4,819 matches
-
a statului român, care nu se definește ca un stat-națiune, ci ca un stat național 99. Consensul constituțional din 1990-1991 dă un conținut etnic națiunii 100 care este văzută ca o dimensiune înglobantă a statului 101. Doar Uniunea Democrată a Maghiarilor din România refuză această definiție a statului român 102. În acest sens, tensiunea naționalistă opune UDMR-ul tuturor partidelor române. Forma cea mai sensibilă a acestei opoziții este exprimată de înscrierea atributului "național" în numele oficiale ale partidelor politice unsprezece formațiuni
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
cele mai concludente în acest sens. Această diversitate structurală a formațiunilor minorităților se regăsește la nivelul relațiilor lor cu segmentele publicului electoral format din populațiile minoritare. Tabelul comparativ al recensămintelor din 1992 și 2002 ne arată că, exceptându-i pe maghiari, nici o altă minoritate nu poate conta pe o mobilizare "pur etnică" pentru a reuni numărul de voturi impus de un prag electoral de 3% (valabil în 1992 și 1996). Mărirea pragului în 2000 a obligat finalmente toate formațiunile de acest
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
un mandat de deputat în Cameră grație mobilizării etnice, deși ele nu pot niciodată depăși pragul electoral. Populații minoritare în 1992 și 2002107 Etnie 1992 2002 Număr % Număr % Totalul României 22 760 449 100,0 21 698 181 100,0 Maghiari 1 620 199 7,1 1 434 377 6,6 Rromi 409 723 1,8 535 250 2,5 Germani 119 436 0,5 60 088 0,3 Ucrainieni 66 683 0,3 61 091 0,3 Ruși lipoveni 38
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
S 21060 20989 0,17 0,17 0 0 Partidul generația 2000-2k 157 CD S 13455 18998 0,12 0,17 0 0 Partidul laburist român 158 CD S 16626 12433 0,15 0,11 0 0 Partidul liber democrat maghiar din România 159 CD S 2578 0,02 0 14333 12103 0,12 0,10 0 0 3510 498 0,03 0 0 0 Partidul liber republican CD S 13523 13476 0,12 0,12 0 0 29576 36877 0
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
0 0 5656 4827 0,05 0,04 0 0 19693 23656 0,16 0,19 0 0 3316 4016 0,02 0,04 0 0 Uniunea democratică a croaților din România CD 2059 0,02 0 Uniunea democrată a maghiarilor din România CD S 991601 1004353 7,23 7,20 29 12 811290 831469 7,46 7,58 27 12 812628 837760 6,64 6,82 25 11 736863 751310 6,80 6,90 27 12 Uniunea democrată a sârbilor
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
4 al legii electorale din iulie 1992 44 Tabloul include partidele intrate singure sau în coaliție în Parlament. Pentru Camera Inferioară, am indicat totalul formațiunilor (T), dar și numărul partidelor (P) și numărul formațiilor minorităților naționale (FM). Uniunea Democratică a Maghiarilor din România n-a fost inclusă în FM, căci ea a depășit de fiecare dată pragul electoral. 45 D. Barbu, op. cit., pp. 148-149. 46 Ibid., pp. 149-151. 47 Ibid., pp. 152-154. 48 Ibid., p. 155 și 157. 49 G. Voicu
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
apoi, se suprapun alte aranjamente identitare. La nivel național, acest versant est identificabil, până în momentul alternanței din 1996, cu opoziția democratică față de Frontul Salvării Naționale (FSN), și anume Convenția Democrată din România (CDR), Uniunea Social-Democrată (USD) și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR). Acest termen ni se pare mai apropiat de conținutul mesajului emis de către aceste partide care se prezintă ca alternativă democratică la FSN. Există astfel o etichetă anticomunistă originală grafată pe o etichetă democratică care îi caracterizează pe
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
o valorizare strict emoțională la baza votării în România și aceasta înaintea alegerilor din 2000. S. Tănase, Revoluția ca eșec. Elite și societate, Polirom, Iași, 1996, p. 19. Există clivaje în minoritatea maghiară din România? RÉKA HORVÁTH Analizele referitoare la maghiarii din România și/sau reprezentarea lor politică tratează foarte puțin din chestiunea clivajelor posibile în rândul minorităților maghiare din România (1990). Aceasta se datorează, fără îndoială, rezultatelor electorale ale UDMR, Uniunii Democratice a Maghiarilor din România. Organizația care reprezintă maghiarii
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
România? RÉKA HORVÁTH Analizele referitoare la maghiarii din România și/sau reprezentarea lor politică tratează foarte puțin din chestiunea clivajelor posibile în rândul minorităților maghiare din România (1990). Aceasta se datorează, fără îndoială, rezultatelor electorale ale UDMR, Uniunii Democratice a Maghiarilor din România. Organizația care reprezintă maghiarii obține cu regularitate, începând din 1990, unsprezece-douăsprezece locuri în Senat și 25-26 locuri în Camera Deputaților 1. Răspunsul la problema "există clivaje în minoritatea maghiară din România?" depinde, în mare parte, de definiția care
