6,244 matches
-
de credințe referitoare la existența unor puteri și acțiuni supranaturale. Primele două elemente sunt analoage proceselor de gândire specifice științei. Al treilea factor, care produce ruptura Între magie și știință, provine din sfera gândirii religioase. Această configurație conduce la poziționarea magiei Între doi poli: știința, ca bază teoretică a tehnicilor de schimbare a universului Înconjurător, și religia, ca formă pasivă de solicitare a unei schimbări, prin invocarea ajutorului divin: „Magia este un concept polarizat. Din perspectiva religiei este malignă, din aceea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
știință, provine din sfera gândirii religioase. Această configurație conduce la poziționarea magiei Între doi poli: știința, ca bază teoretică a tehnicilor de schimbare a universului Înconjurător, și religia, ca formă pasivă de solicitare a unei schimbări, prin invocarea ajutorului divin: „Magia este un concept polarizat. Din perspectiva religiei este malignă, din aceea a științei este mincinoasă. Din ambele perspective, magia este social ilegală, deoarece contrazice atât definițiile predominante ale pietății, cât și cele ale adevărului” (R. Winthrop, 1991, p. 169; vezi
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a tehnicilor de schimbare a universului Înconjurător, și religia, ca formă pasivă de solicitare a unei schimbări, prin invocarea ajutorului divin: „Magia este un concept polarizat. Din perspectiva religiei este malignă, din aceea a științei este mincinoasă. Din ambele perspective, magia este social ilegală, deoarece contrazice atât definițiile predominante ale pietății, cât și cele ale adevărului” (R. Winthrop, 1991, p. 169; vezi și R. Styers, 2004; S.J. Tambiah, 1990). În interpretările de tip evoluționist, relația conceptuală dintre magie, religie și știință
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Din ambele perspective, magia este social ilegală, deoarece contrazice atât definițiile predominante ale pietății, cât și cele ale adevărului” (R. Winthrop, 1991, p. 169; vezi și R. Styers, 2004; S.J. Tambiah, 1990). În interpretările de tip evoluționist, relația conceptuală dintre magie, religie și știință s-a transformat Într-o succesiune de etape: schema abstractă a devenit cronologie, sistemele culturale implicate au apărut ca momente autonome ale istoriei civilizațiilor, iar raporturile de opoziție au fost traduse În criterii de evaluare. Cel mai
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ajuns la o Înțelegere mai subtilă a relației cu universul - gândirea religioasă. Ulterior, prin raționalizarea acestei relații, umanitatea, În segmentul ei cel mai avansat (adică societățile europene moderne), a instaurat viziunea științifică de interpretare a lumii. Aceasta se aseamănă cu magia prin interesul pentru tehnicile de influențare a lumii, dar se deosebește radical prin faptul că așază aceste tehnici pe o bază empirică și științifică, pe cunoașterea obiectivă a legilor naturale. Caracterul individual Magia nu este un ritual public, chiar dacă unele
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
interpretare a lumii. Aceasta se aseamănă cu magia prin interesul pentru tehnicile de influențare a lumii, dar se deosebește radical prin faptul că așază aceste tehnici pe o bază empirică și științifică, pe cunoașterea obiectivă a legilor naturale. Caracterul individual Magia nu este un ritual public, chiar dacă unele manifestări pot avea loc În prezența unei audiențe mai largi. Riturile magice nu sunt obligatorii pentru membrii unei colectivități (cum ar fi participarea la riturile de trecere, la cele politice, la sacrificii sau
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sau pentru care se) efectuează ritul magic, pe fenomenul natural sau social bine individualizat care trebuie creat sau evitat, pe obiectele, cuvintele, gesturile precise cu ajutorul cărora se speră obținerea unei anumite schimbări. Dintr-o perspectivă funcționalistă, acest fapt Înseamnă că magia nu contribuie, asemenea riturilor religioase, la coagularea colectivității și la afirmarea identității sociale - În formula memorabilă a lui Durkheim, preotul creează o comunitate de credincioși, În timp ce magicianul are un grup de clienți. De aceea, Bronis³aw Malinowski va accentua funcțiile magiei
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
magia nu contribuie, asemenea riturilor religioase, la coagularea colectivității și la afirmarea identității sociale - În formula memorabilă a lui Durkheim, preotul creează o comunitate de credincioși, În timp ce magicianul are un grup de clienți. De aceea, Bronis³aw Malinowski va accentua funcțiile magiei pentru menținerea echilibrului psihic al individului: riturile magice ajută oamenii să ducă la bun sfârșit, cu Încredere În puterile lor, diferite sarcini dificile. Astfel, ea contribuie la păstrarea integrității mentale. Sau - În formularea sa inspirată - funcția magiei este de a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
