13,923 matches
-
acest domeniu. În ceea ce privește mediul organizațional, se poate afirma că practicile manageriale din ultimele decenii acordă o importanță sporită resursei umane în general și motivației în special. Motivarea angajaților este sintagma care atrage atenția managerilor, indiferent de dimensiunea organizației și cultura managerială. Cu toate acestea, distanța dintre teoria motivației și practica motivării este resimțită de ambele părți. Această distanță nu este rezultatul unui decalaj (de timp sau nivel de complexitate), ci mai degrabă apare ca un rezultat al paralelismului dintre cele două
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
manual". Un alt aspect evidențiat de Northcraft este supoziția că "toate celelalte lucruri sunt egale", supoziție pe care se întemeiază orice demers de motivare a angajaților construit pe baza modelelor teoretice. Pe de altă parte, motivarea angajaților este o practică managerială curentă, organizațiile aplicând metode și tehnici de motivare care nu sunt deduse din modele teoretice complexe, ci din înțelepciunea și experiența managerilor precum și din atenta sesizare a parametrilor mediului organizațional. În cest context divergența dintre teoria și practica motivării ridică
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
culturii americane, cum sunt individualismul și hedonismul, sunt mult mai evidente. Modelele de măsurare întemeiate pe o schemă aditivă sau multi-teoretică permit în mică măsură depășirea acestei limite. Această constatare a fost întărită și de rezultatele evaluării motivației staff-ului managerial din șase organizații brașovene. Deși aceste prestații profesionale au avut o serie de limite (metodologice și conceptuale) ele afirmă subcalibrarea capacității predictive a teoriilor motivației în raport cu nevoile organizațiilor. Soluțiile pentru motivarea angajaților au fost soluții pe termen scurt, care urmăreau
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
set de "reguli de bună practică" pentru șefii direcți, multe dintre ele cu un caracter accentuat intuitiv. În cest context este adecvată întrebarea cu privire la direcția de dezvoltare a cercetării întemeiată pe conceptul de motivație. Ideea că motivația este o ficțiune managerială ori că motivația a "murit" sub aspect conceptual, urmând să dispară din literatura de specialitate este afirmată de o serie de cercetători. Pe de altă parte nivelul motivației forței de muncă este considerat principalul avantaj competitiv care face diferența între
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
was due to the impact of the five schools of thinking on the study of organisational behaviour and implicitly on the motivation pragmatics. The third and the fourth chapter expose the most relevant active motivation theories, identifying their practical and managerial implications, their limits, as well as the critics and research lines that they generated. The criterion for the presentation of these theories is chronology (with the exception of ERG theory, which is exposed after Maslow's theory, as a development
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
features of the American culture, such as individualism and hedonism are much more obvious. The appropriate question in this context regards the direction of development of the research based on the concept of motivation. The idea that motivation is a managerial fiction or that motivation has "died" as a conceptual matter, and will disappear from the literature of the discipline, is asserted by a number of researchers. On the other hand, the level of workforce motivation is considered the main competitive
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
2 1 176 175 Introducere Cercetarea motivației în muncă cadru general Contribuții la studiul motivației Teorii de conținut despre motivație Teorii de proces despre motivație Direcții actuale ale cercetării privind motivația în muncă Evaluarea motivației în muncă a staff-ului managerial Perspective privind dezvoltarea pragmaticii motivării Abstract Résumé Bibliografie Index
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Publice. În cadrul acestei metodologii trebuie menționați indicatorii urmăriți în activitatea de monitorizare, indicatorii ce sunt instrumente analitice esențiale pentru evaluarea politicilor publice. Exemple de astfel de indicatori sunt: Indicatori administrativi, care prezintă acțiunea guvernamentală din punct de vedere administrativ și managerial și redau capacitatea de planificare eficientă, capacitatea de a respecta termene limită, capacitatea de a utiliza rațional resursele pentru atingerea obiectivelor stabilite, etc. Indicatori de performanță, care pot fi economici, politici și sociali, ecologici, ai dezvoltării umane etc. și sunt
Tehnici, metode, instrumente de monitorizare a politicilor macroeconomice pentru determinarea impactului asupra economiei reale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Tudor Ciumara, Dan Ion Gherguţ () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2356]
-
pe rotile. Grupul sportiv pornește de la un cod de tip blazon, de la un set de norme, de valori și deprinderi formate pe baza experienței, pe identitate și afinitate profesională. Acest grup de sportivi este susținut de un aparat tehnic și managerial, care are funcție de antrenare, comercială, financiar - contabilă și de asigurare a resurselor umane. Din perspectiva grupului de control sportiv există o formă de presiune a publicului asupra domeniului sportiv: fotbal, volei, box presiune mult mai puternică decât asupra altor grupuri
