderea lui Mihai: „Și așea s-au plătitu lui Mihai Vodă slujbele ce au făcutu nemților“ Nici-un cuvânt despre marea faptă a Viteazului - unirea din 1600 - ceea ce arată că la data înfăptuirii ei, conștiința unității
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
dintâi e cioplit cu patru fețe și pe el se înseamnă cu semnele cunoscute cantitățile (în ocale) de mălai sau de sare ce s-au adus la stână de către proprietarii de oi. Pe răboj își avea fiecare proprietar foaia sa, mărginită de câte o curte, sau o împrejmuire de crestături. În coaja prăjinii se însemnau în afara numărului de oi, gălețile și copurile de lapte ce lua de la stână fiecare proprietar de oi. Gălețile se înseamnă cu crestături, jumătățile (5 copuri) cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de traistă! Cu ea te-am crescut!”, i-a răspuns mama, „prompt și magistral”, susține pedagogul. Acest text-scenă al întâmplărilor vieții pus alături de cel referitor la plimbarea fiului universitar cu mama sa pe Bulevardul Copou, „gătită cu ie, catrință, bundiță mărginită cu blană de jder, cu opinci în picioare, măiestrit lucrate și cu o broboadă bogată, viu colorată pe cap”, etalează tocmai mândria pentru obârșia țărănească, bucovineană, a intelectualului care merge alături de mama sa. Chemarea amintirilor, purtându-i pe Dumitru Dascălu
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
pentru locuitorii urbei - li se oferea întâlnirea cu un cuplu mai puțin obișnuit. Un tânăr blond, înalt, zvelt, elegant îmbrăcat ducea la braț o femeie corpolentă, matură, de vârstă greu de identificat, cu obraji rumeni, gătită cu ie, catrință, bundiță mărginită cu blană de jder, cu opinci măiestrit lucrate în picioare și cu o broboadă bogată, viu colorată pe cap. De umărul drept îi atârna o trăistuță artistic țesută, pe care o purta mândră, ca pe cea mai scumpă geantă. Mamă
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
făcut-o decât pentru a sublinia influența fericită pe care au exercitat-o asupra minței și asupra sufletului nostru vechile metode părăsite. Contactul nostru cu vechea cultură greco-romană, cu gândirea antică și cu literatura ei, în special, nu s-a mărginit în multe cazuri, nu în toate bine înțeles la lecțiunile și traducerile din clasă, la studiul etimologiei, al sintaxei, al prozodiei, al evoluțiunei limbilor și al istoriei literare. El a trecut mai departe; și cu ajutorul disciplinei școlare am ajuns să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
divinului Platon, a geniului lui Aristot și să gustăm armonia, de esență superioară și unică, a operei lui Homer, de a căror existență, vai!, atâți muritori pe pământul acesta n-au nici o cunoștință. De bună seamă noi nu ne-am mărginit la atât. Nici n-ar fi fost cu putință. Curiozitatea noastră neastâmpărată ne-a purtat câte puțin pe atâtea drumuri, în atâtea domenii diverse, încât, în stare de a ne aventura în ori ce fel de cercetări și speculațiuni, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
fără a fura pe cineva, cu sau fără știință. Marele scriitor, a cărui strălucită, și în unele privințe neîntrecută operă datorește atât de mult predecesorilor săi (Rabelais, Voltaire, de pildă, pentru a nu ieși din literatura franceză și a ne mărgini la cei mai exploatați) France adaogă cu tot atâta spirit cât și candidă răutate: "...Selon le mérite de chacun, on peut dire à peu près d'avance, s'il est vraiment plagiaire. Sardou l'est fatalment lorsqu'il emprunte, et
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de urmași, fie că-l colorați cu ironia lui Eminescu. Ce va fi? Urma-vom calea deschisă de mult? Lupta-vom lupta deja luptată? Îndruma-ne-vom către alte ținte, către alte cărări? Nu voim a cerceta acum, ci ne mărginim numai la o constatare și la cele câteva cuvinte preliminarii de rigoare. Revista noastră și-a luat ca deviză: Pentru frumos și adevăr, și e bine de știut că atunci când spunem aceasta, spunem și pentru țară, căci servind cele două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
În același timp să surîdem ca zeii și să exaltăm umanitatea din noi. Trebuie să nu mai separăm fericirea de moarte, pentru a o ajuta să dureze... Destinul e stînca; oricare dintre stîncile negre de soare și de apă care mărginesc acest țărm. Depinde Însă de mine ce voi ciopli În ea; un surîs absurd, Însetat de iluzii, sau un obraz care recunoaște moartea pentru a-și justifica setea de timp. Trebuie numai să am tăria să aleg și să decid
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]