KorAP: Find »[drukola/base=maior & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...105 106 107 ...218 >

5,446 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297

frica în tine... Și așteptam să mă scoată la anchetă... A doua zi nu m-au scos. A treia zi nu m-au scos. Abia pe ziua de 9 m-au scos la prima anchetă. Am fost anchetat ziua de maiorul Giuglan, care era șeful anchetelor pe atunci, iar noaptea eram anchetat de locotenentul Enăchescu. De ce făceau asta? Pentru ca tortura să fie întreagă. Trebuia să-mi ia din timpul de somn. Ziua nu aveam voie să mă întind sau să dorm

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
mine. Cum decurgea un interogatoriu propriu-zis? Erau două metode absolut diferite. Ancheta de zi și cea de noapte... Dar foarte repede au trecut la metodele clasice de bătaie... brutală. Prima bătaie, și multe altele dup-aia, le-am luat de la maior. De fapt așteptam să se întâmple asta... Era o încordare... ca statul în tranșee. Din ceea ce știam eu dinainte de arestare că e în stare Securitatea... acum stăteam în așteptare ca un soldat care așteptam inamicul... să văd cum o să reacționez

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
m-au dus la celulă... Dar ăla a fost momentul când m-am descătușat... nu mai eram încordat. Asta era Securitatea! Deci începusem să fac parte din sistem, fără nici un fel de rezervă. La a două bătaie i-am spus maiorului că n-a învins el, am învins eu. Cum a reacționat? Cu înjurături. Nu m-a lovit... dar cu înjurături. Am spus asta pentru că eu eram descătușat, nu mai aveau ce să-mi facă, decât să mă omoare, mai mult

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
la începutul lui noiembrie 1961. Și la Măcin, după 2 zile, am refuzat să primesc mâncarea. Vreau să-mi spuneți ce-i cu mine. Expirase termenul de detenție. Domnule, nu primesc mâncarea, spuneți-mi... Și-am fost scos la un maior, se spunea că e comandantul Securității de acolo, care după câteva vorbe mi-a propus să dau o declarație, să fac un aranjament scris cu ei... Vă mai amintiți numele maiorului? Nu, nu spunea nici un nume. Deci era vorba de

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
mâncarea, spuneți-mi... Și-am fost scos la un maior, se spunea că e comandantul Securității de acolo, care după câteva vorbe mi-a propus să dau o declarație, să fac un aranjament scris cu ei... Vă mai amintiți numele maiorului? Nu, nu spunea nici un nume. Deci era vorba de un angajament de colaborare. Și am spus: Nu dom’le, după 5 ani eu nu colaborez cu voi. Dacă îmi spuneați asta acum 5 ani, poate că lucrurile ar sta altfel

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
examina și psihologic; te întreba de geografie, de istorie, despre literatură, de cutare, și discutam, și vroia să vadă daca aveai propriile tale păreri, mai ales în istorie... Era căpitan,dar după aia, pe parcurs, am înțeles că-l făcuse maior. Și în ziua când mi-a zis că-i maior i-am zis: Să trăiți, la grad mai mare... E, nu mă lua peste picior... Și zice: Poftim... și m-a tratat cu o țigară... Și am fumat acolo, că

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
literatură, de cutare, și discutam, și vroia să vadă daca aveai propriile tale păreri, mai ales în istorie... Era căpitan,dar după aia, pe parcurs, am înțeles că-l făcuse maior. Și în ziua când mi-a zis că-i maior i-am zis: Să trăiți, la grad mai mare... E, nu mă lua peste picior... Și zice: Poftim... și m-a tratat cu o țigară... Și am fumat acolo, că n-aveai voie să intri dincolo, la celulă cu țigări

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
repriză trebuia să facă o treabă comună, să-i reiasă organizația, că și asta era o muncă. Tovarășii trebuia să muncească să facă după un tipic treaba asta. Și după aceea când au terminat ancheta, la sfârșit, a venit tovarășul maior și zice: Oricum anticomunismul n-o să-ți piară. E bine înfipt. Ești tânăr și nu uiți. Un singur lucru îți spun: dacă ai să fii sănătos și ai să știi să te păzești ai să scapi, dar nu numai’ atâta