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
maghiarii din România și/sau reprezentarea lor politică tratează foarte puțin din chestiunea clivajelor posibile în rândul minorităților maghiare din România (1990). Aceasta se datorează, fără îndoială, rezultatelor electorale ale UDMR, Uniunii Democratice a Maghiarilor din România. Organizația care reprezintă maghiarii obține cu regularitate, începând din 1990, unsprezece-douăsprezece locuri în Senat și 25-26 locuri în Camera Deputaților 1. Răspunsul la problema "există clivaje în minoritatea maghiară din România?" depinde, în mare parte, de definiția care se dă noțiunii de clivaj. Ne
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
of the mass of rank-and-file citizens within the resultant party system"3. Toate cercetările care utilizează clivajele rokkaniene au ca obiect țări în timp ce noi studiem minoritatea maghiară din România. Situăm mai întâi această comunitate în cadrul de stat român. În esență, maghiarii sunt instalați în Transilvania doar 1,3% locuiesc în vechiul Regat al României. După datele recensământului din 2002, ungurii reprezintă: majoritatea absolută a populației în două județe: Harghita (84,62) și Covasna (73,80) situate la frontiera (interioară) dintre Transilvania
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
23 și 40% din populație, de o parte, în trei județe situate la frontiera României cu Ungaria: Sălaj (23,05%), Bihor (25,96), Satu-Mare (35,19%) și, de altă parte în județul Mureș (39,30%) vecin celor două județe unde maghiarii sunt majoritari; între 10 și 20% în două județe 4; mai puțin de 5% în cinci județe 5. Se poate deci concluziona că comunitatea maghiară din România nu numai că nu se potrivește presupunereii teoriei lui Lipset și Rokkan, dar
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
in the provinces and the peripheries"7. După cum este explicat acest clivaj, centru/periferic nu este pertinent în cazul comunității maghiare din România. Problema centrului nu este lipsită de interes în condiția unei altfel de formulări: există azi în imaginația maghiarilor un oraș care poate să fie considerat centru? Se poate considera un oraș care să fie centru cultural și/sau politic al comunității maghiare din România? Ce reprezintă Budapesta și București în viața cotidiană și imaginară a maghiarilor? Aplicarea clivajului
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
în imaginația maghiarilor un oraș care poate să fie considerat centru? Se poate considera un oraș care să fie centru cultural și/sau politic al comunității maghiare din România? Ce reprezintă Budapesta și București în viața cotidiană și imaginară a maghiarilor? Aplicarea clivajului Biserică/Stat pune probleme asemănătoare. Lipset și Rokkan le definesc astfel: "direct products of what we might call the National Revolution: the conflict between the centralizing, standardizing, and mobilizing Nation-State and the historically established corporate privileges of the
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
m-am pronunțat cu fermitate împotriva comunismului. Voi (grupul lui Domokos) spuneați București și că trebuie să integrăm pe toată lumea. Noi ne pronunțăm împotriva comunismului, nu trebuie să decapităm pe toată lumea, dar trebuie spus că au fost (chiar și printre maghiari-nota autorului) denunțători, membri ai poliției secrete, că exista cultura proletară, că au fost membri de partid, etc." 10. "Cele două organizații, UDMR și MISZSZ, au pornit pe două trasee diferite. Existau în MISZSZ tinerii care gândeau într-o manieră
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Opoziția dintre cele două câmpuri, cel al lui Domokos și cel al lui Szöcs, s-a manifestat, între altele, la cel de al II-lea congres (1991) al UDMR. Problema principală care focaliza atenția elitei a fost statutul juridic al maghiarilor din România. Trebuia să se includă în programul UDMR ideea că maghiarii sunt "o națiune-partener" a românilor, așa cum susțineau "radicalii"? După unul din actorii politici ai acestei epoci, astăzi politolog, "opoziția dintre Domokos și Szöcs a apărut ca opoziția dintre
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
lui Szöcs, s-a manifestat, între altele, la cel de al II-lea congres (1991) al UDMR. Problema principală care focaliza atenția elitei a fost statutul juridic al maghiarilor din România. Trebuia să se includă în programul UDMR ideea că maghiarii sunt "o națiune-partener" a românilor, așa cum susțineau "radicalii"? După unul din actorii politici ai acestei epoci, astăzi politolog, "opoziția dintre Domokos și Szöcs a apărut ca opoziția dintre partizanii unei politici de compromis, de cooperare care, în acest fel, vor
