160,815 matches
-
încercăm să le administrăm, poate chiar în folosul nostru. În literatura de specialitate există mai multe definiții ale conceptului de risc, pe care le prezentam în continuare. 4 OMFP nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management și control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial și OMFP nr. 1389/2006, de modificare și completare a OMFP nr. 946/2005, Monitorul Oficial nr. 771/2006. 5 K. H. Spencer Pickett, The Internal Auditing
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
ca fiind pulsul organizației. Această analogie ne permite să afirmăm că auditorii interni trebuie să se asigure că organizația adoptă problematica riscului și îl gestionează, mai degrabă decât să tolereze amenințările și, drept urmare, să piardă oportunitățile. Considerăm cu tărie că managementul riscului poate fi și un proces pozitiv, riscul nu este numai ceea ce decurge în mod greșit, ci activități despre care trebuie să te asiguri că sunt corecte sau că le-ai înțeles corect. În practică, riscul poate fi perceput ca
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
major. Pentru orice organizație este important ca, înainte de identificarea riscurilor, aceasta să aibă obiectivele bine stabilite în funcție de riscurile reale și posibile. Din aceste considerente, recomandăm auditorilor interni să cuprindă, întotdeauna, un obiectiv în planul anual de audit intern, privind asistarea managementului pentru îmbunătățirea sistemului de control intern, pe baza procesului de administrare a riscurilor, chiar dacă în practică există diferențe mari, de la o entitate la alta, privind modul de organizare a entităților. Riscul 8 mai este definit ca fiind incertitudinea unui rezultat
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
p. 17. 7 Phil Griffiths, Risk-Based Auditing, Gower Publishing Limited, Aldershot, England, 1998, definiție dată de Standardul riscului din Australia și Noua Zeelandă, p. 17. 8 H.M. Treasury, Cartea portocalie - Gestionarea riscurilor, principii și concepte, octombrie 2004, p. 9 Capitolul 3. Managementul riscului 223 acțiuni sau evenimente și trebuie administrat din perspectiva unei combinații între posibilitatea de a se întâmpla ceva și impactul pe care l-ar produce materializarea acestei posibilități. Riscul, privit în contextul îndeplinirii obiectivelor, prezintă avantaje sau oportunități și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Întotdeauna va rămâne un risc rezidual, deoarece el nu poate fi eliminat în totalitate fără urmări, și nici nu este indicat. Inițial, riscul rezidual este egal cu riscul inerent, dar începe să scadă prin aplicarea sistemelor de control; Capitolul 3. Managementul riscului 225 - apetitul de risc reprezintă nivelul de expunere la risc pe care organizația este dispusă să îl accepte, respectiv riscul tolerat de organizație, adică riscul rezidual. Apetitul de risc definește modul cum privim riscul rezidual, după ce l-am administrat
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
tolerabil pentru organizație, respectiv apetitul de risc al acestora. Motto: Formalizarea riscurilor este o etapă, dar actualizarea sistematică a acestora este un proces, care se impune să se implementeze și în cultura organizațiilor noastre. Marcel Ghiță 3.3. Registrul riscurilor Managementul riscurilor are menirea de a defini, identifica și evalua riscurile în ceea ce privește impactul și probabilitatea de materializare și ulterior de stabilire a unor modalități adecvate de administrare a riscurilor semnificative. O modalitate de gestionare a riscului o reprezintă Registrul riscurilor care
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
evalua riscurile în ceea ce privește impactul și probabilitatea de materializare și ulterior de stabilire a unor modalități adecvate de administrare a riscurilor semnificative. O modalitate de gestionare a riscului o reprezintă Registrul riscurilor care se organizează la nivelul entității și în responsabilitatea managementului general. Registrul riscurilor se atașează procesului de management al riscului pentru a înregistra etapele de mai sus și pentru a elabora un plan de acțiune în vederea monitorizării riscurilor. În cadrul procesului de implementare a sistemului de control managerial 9, UCASMFC a
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
și ulterior de stabilire a unor modalități adecvate de administrare a riscurilor semnificative. O modalitate de gestionare a riscului o reprezintă Registrul riscurilor care se organizează la nivelul entității și în responsabilitatea managementului general. Registrul riscurilor se atașează procesului de management al riscului pentru a înregistra etapele de mai sus și pentru a elabora un plan de acțiune în vederea monitorizării riscurilor. În cadrul procesului de implementare a sistemului de control managerial 9, UCASMFC a dezvoltat cadrul procedural pentru Standardul nr. 11 - Managementul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
management al riscului pentru a înregistra etapele de mai sus și pentru a elabora un plan de acțiune în vederea monitorizării riscurilor. În cadrul procesului de implementare a sistemului de control managerial 9, UCASMFC a dezvoltat cadrul procedural pentru Standardul nr. 11 - Managementul riscurilor,10 care conține în anexă modelul Registrului riscurilor, pe care îl prezentăm, în figura 3.2. Menționăm că, în România, acest model al Registrului de riscuri este obligatoriu pentru entitățile din sectorul public. Responsabilitatea elaborării registrului riscurilor revine fiecărui