va accentua funcțiile magiei pentru menținerea echilibrului psihic al individului: riturile magice ajută oamenii să ducă la bun sfârșit, cu Încredere În puterile lor, diferite sarcini dificile. Astfel, ea contribuie la păstrarea integrității mentale. Sau - În formularea sa inspirată - funcția magiei este de a ritualiza optimismul uman, de a-i Întări credința În victoria speranței În fața fricii. Magia practicată În societățile arhaice, antice sau folclorice s-a Întemeiat adesea pe existența unor „specialiști” ai riturilor magice. Aceștia puteau avea un statut
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
bun sfârșit, cu Încredere În puterile lor, diferite sarcini dificile. Astfel, ea contribuie la păstrarea integrității mentale. Sau - În formularea sa inspirată - funcția magiei este de a ritualiza optimismul uman, de a-i Întări credința În victoria speranței În fața fricii. Magia practicată În societățile arhaice, antice sau folclorice s-a Întemeiat adesea pe existența unor „specialiști” ai riturilor magice. Aceștia puteau avea un statut social apropiat de cel comun (babele-vraci din satele tradiționale) sau puteau beneficia de o poziție socială aparte
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
religiei scot În evidență caracterul individualizat al activității, posedarea unei științe sacre secrete, ideea vocației mistice, i.e. „alegerea” persoanei În cauză printr-o decizie obscură a spiritelor (făcută vizibilă celorlalți membrii ai colectivității prin crize, vise, transă, malformații etc.). Practicarea magiei este legată de parcurgerea inițiatică a unui traseu ocult de revelații. Participarea la aceste mistere oferă descoperirea realității de dincolo de cunoașterea umană și, odată cu aceasta, un ansamblu de tehnici de controlare a fenomenelor naturale și supranaturale. În felul acesta, magia
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
magiei este legată de parcurgerea inițiatică a unui traseu ocult de revelații. Participarea la aceste mistere oferă descoperirea realității de dincolo de cunoașterea umană și, odată cu aceasta, un ansamblu de tehnici de controlare a fenomenelor naturale și supranaturale. În felul acesta, magia devine „puternică și periculoasă, deci antisocială, ilegală, clandestină” (Ph. Steven Jr, 1996, vol. IV, p. 1228). Cei care dețin asemenea puteri se individualizează prin caracteristici bine definite: a) nu sunt integrați În sistemele sociale uzuale: adesea nu intră În mecanismele
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
se pot face nevăzuți, pot ghici gândurile etc. Mai mult decât atât, performarea actelor magice implică o „știință” aparte, care nu numai că Îl individualizează pe cel care o posedă, dar Îl și izolează, Îl marginalizează sau chiar Îl stigmatizează: Magia a fost frecvent legată, atât În conștiința populară, cât și În cea științifică, de lumea supranaturală și de ocult. Magia și ocultul Împărtășesc anumite calități și asocieri comune. Amândouă se bazează pe un concept de adevăr plasat Într-o cunoaștere
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
nu numai că Îl individualizează pe cel care o posedă, dar Îl și izolează, Îl marginalizează sau chiar Îl stigmatizează: Magia a fost frecvent legată, atât În conștiința populară, cât și În cea științifică, de lumea supranaturală și de ocult. Magia și ocultul Împărtășesc anumite calități și asocieri comune. Amândouă se bazează pe un concept de adevăr plasat Într-o cunoaștere și o practică ascunse, secrete, Înnăscute, care sunt accesibile numai inițiaților. ș...ț Termenul științe oculte se referă la un
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
o anumită practică (K.M. O’Connor, 1997, vol. II, p. 521; vezi și I.P. Culianu, 2003; A. Faivre, 1987, vol. XI, p. 36). În tradiția europeană Îndeosebi, după speculațiile gânditorilor Renașterii și, mai ales, după „demonizarea” vrăjitoriei de către oficialitățile ecleziastice, magia a fost ipostaziată Într-o expresie a anormalității, a tot ceea ce se opune firescului vieții, echilibrului social și dezvoltării spirituale raționale. Mulți antropologi consideră că modelul canonic european, produs al unei istorii culturale specifice, a influențat categoriile științifice de analiză
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
tot ceea ce se opune firescului vieții, echilibrului social și dezvoltării spirituale raționale. Mulți antropologi consideră că modelul canonic european, produs al unei istorii culturale specifice, a influențat categoriile științifice de analiză a fenomenelor magice și a impus viziunea europeană asupra magiei ca fenomen irațional, antisocial, antimodern: Vrăjitorul a devenit inversul persoanei normale, o antiimagine a societății - și nu un om obișnuit, poate malefic, dotat cu unele puteri magice. Vrăjitoria, În acest sens, a fost creată de oficialii Bisericii În contextul bătăliilor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