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
gen de probleme nu este nou pentru elita politică a minorității maghiare. Între cele două războaie, diviziunile la nivelul elitelor maghiare din România erau comparabile, dar nu identice. În UDMR diviziunea s-a făcut în jurul problemei: cum să se integreze maghiarii în noul stat român? Ea opunea: pe cei care "voiau să umple de conținut tratatul asupra minorităților semnat de România după Marele Război și să încerce a avea ca aliat opinia politică internațională". Acest grup era compus mai ales din
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
cele două războaie s-au încheiat pacte electorale; după 1996, s-au încheiat pacte care puteau fi calificate ca "guvernamentale". Alt exemplu de întretăiere a experiențelor și moștenirilor din diferite perioade istorice: MISZSZ. În jurul MISZSZ, la origine, existau, în afară de dizidenții maghiari care au dorit să părăsească România, persoane care erau legate prin experiențe comune, într-o manieră sau alta împotriva regimului, din perioada comunistă. Vom termina acest studiu subliniind faptul că, după noi ar fi importantă analiza elitei politice a minorității
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
60 27 12 1996 812 628 837 760 6,64 6,82 25 11 2000 736 863 751 310 6,80 6,90 27 12 Sursă: S. Stan, Dicționarul partidelor politice din România, Meronia, 2003, pp. 215-230 Anexa 2 Reprezentarea maghiarilor în județele române (după recensământul din 2002) Județul % Județul % România 6,60 Orașe și municipii 6,62 Comune 6,59 Harghita 94,62 Vâlcea 0,08 Covasna 73,80 Gorj 0,07 Mureș 39,30 Neamț 0,06 Satu Mare 35
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
cetățenilor" care s-a format în Ungaria imediat după înfrângerea FIDESZ-MPP. 18 Secuii reprezintă o parte a locuitorilor Transilvaniei. Cel mai adesea, ei sunt asociați populațiilor nomade din stepele situate în nordul Mării Caspice care i-ar fi urmat pe maghiari în migrația lor către Panonia, adoptând mai apoi limba acestora. Maghiarii le-au încredințat apărarea frontierelor orientale ale regatului. Dacă maghiarii întră foarte devreme în contact cu civilizațiile europene occidentale, secuii rămân depozitarii unei culturi maghiare mai tradiționale și mai
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
18 Secuii reprezintă o parte a locuitorilor Transilvaniei. Cel mai adesea, ei sunt asociați populațiilor nomade din stepele situate în nordul Mării Caspice care i-ar fi urmat pe maghiari în migrația lor către Panonia, adoptând mai apoi limba acestora. Maghiarii le-au încredințat apărarea frontierelor orientale ale regatului. Dacă maghiarii întră foarte devreme în contact cu civilizațiile europene occidentale, secuii rămân depozitarii unei culturi maghiare mai tradiționale și mai arhaice. 19 Potrivit discursului MNT și SZNT, acestea nu doresc să
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
adesea, ei sunt asociați populațiilor nomade din stepele situate în nordul Mării Caspice care i-ar fi urmat pe maghiari în migrația lor către Panonia, adoptând mai apoi limba acestora. Maghiarii le-au încredințat apărarea frontierelor orientale ale regatului. Dacă maghiarii întră foarte devreme în contact cu civilizațiile europene occidentale, secuii rămân depozitarii unei culturi maghiare mai tradiționale și mai arhaice. 19 Potrivit discursului MNT și SZNT, acestea nu doresc să fie concurenții UDMR la alegeri. Cu toate acestea ni se
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Waele, "L'émergence, l'organization et les spécificités des partis politiques dans les pays candidats", op. cit., pp. 85-96, p. 93. 7 D.L. Seiler , Les partis politiques en Occident, Ellipses, Paris, 2003, p. 166. 8 Așa cum o arată analizele peisajului politic maghiar după 1989 (vezi spre exemplu lui A. Agh, G. Markus, etc). 9 Asupra specificității peisajului politic polonez, vezi articolele lui B. Drweski, J.-M. De Waele și J.J. Wiatr in J.-M. De Waele (éd.), La Pologne et l'intégration
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
erau. Trăiri dramatice. Pe de altă parte, naționalul nu aparține unui spațiu geografic, ci este un areal spiritual. Granițele statale sînt definite geografic, dar acestea nu delimitează spațiul național, transfrontalier. Cine nu crede să ia aminte la viața spirituală a maghiarilor din România; dincolo de multe alte aspecte, maghiarii sînt și rămîn maghiari, iar pentru asta trebuie să fie apreciați, nu respinși. Granițele românismului nu se opresc la frontierele statale ale României. Milioane de români trăiesc dincolo de granițele României, acolo unde au
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]