16,589 matches
-
propriu de selecție a memoriei unui oraș ce-și pierdea cu rapiditate identitatea. Îndeletnicirea aducea cu strângerea documentelor de sub ruine. Timișoara imperială de altădată era tot mai aproape de apocalipsele viziunii comuniste. Unde anume depozitează textele din presa veacurilor trecute și manuscrisele de tot felul? În cutii de pantofi. Nu știm dacă gestul e parte din ingeniozitatea bibliotecarei sau pur și simplu un efect al precarității instituționale de odinioară. După aproape 40 de ani, bibliotecara Deleanu trăiește în Germania și merge senină
Arheologii culturale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3269_a_4594]
-
Bianu, Paul Zarifopol, Nae Ionescu, Henri Blazian, Ion Ciocârlan și mulți alții. Revelatoare, sub toate aspectele, sunt epistolele trimise istoricului literar și benedictinului din Neamț G.T. Kirileanu (1872-1960), intelectual distins, personalitate autentică și posesorul unei bogate biblioteci în care existau manuscrise, documente, reviste și cărți rare și foarte prețioase. Epistolele ce se publică, aici, întâia oară, relevă convingător excelentele relații existente între cei doi cărturari care manifestau aceeași pasiune pentru cunoașterea trecutului literar și cultural al unora dintre confrații lor. Emanoil
Emanoil Bucuța și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4506_a_5831]
-
viața lui Harry Quebert, care a venit la Aurora punându-și la bătaie tot ce avea ca să scrie marele roman, dar se îndrăgostește de Nola. Fata dispare misterios și nimeni nu-i dă de urmă până-i găsesc rămășițele, împreună cu manuscrisul romanului. Satira americană Joël Dicker exploatează ceea ce definește pe scriitorii americani, uneori până la exces: insistența pe viața socială, investigarea mediilor și a lumilor proprii - de la universitate la suburbie, de la orășelul tipic la New York-ul unicat, relațiile de familie, tipologiile sociale
Adevărul despre „cazul Joël Dicker“ by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3278_a_4603]
-
scriere creativă oferit de maestru ucenicului său, dar sfaturile au ordine inversă. Se vede plăcerea lui Joël Dicker de a manipula convenții și stereotipii. Probe de virtuozitate perversă oferă laitmotivul felației și al pescărușilor, apar și alte convenții - tabloul ascuns, manuscrisul dispărut. Cititorii avizați vor fi atrași de romanul din roman (pasaje din Originile răului și cele două istorii ale genezei lui) și de aplicația lecțiilor de scriere creativă. Marcus Goldmann și făuritorul lui nu seamănă deloc a ucenici nesăbuiți, care
Adevărul despre „cazul Joël Dicker“ by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3278_a_4603]
-
de o recunoștință pe care o egalează doar respectul pe care vi-l port, rămân al domniei voastre, Al. Ciorănescu * Fontenay, 12 ianuarie [19]37 Stimate domnule profesor, Am avut onoarea a vă vorbi în vara trecută, la Veneția, despre manuscrisele cardinalului Anton-Maria Graziani, autorul vieții lui Despot, aflătoare în posesiunea descendentului acestei familii, contele Niccolò Magherini- Graziani. Intrând în corespondență cu el, am constatat că ar fi dispus să vândă această colecțiune, fie parțial, fie în întregime. Vin deci a
Din corespondența lui Alexandru Ciorănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4783_a_6108]
-
Sud-Est European. Arhiva Graziani, lângă care există și o arhivă Magherini-Graziani cu care nu trebuie confundată și care nu prezintă decât un interes local, e, după cum spune Mazzatinti, «d’altissimo pregio storico». Conține 388 de codice, registre și mănunchiuri de manuscrise și scrisori, nu toate la fel de interesante. Anexez la această scrisoare un sumar foarte incomplet, extras din catalogul publicat de Mazzatinti, Gli Archivi per la Storia d’Italia. Vol[umul] IV. Interesul colecțiunii mi se pare a fi mai mare pentru