2004, p. 15; vezi și R. Styers, 2004). Caracterul eficient Chiar dacă nu este validată de probe empiric verificabile (conforme cu criteriile științei moderne) și uneori nici de schimbări de statut evidente pentru membrii colectivității unde actul magic a fost performat, magia este considerată de reprezentanții respectivei comunități ca fiind dotată, Într-un mod mai presus de orice Îndoială, cu o anumită putere. Credințele În eficiența magică se pot explica prin amintirea unor acțiuni reușite de schimbare a mersului lucrurilor (acțiuni pe
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
lucrurilor (acțiuni pe care memoria colectivă le-a izolat și amplificat) și a capacității unor persoane, familii sau congregații de a interveni, benefic sau malefic, În natură și societate. Această explicație empirică nu este suficient de convingătoare, deoarece Între ambițiile magiei și realizările ei concrete prăpastia este evidentă - și nu numai pentru cercetătorul occidental, ci și pentru membrii colectivităților respective. În acest sens, reacția unui vraci Zuni Întrebat de etnograf de ce nu declanșează ritul de aducere a ploii Într-un moment
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ritul de aducere a ploii Într-un moment de mare secetă este revelatoare: „Numai nebunii fac dansul ploii acum, când sezonul ploilor este Încă departe”. Paradigma „simbolică” pare a oferi un răspuns la această dilemă (de ce cred oamenii În eficiența magiei când multe fapte, eșecuri, infirmă această credință?): magia este o acțiune de tip expresiv, care comunică ceva despre valorile, credințele unei comunități - „În toate aceste cazuri, ritul are funcția de a Întări importanța socială a ceva despre care se crede
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de mare secetă este revelatoare: „Numai nebunii fac dansul ploii acum, când sezonul ploilor este Încă departe”. Paradigma „simbolică” pare a oferi un răspuns la această dilemă (de ce cred oamenii În eficiența magiei când multe fapte, eșecuri, infirmă această credință?): magia este o acțiune de tip expresiv, care comunică ceva despre valorile, credințele unei comunități - „În toate aceste cazuri, ritul are funcția de a Întări importanța socială a ceva despre care se crede că are o anumită valoare pentru societatea care
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
unei comunități - „În toate aceste cazuri, ritul are funcția de a Întări importanța socială a ceva despre care se crede că are o anumită valoare pentru societatea care performează acel ritual” (J. Beattie, 1996, p. 210). Sau, cu alte cuvinte, magia este mai puțin un mod de a face ceva, cât un mod de a gândi ceva, este mai puțin un mod de a experimenta (empiric) eficiența unor substanțe, acțiuni și formule verbale, cât unul de a comunica adeziunea la un
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
exercitare a unei anumite puteri. Obiectele și formulele magice pot aparține În exclusivitate magicianului (toiagul fermecat, toba șamanului, oasele vindecătorului, pietrele ghicitorului, precum și formule magice esoterice) sau pot fi date spre folosință pacienților. Actele verbale cel mai des folosite În magie sunt incantațiile, adică „folosirea unor cuvinte, organizate În mod ritmic, despre care se crede că au putere și care sunt cântate, rostite sau scrise pentru a Îndeplini scopurile propuse” (T.M. Ludwig, 1987, vol. IV, p. 147). Eficiența acestui „rit verbal
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a unui om dotat cu puteri mistice „de a transfera putere sacră și aducătoare de beneficii, putere care derivă din lumea supranaturală și care conferă noi calități beneficiarului” (J. Ries, 1987, vol. II, p. 247). Blestemul „este un act de magie verbală, bazat pe credința În puterea cuvântului de a institui, de a modifica o stare existentă. ș...ț Este constituit dintr-o formulă fixă sau improvizată, prin care se invocă mânia sau urgia unei divinități asupra unei persoane, a unui
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de contactul cu alte obiecte magice, solicită adesea performarea unor texte considerate Încărcate cu puteri oculte (incantații) și sunt transmise inițiatic În interiorul familiei sau al grupului. Problema eficienței magice este strâns legată de dezbaterea privind caracterul rațional sau irațional al magiei. Antropologia secolului al XIX-lea a considerat magia ca un produs cultural care exprimă, În mod elocvent, iraționalismul specific „primitivilor”. Ulterior, În special sub influența studiilor efectuate de Malinowski și Evans-Pritchard, antropologii au promovat ideea regimurilor analoage de raționalitate - În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
performarea unor texte considerate Încărcate cu puteri oculte (incantații) și sunt transmise inițiatic În interiorul familiei sau al grupului. Problema eficienței magice este strâns legată de dezbaterea privind caracterul rațional sau irațional al magiei. Antropologia secolului al XIX-lea a considerat magia ca un produs cultural care exprimă, În mod elocvent, iraționalismul specific „primitivilor”. Ulterior, În special sub influența studiilor efectuate de Malinowski și Evans-Pritchard, antropologii au promovat ideea regimurilor analoage de raționalitate - În sistemul ei de referințe, magia folosește operații logice
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]