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
mai bine scăpai dacă te băgai în major că el nu putea să dea... Și întotdeauna când te vedea te lăsa dracu’... Vă mai amintiți numele gardienilor care administrau bătăi? Da, da. Care dădeau bătăi aiurea era căpitanul și apoi maiorul ăsta, Ștefan, și mai era unu’... Cum Dumnezeu îi spunea? Un plutonier care era feroce. Aaa, și era un plutonier major, Iamandi, un țigan. ăsta era renumit în Jilava că el executa condamnările la moarte. Da, dar el era gomos

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
au dat că erau de la „L’Humanité”... Și ce-o zis, ce n-o zis, că l-o’ luat și l-o’ terminat. Așa lucra Securitatea! Și tot la Sibiu au fost și cei din grupul de la Muntele Mare, cu maiorul Dabija. Am stat în aceeași cameră cu Oprița Gheorghe. Faceți-i un portret lui Oprița! Avea cam 22 de ani și era cantor la biserică. Un suflet deosebit de cald, de bun... Când i-au prins, i-au ținut pe spate

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
2007. Transcrierea și tehnoredactarea Andrei Lascu, editarea Adrian Sandu, Cosmin Budeancă. Interviul se află în AIO-IICCR, având cota 189. Spuneți-mi pentru început, cum ați ajuns dumneavoastră în opoziție cu regimul comunist. Era pe atunci un grup de fugari, al maiorului Duma El venea din Banat... Da’ eu am fost prima dată cu alt complot condamnat. Haideți să o luăm pe rând. Cum ați fost prima dată condamnat? Prima dată am fost condamnat de Tribunalul Militar Sibiu. Eram cu băiatul unuia

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
venit unu’ și mi-o spus: Băi, de la voi atâți o dus... Și ne-o ținut la Sibiu până ne-o condamnat. Cu cine v-ați mai întâlnit acolo la Sibiu? Tot atunci a fost acolo cei din complotul lui maiorul Dabija, care-o fost din munții Făgăraș (sic!). Șapte persoane o fost condamnate la moarte, și-a fost și două studente, Sanda Pop și Tatiana Chivulescu. Și i-o ținut până-n noaptea lui 24 octombrie, iar 7 persoane care făcuseră

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
fost din munții Făgăraș (sic!). Șapte persoane o fost condamnate la moarte, și-a fost și două studente, Sanda Pop și Tatiana Chivulescu. Și i-o ținut până-n noaptea lui 24 octombrie, iar 7 persoane care făcuseră parte din gruparea maiorului au fost duse în noaptea aie între orele 3 și 4 în Dumbravă și au fost împușcate. Atunci când i-o scos și i-o dus tot penitenciarul s-o alarmat. Procesul cum s-a desfășurat? La Sibiu la Tribunalul Militar

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
de atâta timp... Eu nu știam că a apărut legea de anulare a pedepselor administrative... Și am zis: Mai am încă un an de pedeapsă administrativă, duceți-mă la închisoare, că aicea nu mai pot să dorm. Și vine un maior și zice: Ascultă, Man Nistor, degeaba declari greva foamei, că mâine te eliberezi... Nu cred, zic, nu mă interesează. Mai am 1 an și poate prelungiți și-aia. Nu, îți dau cuvântul meu de onoare că te eliberezi. Nu-mi

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
că în caz că voi călca această obligație să mă poată aresta din nou... Cred că o găsesc eu undeva, c-o am acasă, că mi-am luat-o de la CNSAS. Ei, și până la urmă o semnez și mă eliberez... Și zice: maiorul ăla: Mâine o să fiu acolo, la mașină când pleci... Și într-adevăr, acel maior, Samoilă îl cheamă, a murit între timp, a venit acolo și mi-a urat drum bun, și cu mașina m-a dus din Baia Mare până la Sighetu

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
o găsesc eu undeva, c-o am acasă, că mi-am luat-o de la CNSAS. Ei, și până la urmă o semnez și mă eliberez... Și zice: maiorul ăla: Mâine o să fiu acolo, la mașină când pleci... Și într-adevăr, acel maior, Samoilă îl cheamă, a murit între timp, a venit acolo și mi-a urat drum bun, și cu mașina m-a dus din Baia Mare până la Sighetu Marmației, și de-acolo altă mașină a doua zi trebuia să mă ducă acasă

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
cinzeci acolo... Noi eram cu pedepse mai mari... Și atunci am făcut o grevă, că-ntre timp noi n-aveam dreptul la pachete de-acasă. Știți? Atuncea s-o schimbat conducerea, doamna aceea locotenent major o fost înlocuită c-un maior care-o venit cu niște idei de represiune asupra noastră. Și ce credeți, ne-o înlocuit rația de pâine cu mămăligă. Deci nu mai primeam pâine aproape de loc, numai mămăligă. Și știți cum îi mămăliga, că nu-ți ține așa