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
care conține în anexă modelul Registrului riscurilor, pe care îl prezentăm, în figura 3.2. Menționăm că, în România, acest model al Registrului de riscuri este obligatoriu pentru entitățile din sectorul public. Responsabilitatea elaborării registrului riscurilor revine fiecărui nivel al managementului de linie. Din aceste motive, fiecare manager trebuie să elaboreze, pentru compartimentul pe care îl coordonează, propriul registru de 9 În baza OMFP nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management și control intern la entitățile
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
riscurilor revine fiecărui nivel al managementului de linie. Din aceste motive, fiecare manager trebuie să elaboreze, pentru compartimentul pe care îl coordonează, propriul registru de 9 În baza OMFP nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management și control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, Monitorul Oficial nr. 675/2005. 10 www.mfinante.ro Capitolul 3. Managementul riscului 227 riscuri, iar prin centralizarea acestora, se obține Registrul riscurilor la nivel general al
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
9 În baza OMFP nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management și control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, Monitorul Oficial nr. 675/2005. 10 www.mfinante.ro Capitolul 3. Managementul riscului 227 riscuri, iar prin centralizarea acestora, se obține Registrul riscurilor la nivel general al entității. Conducătorul entității trebuie să stabilească un responsabil cu elaborarea Registrului riscurilor entității și căruia îi revine și responsabilitatea actualizării sistematice a acestuia, cel mai
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
practică, adesea oamenii confundă riscurile cu efectul riscurilor (pierderi, sancțiuni ș.a.) sau cu un nivel scăzut al bunurilor, însă auditorul intern trebuie să ajute la înțelegerea corectă și cuprinzătoare a acestui concept. Consiliul de administrație se va asigura de implementarea managementului riscului în organizație, astfel încât să se încadreze în strategia corporativă. Apariția unor riscuri de netolerat presupune un nivel corporativ scăzut, care trebuie analizat pentru luarea acelor măsuri de reîncadrare în strategia corporativă. Mulți consultanți de risc sugerează Consiliului de administrație
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
presupune un nivel corporativ scăzut, care trebuie analizat pentru luarea acelor măsuri de reîncadrare în strategia corporativă. Mulți consultanți de risc sugerează Consiliului de administrație să adopte primele 10-15 riscuri semnificative, specifice strategiei corporative, și să le aducă la cunoștința managementului de linie, care ulterior vor completa această listă cu riscurile specifice propriei activități și pe care le vor evalua și monitoriza permanent. În continuare, prezentăm o schemă de stabilire a riscurilor semnificative într-o organizație de către Consiliul de administrație, așa cum
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
celor mai importante riscuri care pot afecta abilitatea noastră de a ne îndeplini obiectivele și măsurile de control în funcțiune pentru a le contracara. Riscurile nou-identificate în urma procesului decizional ar trebui evidențiate pentru a fi incluse în registru. Responsabilii cu managementul riscurilor și managerii de linie trebuie să urmărească adecvarea și oportunitatea înregistrărilor din Registrul riscurilor și ori de câte ori circumstanțele se schimbă, dar nu mai puțin de o dată pe an și să asigure că acesta este actualizat, ca parte a procesului de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
dintre echipele constituite în cadrul atelierelor de lucru și responsabilii de riscuri în cadrul planului de control al autoevaluării riscurilor (CRSA), iar la baza acestora stau recomandările auditorilor interni sau ale unor consultanți externi. În acest sens, echipele se întâlnesc anual cu managementul de linie, discută pe problematica riscurilor și a modului de administrare a acestora, iar rezultatul se concretizează în completarea unui Registru de riscuri. Ma na ge m en t g en er al Co ns iliu l d e a
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
te 1 S ub un ita te 1 ... ... ... ... S ub un ita te N ST RU CT UR I T ER IT OR IA LE Guvernanța corporativă 232 Sistemele de control eficiente pentru evaluarea impactului și probabilității riscurilor-cheie, specificate de managementul de linie în Registrul riscurilor, la cererea Consiliului de administrație, contribuie la informarea cu privire la activitățile întreprinse pentru administrarea expunerilor la riscuri. La rândul său, Consiliul de administrație, ulterior, verifică și modul de funcționare a sistemului de control intern în procesul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
de linie în Registrul riscurilor, la cererea Consiliului de administrație, contribuie la informarea cu privire la activitățile întreprinse pentru administrarea expunerilor la riscuri. La rândul său, Consiliul de administrație, ulterior, verifică și modul de funcționare a sistemului de control intern în procesul managementului riscului, care se confruntă și el cu anumite limite. Pentru atenuarea eventualelor disfuncțiuni ale sistemului de management al riscurilor, prezentat mai sus, acesta poate fi testat, prin diferite sondaje și interviuri, pentru completarea informațiilor și pentru asigurarea obiectivității acestora. În