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
comunităților prin identificarea problemelor cu care acestea se confruntă, devenind teritorii culturale deschise tuturor oamenilor, indiferent de religie, de apartenența la un anumit grup social sau status social. Deschiderea socio-culturală promovează astfel o mediere a problemelor comunităților, printr-o politică managerială, educațională, îndreptată spre înțelegerea elementelor culturii locale, regionale și respectarea principiilor integrării culturale. Mediatizarea științelor omului și ale societății devine pretext argumentat în condițiile în care omul și problematica societății contemporane sînt insuficient reprezentate pe scena muzeologiei mondiale. Conexiunile stabilite
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Cercetarii 4. Cu cîteva excepții, coordonarea acestor activități intra în atribuțiile Departamentelor de relații cu publicul, neexistînd compartimente cu structură și personal de sine stătătoare axate pe dimensiunea didactică și relațiile cu publicul școlar. Sînt încă prezentate din partea muzeelor Programe manageriale, planuri și studii care fac în continuare apel la unele metode și procedee didactice (limitate de obicei la vizita ghidată) neadaptate unui sistem modern de învățare. În privința disfuncționalităților ce apar în această relație se pare că acestea sînt în mare
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
ale firmei reclamând strategii și politici complexe, adecvate specificităților structurale și caracteristicilor mediului. Definiția și tipurile de schimbare structurală Schimbarea la nivelul firmei este o noțiune vastă, ea determinând obținerea unei noi piețe, modificarea ocupațiilor, achiziția unei întreprinderi, demisia echipei manageriale, toate aceste schimbări având impact asupra structurii firmei. Schimbările nu au toate același efect, unele deschizând noi căi de evoluție și dezvoltare, altele ducând la eșecuri ale firmei. Dorite sau impuse, schimbările se află la originea a noi dinamici, în măsura în care
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
și comerciale, a tehnologiilor, a stilului de conducere, a configurației ocupaționale, a coordonării și diviziunii muncii etc, fiecare fază finalizându-se printr-o criză, care permite tranziția spre faza următoare, schimbările de fază fiind însoțite, de regulă, de schimbarea echipei manageriale. Se pot delimita cinci faze, care vizează distinct următoarele aspecte: antreprenorială, colectivă, descentralizare, coordonare, colaborare, la aceasta adăugându-se o a șasea fază, aceea a reînnoirii și externalizării activităților ineficiente. În cadrul fiecarei faze schimbările vizează: rolul conducerii, tipul de structură
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
oferă și ce se dorește de la site-ul www.romaniacurata.ro vom (veți) afla fiecare. Destul e că am început să ne mișcăm. Să nu mai lăsăm exclusiv securimii, fie ea pacepistă ori pleșițistă, forța inițiativei, arta stabilirii rețelelor, ingeniozitatea managerială, abilitățile diplomatice, elanul transnațional, resursele umane și financiare, pe scurt: voința de putere. Unde rămâne România celor care nu au computer? Ce piedici, în special subiective, întâmpină ideea de voluntariat la noi? Cum se stă la capitolul solidarizare în țara
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
necesara limpezire a trecutului. Fapt e că... putem discuta. Ceea ce este foarte bine. 8 septembrie 2011 Elogiu buclei, sau rostul studiilor de etapă Corespondam zglobiu zilele trecute cu Corina Șuteu, directorul Institutului Cultural Român din New York, strălucitoare și contaminantă energie managerială. O admir părintește de pe când era studentă, prin anii ’80, apoi la cârma asociației „Ecumest“, cea care a fecundat nebănuit de multe repere intelectuale pe harta noastră artistică. De câțiva ani, Corina se luptă să-mi deturneze spre filmul românesc
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Cum îți poți educa simultan gustul estetic și jubilația papilară, opțiunile artistice prin ceremonialuri pe vălul palatin. Alchimia contrariilor: educația senzorială și carnalitatea ideii. „Bine, Mircea, vin!“ am exclamat voios după mica dezbatere interioară. Cum era și firesc, realitatea (turistică, managerială, umană) de pe teren a întrecut cu mult biata mea imaginație culturală. Nu fusesem în Alba Iulia de prin 1994-95, când, după un colocviu sibian al revistei Transilvania, Mircea Braga și Iacob Mârza m-au dus întru hipnoză bibliotecărească la Bathyaneum
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
formativ în vederea realizării obiectivelor stabilite. Definit drept știință și artă, managementul are la bază următoarele activități (Lecția de educație fizică, S. Șerbănoiu, 2002): planificare, organizare, motivare, control, evaluare. Programarea, proiectarea activităților instructiv educative sînt influențate și determinate de calitatea pregătirii manageriale a cadrului didactic (învățător, profesor). Intervenția cadrului didactic în mod conștient în formarea și dezvoltarea elevilor, demonstrează rolul de manager (conducător), coordonator evaluator al resurselor și condițiilor necesare realizării obiectivelor. Prin comunicare se asigură schimbul de informații în lecții, interacțiunea
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