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
la covor. Știți? No, la 12 ne dădeau ceva de mâncare, și rezistam până seara, când veneam și mâncam cina. Da’ pe gardience le incomoda faptul mâncam în timp ce lucram, că vedeau și ele, și tot veneau și ne raportau la maior, că nu lucrăm, că nu ne facem normele, că mâncăm... Și spuneau c-am putea să lucrăm mai mult, că norma era de 10 cămăși pe zi, și am putea să facem 12, dar noi mâncăm... Și atuncea maiorul ăsta

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
la maior, că nu lucrăm, că nu ne facem normele, că mâncăm... Și spuneau c-am putea să lucrăm mai mult, că norma era de 10 cămăși pe zi, și am putea să facem 12, dar noi mâncăm... Și atuncea maiorul ăsta care era și-așa tare strict, o interzis să ne mai ducem mămăligă cu noi... ăsta o fost pretextul pentru noi ca să facem greva. El ne-o spus dinainte, ne-o anunțat: Cine-și mai duce mămăligă-n atelier

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
50 o’ mai rămas care o’ intrat la lucru în atelier. Vă puteți închipui că ei aveau comenzi și dacă nu lucram și nu făceam normele însemna că ei pierdeau și erau sancționați pentru asta... Bineînțeles c-o fost anunțat maiorul, o venit imediat, și ne-o amenințat că să aruncăm mămăliga... Nu! Ne lăsați să intrăm cu mămăliga-năuntru, la ateliere? Mergem. Nu ne lăsați, nu mergem! Și el s-o ținut tare: Nu mergeți! Cine are mămăligă, nu intră

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
aveai, no. Și ne-o luat toate lucrurile calde, ca să ne fie frig, că n-o’ mai știut cum să ne constrângă. Și fusese o zăpadă mare și curțile erau pline de zăpadă. Și ne-o pus la curățitul zăpezii. Maiorul s-o gândit că ce pedeapsă ne dă, da’ noi eram bucuroase, și toate vesele, cu lopețile, era deja sfârșitul lui februarie, era frumos afară, era soare, era plăcut, și toate vesele, încărcam căruțele, și le duceam în poartă... Deci

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
dar o să ni se dea o pauză de-un sfert de oră, ca să putem mânca liniștite. Ne-o dat și cărți poștale, am scris acasă imediat după îmbrăcăminte și alimente, și bolnavele o’ fost toate internate la tratament... Și cu maiorul ce s-a-ntâmplat, l-au schimbat? Ha, ha! O primit treizeci de zile de carceră. Și ofițerul de servici o fost mutat din închisoare. Așa ne-am bucurat, că el era cel mai rău, că el dădea pedepsele... Era

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
servici o fost mutat din închisoare. Așa ne-am bucurat, că el era cel mai rău, că el dădea pedepsele... Era și un bărbat urât, „Cap de mort” îi ziceam noi. Așa că o lună de zile am fost scutite de maior, și un căpitan i-o luat locul până s-o întors îndărăt. Dar ce ne-o putut urî omul ăla după aceea... Odată venea și ne pândea... V-am spus că erau niște castani mari, și se-ascunde după ei

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
facă efectul... Și o mâncat trei zile la rând, și când o fost a patra zi... și-o făcut efectul. Urechile uite așa îi erau de groase, și pielea de pe cap, mâinile, picioarele... Când l-o văzut doctoru’ Georgescu, doctor maior la Marina Militară, o rămas așa... Da’ nici n-o putut vorbi cu el, că așa i s-o îngroșat limba în gură. S-o speriet de el doctoru’ și l-o trimes la spital la Văcărești. După ce l-o

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
după ce ați ieșit din închisoare? După ce-am venit din pușcărie m-am căsătorit cu fosta soție, am avut doi copii cu ea, și-apoi după 17 ani o divorțat de mine pentr-un ofițer de Securitate... Unu’ Ili, era maior atunci. Acuma cred că o fo’ locotenent colonel, c-o fost în pensie de boală, și o intrat în pensie de bătrânețe, și-atunci îi avansează... Numa’ să știți c-au pensie mare aiștea! Au mare pensie! Și chiar am

VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă (2007) [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]