Din corespondența lui Alexandru Ciorănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4783_a_6108]
-
el a fost în raport cu personalități ca Martin Cremer, N. Iamicki și o mulțime de nobili poloni, care sunt probabil cei ce i-au furnizat știrile utilizate în biografia lui Despot. Această biografie se găsește, de asemenea, printre hârtiile colecțiunii, în manuscris autograf; se știe că ea a fost tipărită mai întâi după o copie din colecțiunea Zabucki. Asupra eventualelor condițiuni de cumpărare nu pot da mai ample lămuriri. Am cunoscut însă la Città di Castello pe un notar public prieten al
Din corespondența lui Alexandru Ciorănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4783_a_6108]
-
vom avea poezii numai de la autori de poezii. Mai târziu voi vedea. În numărul prim vom avea poezii de la George Petcu, George Meniuc, Ion Th. Ilea3, Vintilă Horia 4, Ștefan Stănescu și Virgil Carianopol 5. Te rog să păstrezi toate manuscrisele și, după culegere, la arhivă. Proză - Ion Șiugariu, un articol despre Camil Petrescu 6, Ovid Caledoniu, etc. Am speranța că va fi ceva f[oarte] bun. După cum vezi, am dat o notiță și la Decalogul. În curând la Sf[armă
Ion Șiugariu și revista „Cronica literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2457_a_3782]
-
--- Directorul Insitutului de Texte și Manuscrise Moderne din Paris a simulat scrierea pe calculator a unui manuscris flaubertian plin de corecturi și de ștersături, care, firește, nu mai apăreau în formatul electronic. S-a întrebat nu numai ce se pierde, când un scriitor recurge la scrierea
Cine mai scrie de mână în zilele noastre () [Corola-journal/Journalistic/2973_a_4298]
-
--- Directorul Insitutului de Texte și Manuscrise Moderne din Paris a simulat scrierea pe calculator a unui manuscris flaubertian plin de corecturi și de ștersături, care, firește, nu mai apăreau în formatul electronic. S-a întrebat nu numai ce se pierde, când un scriitor recurge la scrierea pe calculator, din punctul de vedere al procesului creației, dar și
Cine mai scrie de mână în zilele noastre () [Corola-journal/Journalistic/2973_a_4298]
-
de... sentimentele sale religioase. Ca atare, textele sale (în special cărțile) parcurg un traseu dificil și, de multe ori, accidentat până să vadă lumina tiparului. Cum s-a putut constata la precedenta apariție critică din seria de autor, Spectacolul rezonanței, manuscrisele rămase în arhiva familiei înfățișează numeroase semne ale „bătăliei” cu cenzura. Acest traseu accidentat pune, spuneam cu altă ocazie, probleme neprevăzute editorului de după 1989, căci, dacă în cazul scrierilor de sertar se pot aplica fără probleme principiile reproducerii textelor inedite
Dinu Pillat, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2984_a_4309]
-
reproducerii textelor inedite, în cazul celor cenzurate apar aspecte pe care disciplina editologiei nu le-a prevăzut. Se mai respectă regula reproducerii ultimei ediții antume a unei cărți? Cum și unde se introduc eventualele diferențe între ultima ediție antumă și manuscrisele scriitorului? Monica Pillat și George Ardeleanu, care îngrijesc această a IV-a ediție a volumului Mozaic istorico-literar aleg, din fericire, soluția cea mai bună, care este cea a echilibrului între dorința de a reda textului înfățișarea din manuscrise și evidența
Dinu Pillat, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2984_a_4309]
-
antumă și manuscrisele scriitorului? Monica Pillat și George Ardeleanu, care îngrijesc această a IV-a ediție a volumului Mozaic istorico-literar aleg, din fericire, soluția cea mai bună, care este cea a echilibrului între dorința de a reda textului înfățișarea din manuscrise și evidența faptului că avem de-a face cu o carte care a cunoscut două ediții antume, pregătite și, finalmente, acceptate de către autor. Chiar dacă editoarea primei versiuni postume, datând din 1998, a fost Cornelia Pillat, Monica Pillat și George Ardeleanu