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
administrarea expunerilor la riscuri. La rândul său, Consiliul de administrație, ulterior, verifică și modul de funcționare a sistemului de control intern în procesul managementului riscului, care se confruntă și el cu anumite limite. Pentru atenuarea eventualelor disfuncțiuni ale sistemului de management al riscurilor, prezentat mai sus, acesta poate fi testat, prin diferite sondaje și interviuri, pentru completarea informațiilor și pentru asigurarea obiectivității acestora. În continuare, oferim exemple de riscuri 11, respectiv o listă structurată pe mai multe domenii a celor mai
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
publică Criză politică Lipsa ordinii Restricții monetare Colaps al infrastructurii Schimbări bruște ale ratei dobânzii Sabotaj Infracțiuni Greve Corupție Reglementare Transparență Creștere neplanificată 11 Phil Griffiths, Risk-Based Auditing, Gower Publishing Limited, England, 2005, pp. 35-40, prelucrare și adaptare. Capitolul 3. Managementul riscului 233 7. CLIENȚI Lipsa concentrării Declarație/propunere cu valoare redusă Identificare deficitară Satisfacție Feedback Sensibilitate Intern/extern Reținere Evaluare 8. FINANCIAR Preț Tranzacționare Rate ale dobânzii Noi produse financiare Impozitare Moneda Facturare Disponibilitatea costurilor capitalului Lichiditate Raportarea financiară Contraparte
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Cash-flow-uri Grad de îndatorare 9. FRAUDĂ Defalcare Jaf Delapidare Denaturare Furt Crimă organizată Șantaj Acțiuni ilegale Drept de folosință neautorizat Falsificare Piratarea datelor 10. INTERACȚIUNI ÎNTRE GRUPURI Aliniere Conflict de interese Evaluarea transferurilor Competiție internă Duplicitate Coordonare Evaluarea portofoliului și managementul 11. SĂNĂTATE ȘI SIGURANȚĂ Stricări ale echipamentelor Impact asupra mediului Moarte Răniri de persoane Îmbolnăviri Boală Poluare Deteriorări ale bunurilor aflate în proprietate Contaminare Emisii Zgomot Nealiniere a normelor Litigii/contestații Abuz de substanțe Evenimente catastrofice 12. INFORMAȚIE Integritate Acuratețe
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Reținere Utilitate Viruși de computer Accesibilitate Prea multe date Întrebuințare greșită Infrastructură 13. ȘTIINȚĂ/CUNOȘTINȚE Învățare din greșeli Drepturi de autor Brevete Mărci înregistrate Proprietate intelectuală Presupuneri ascunse sau false Împărțire a cunoștințelor Plecări de personal Reinventarea roții Decepție 14. MANAGEMENT Stil Ton Acceptare Atitudine față de risc și control Competență Judecată Experiență Direcție Viziune Consistență Comunicare Luare a deciziilor Cuantificarea performanțelor Eșec Flexibilitate Abilitate de adaptare 15. PIEȚE Competiția Cotă de piață Substitute Învechire Produse noi Ciclul de viață al produselor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
viață al produselor Marje Reglementări privind prețul Liberalizare Calitate Cerere Contracte pe termen lung Volatilitate Disponibilitatea ofertei Acces Profitabilitate 16. EVENIMENTE NATURALE Cutremur Inundație Incendiu Furtună Încălzire globală Zgomot Contaminare Poluare Schimbare a climei Guvernanța corporativă 234 17. RISCURI OPERAȚIONALE Managementul costului Eficiență Capacitate Încredere Închidere neplanificată Continuitate Măsurători Calitatea produselor Logistică Ofertă Timpul necesar ciclului Distribuție Management al inventarului Tehnologie Informație Interfețe Eșecuri ale designului Evaluare Marketing Întrerupere 18. ORGANIZAȚIA Ansamblu Structură Complexitate Guvernare Competențe de bază Luare a deciziilor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Acces Profitabilitate 16. EVENIMENTE NATURALE Cutremur Inundație Incendiu Furtună Încălzire globală Zgomot Contaminare Poluare Schimbare a climei Guvernanța corporativă 234 17. RISCURI OPERAȚIONALE Managementul costului Eficiență Capacitate Încredere Închidere neplanificată Continuitate Măsurători Calitatea produselor Logistică Ofertă Timpul necesar ciclului Distribuție Management al inventarului Tehnologie Informație Interfețe Eșecuri ale designului Evaluare Marketing Întrerupere 18. ORGANIZAȚIA Ansamblu Structură Complexitate Guvernare Competențe de bază Luare a deciziilor Externalizare Interfețe Concentrarea puterii Schimbări Cultură Granițe Mediul de lucru 19. OAMENI Comunicații Direcție Încredere Eroarea umană
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
a influența Interes pentru competiție Conflict de interese Planuri ascunse sau în schimbare Percepții diferite Ignoranță Sfaturi păguboase Fuziuni Principii de afaceri Eșec al parteneriatului 22. STRATEGIE ȘI LUAREA DECIZIILOR Oportunități Puncte tari Achiziții Amenințări Intrarea sau ieșirea de pe piață Managementul portofoliului Evaluare Presupuneri esențiale Modele de business Cesiuni de active; transferuri de active Evaluarea investițiilor Planificare A nu face nimic Inovație Lipsă de viziune 23. SISTEME Compatibiliatate Integrare Interfețe Selecție Accidente/întâmplări neprevăzute Design Stabilitate Implementare Folosință/utilitate 24. TEHNOLOGIE
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]