etapa în care se află cu instruirea. Stilul de predare are amprenta personalității cadrului didactic, a pregătirii acestuia. În predare, putem vorbi de stilul direct orientat pe acțiunea învățătorului și stilul indirect orientat spre acțiunea subiectului. Din punct de vedere managerial, se recomandă luarea în calcul a tuturor factorilor prezentați anterior. Orice activitate managerială cu scopuri și obiective precise trebuie evaluată pentru a stabili nivelul realizării scopurilor propuse. Trei sînt aspectele lecției de educație fizică ce trebuie evaluate: evaluarea activității subiecților
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
cadrului didactic, a pregătirii acestuia. În predare, putem vorbi de stilul direct orientat pe acțiunea învățătorului și stilul indirect orientat spre acțiunea subiectului. Din punct de vedere managerial, se recomandă luarea în calcul a tuturor factorilor prezentați anterior. Orice activitate managerială cu scopuri și obiective precise trebuie evaluată pentru a stabili nivelul realizării scopurilor propuse. Trei sînt aspectele lecției de educație fizică ce trebuie evaluate: evaluarea activității subiecților; evaluarea activității învățătorului; evaluarea activității profesorului. Evaluarea la cele trei nivele are drept
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
evaluarea activității profesorului. Evaluarea la cele trei nivele are drept scop prevenirea rămînerii în urmă, depistarea cauzelor care au dus la modificări, stabilirea măsurilor în vederea evitării unui eșec în instruire, creșterea calității procesului de predare. Pentru a cunoaște eficiența activității manageriale, stadiul pregătirii, evoluția instruirii și diferitele aspecte legate de aceasta venim în sprijinul învățătorului, profesorului, cu un protocol de evaluare în care notăm evenimente ce pot servi la elaborarea proiectelor următoare. Protocol de evaluare Unitatea școlară ..................... Conducător lecție Locul de
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
lecția de educație fizică. * Precizați tipologia, conținutul și structura proiectului didactic. * Precizați legătura efortului cu densitatea lecției. * Vorbiți despre importanța algoritmizării lecției de educație fizică. * Design-ul instrucțional și etapele lui. * Analizați lecția de educație fizică din punct de vedere managerial. * Enumerați si descrieți secvențele lecției de educație fizică. TEST DE AUTOEVALUARE NR. 6 Precizați care din următoarele afirmații sînt corecte: a.. Proiectarea didactică necesită soluționarea a patru întrebări. Precizarea obiectivelor înseamnă identificarea atitudinii subiectului. Redactarea strategiilor metodologice educaționale urmărește eficientizarea
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
F....B.... Locul de desfășurare ...................... Subiectul înregistrat ....................... Secvențe Durata secvenței Conținut Dozare Pauză Formații de lucru utilizate F.C. F.R. Tehnici de evaluare Observații metodice Durată Activă Pasivă 3. Lecția de educație fizică în învățămîntul primar Pentru a cunoaște eficiența activității manageriale, venim în sprijinul învățătorului/profesorului, cu un protocol de evaluare în care notăm: Protocol de evaluare Unitatea școlară ..................... Conducător lecție ............................. Locul de desfășurare......... Teme și obiective operaționale Clasa .................. 1)...................... Efectiv .......... F......B........ 2)....................... Data................. 3)....................... Conținut Obs. Metodice Aspecte metodico
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
acord cu standardele Uniunii Europene, cu valorile promovate de aceasta, dincolo de parcurgerea programelor urmărindu-se pregătirea elevilor pentru o viață socială activă, prin dezvoltarea gândirii critice și a creativității. Cel de-al doilea Proiect de Dezvoltare Instituțională, elaborat de echipa managerială pentru perioada 2008-2012, și-a propus ca ținte strategice: servicii de calitate oferite în cadrul tuturor departamentelor unității, dezvoltarea programelor educative școlare și extrașcolare în funcție de nevoile integrării comunitare și sociale generale, pornind de la diagnosticul nevoilor individuale de educație, sporirea gradului de
La ceas aniversar. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Viorica Dobre () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_578]
-
versus distrugerea întreprinderilor privatizate" În ideologia strategiei tranziției, privatizarea a fost considerată a reprezenta un mijloc de restructurare și relansare a economiei. Se aștepta ca privatizarea, pe lângă injectarea masivă de noi investiții, să producă o infuzie de principii și modele manageriale mult mai eficiente decât cele ale statului. În subsidiar, se aștepta de la privatizare și realizarea rolului de „agent sanitar”, de curățire a zonelor cronic ineficiente ale economiei. Dacă din cauza presiunilor sociale se presupunea că statul are o capacitate limitată de
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
clase politice să se producă pe baza tehnocrației. Capacitatea ei de diferențiere politică, prin trecerea de la consensul inițial la dezvoltarea unei pluralități de direcții și strategii de schimbare, s-a dovedit însă a fi foarte lentă în raport cu presiunile perioadei. Tehnocrația managerială din întreprinderile de stat a suferit un proces extrem de dificil de reciclare. Managerii acestor întreprinderi au intrat într-o situație confuză cu mai multe soluții alternative: a) managerii întreprinderilor de stat au avut un dublu interes: pe de o parte
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]