Dinu Pillat, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2984_a_4309]
-
un repertoriu de referințe critice complet. Notele aparținându-i Monicăi Pillat sunt marcate cu asteriscuri, spre a le deosebi de cele ale autorului, care figurează cu cifre arabe. Adăugirile operate de Cornelia Pillat, în ediția a III-a, pe baza manuscriselor din arhiva familiei, sunt și ele semnalate prin „<...>”. Toate acestea se împletesc într-o ediție suplă, ușor de întrebuințat, dar impecabilă sub aspect filologic. Iată că seria de autor Dinu Pillat se dovedește, cu fiecare nouă apariție, una dintre cele
Dinu Pillat, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2984_a_4309]
-
ele sunt respectate de redacție. Nu se va acorda «bun de tipar» niciunui material (la care sunt observații), trimis de redacție după ce li s-au transmis observațiile la întregul număr, decât cu aprobarea tovarășilor de la Consiliu, confirmată de aceștia. Asupra manuscriselor editoriale s-a hotărât să se trimită note tovarășului I. Dodu-Bălan la toate lucrările la care sunt observații ce depășesc atribuțiile D.G.P.T. Ulterior tovarășii ne vor informa care din aceste lucrări le vor discuta dânșii cu conducerile editurilor. De asemeni
Cenzura editorială by Liliana Corobca () [Corola-journal/Journalistic/2985_a_4310]
-
hotărât să se trimită note tovarășului I. Dodu-Bălan la toate lucrările la care sunt observații ce depășesc atribuțiile D.G.P.T. Ulterior tovarășii ne vor informa care din aceste lucrări le vor discuta dânșii cu conducerile editurilor. De asemeni vor cere editurilor manuscrisele respective. La lucrările la care sunt obiecții politice și se rezolvă direct de către noi cu conducerile editurilor, vom trimite ulterior Consiliului note de informare, asupra modului de soluționare a problemelor. Pe data de 29 octombrie a avut loc, la D.G.P.T.
Cenzura editorială by Liliana Corobca () [Corola-journal/Journalistic/2985_a_4310]
-
1977.”5 Tot la această etapă, a controlului editorial se încadrează și activitarea referenților externi. „Exista în edituri și un sistem al referatelor externe (solicitate unor specialiști din domeniu care erau astfel coresponsabilizați la actul editării). Nu o dată respingerea unui manuscris avea drept consecință intrarea autorului în vizorul organelor de securitate. Negocierile cu redactorul de carte durau luni și ani și se soldau cu modificări serioase de text.”6 Prezența acestora este foarte discretă în documentele cenzurii. Despre Ostrovul dorului de
Cenzura editorială by Liliana Corobca () [Corola-journal/Journalistic/2985_a_4310]
-
rareori în notele sau informările cenzurii. Deși sute de persoane au făcut astfel de referate, nu se laudă nimeni cu această activitate. Într-un dialog, Marian Popa recunoaște că a scris câteva, deschizând paranteze interesante: „Am scris referate obișnuite, la manuscrise, și nu la cărți aflate în faza corecturilor, bunului de tipar sau bunului de difuzare. În aceste condiții, nu pot implica faza retopirii. Referatele mele au fost la obiect: am ținut seama de conținut și de nivelul artistic”; „Referatele se
Cenzura editorială by Liliana Corobca () [Corola-journal/Journalistic/2985_a_4310]
-
au fatalmente o mare experiență în privința a ce nu merge și execută tacit modificări. După aprobare, textul nu mai poate fi modificat de autor, dacă totuși dorește să intervină fie și cu corecții de ordin gramatical, pasajul respectiv sau întregul manuscris va fi din nou citit de lector, ca și cum ar fi un text nou. Autorului îi e interzisă popularizarea textului său aflat în proces tipografic, ca «perie», șpalt sau coală tipografică; dar factorii cenzoriali pot interveni până în ultima clipă, în funcție de descoperirea
Cenzura editorială by Liliana Corobca () [Corola-journal/Journalistic/2985_a_4310]
-
îi e interzisă popularizarea textului său aflat în proces tipografic, ca «perie», șpalt sau coală tipografică; dar factorii cenzoriali pot interveni până în ultima clipă, în funcție de descoperirea proprie sau de comunicarea de către binevoitori și vigilenți a unor sensuri nedetectate anterior în manuscris, ca și emiterea unor noi măsuri politice care pretind reinterpretarea întregului portofoliu editorial.”19 În afară de instituția oficială a cenzurii, mai funcționa și cenzura militară a Statului Major (având și ștampilă specială), care controla doar publicațiile Ministerului Apărării și-i consulta
Cenzura editorială by Liliana Corobca () [Corola-journal/Journalistic/2985_a_4310]
-
al unui poet inclasabil. Remarcabilă este și activitatea sa de îndrumător literar al tinerilor săi confrați pe care i-a descoperit și publicat în revistele din Iași, precum Viața Românească, Însemnări literare și, desigur, Însemnări ieșene. După lectura atentă a manuscriselor încredințate de Alice Călugăru, Lucia Mantu, Profira Sadoveanu, Otilia Cazimir și Sandra Cotovu, poetul și profesorul de estetică literară George Topîrceanu elabora epistole convingătoare privind modul de a scrie poezie sau proză. Un fapt cu totul revelator îl constituie cele
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2905_a_4230]
-
Asta să rămână numai între noi. Iată de ce, în general, nu prea iubesc eu oamenii. În privința asta, seamăn puțin cu tatăl d[umi]tale. Îți înapoiez bucățile din jurnal și-ți mulțumesc că mi le-ai trimis. Îți înapoiez și manuscrisul. Transcrie-l frumos și trimite-l direct lui Sevastos 2. Încă o dată, n-am nimic contra, să-i trimiți și să-i scrii tot ce crezi că este în interesul d[umi]tale. Mă îndoiesc numai de rezultat. Ce titlu
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2905_a_4230]
-
aspectul mării, portul, vapoarele, atmosfera, sezonul, etc., etc., să spui tot ce ai pe suflet într-o singură cronică. Poți da de fiecare dată două pagini, maximum două și jumătate, de cele obișnuite, scrise la mașină, pe formatul obișnuit al manuscriselor dțumițtale trimise mie până acum, poți să le scrii și cu mâna, numai să nu depășească proporțiile de mai sus, dacă ar fi scrise la mașină. Mai încolo, vei da, desigur, și alte bucăți de literatură: schițe, impresii, fragmente de
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2905_a_4230]
-
Mai aprinde reci pupile nopților la asfințire să trec slovele cămile dromadere efemere prin urechea acului la apusul veacului. Pierdu văzul și auzul muzical cum e ovăzul la rafalele furtunii mersul lins pe nori tenori și pe cheiuri de canale manuscrisele vasale viciul călărind ca hunii el po(h)etul logothetul. Clopote se smulg din funii și-n poetica țărânii port și navă/cimitirul leapădă cu trandafirul duhul tămâind mireasma arsă la catapeteasma spinului aminului. Crucea-n piatră netăiată piatra-n
Doina dintr-un gât de lebădă by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/15194_a_16519]
-
a dactilografiat numai jumătate, care s-a pierdut în binecunoscute împrejurări vitrege. Se află, la Paris, în păstrarea doamnei Monica Lovinescu, autograful primei versiuni, brute, a Mălurenilor. în ultimul său testament, din 10 mai 1943, E. Lovinescu recomanda nepublicarea acestui manuscris: Moartea surprinzându-mă, am marele regret de a lăsa în stare de nepublicare cea mai mare lucrare a vieții mele: romanul Mălurenii. Manuscrisul, sub forma întâia, cuprins în vreo opt caiete, este dus la bun sfârșit; copia lui redusă mult
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]