3,292 matches
-
fim sinceri și să-i chemăm pe DIP și Năstase la baia publică, hai să mergem până la capăt și să dăm și manelele pe față!! (DV, 17−23.II.2006). Însă, cel mai frecvent această funcție este actualizată în textele mediatice vorbite 51, în care îndemnul la acțiune comună, în echipă, este un scop prioritar. Comunicarea mediatică modernă (cu precădere limbajul publicitar și IRC-ul), tratează interlocutorul (publicul, clientul) ca pe un partener (cu care, deci, se află într-o relație
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
până la capăt și să dăm și manelele pe față!! (DV, 17−23.II.2006). Însă, cel mai frecvent această funcție este actualizată în textele mediatice vorbite 51, în care îndemnul la acțiune comună, în echipă, este un scop prioritar. Comunicarea mediatică modernă (cu precădere limbajul publicitar și IRC-ul), tratează interlocutorul (publicul, clientul) ca pe un partener (cu care, deci, se află într-o relație de asociere) 52. Haideți să vă spun câtă lume s-a dus la vot până acum
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
că acesta exprimă păreri autorizate. Comunicarea se orientează către o categorie de persoane, indicând deținătorul unui rol tematic de pacient, beneficiar obligatoriu uman, colectiv și nedefinit. Chiar în condițiile în care avem în vedere emisiunile de tip talk show, gen mediatic caracterizat prin lipsă de omogenitate sub toate aspectele, practicând un discurs semiinstituțional, prin combinarea de reguli și constrângeri specifice discursului instituțional (temă fixă, o anumită distribuție a rolurilor de emițător, loc de desfășurare, durată etc.), cu spontaneitatea tipică pentru conversația
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
vorbitorul întrerupt este lăsat s-și continue mesajul (și tema respectivă)." 59 Vezi GALR II: 772. 60 Vezi Charaudeau (1992: 579−598). 61 Zafiu (2005a). 62 Unele dintre fenomenele constatate sunt potențate de influența copleșitoare a modelului comunicativ de tip "mediatic" contemporan (cu efect direct asupra comunicării cotidiene și, implicit, cu repercusiuni asupra structurii sistemului lingvistic) caracterizat, în planul resurselor ilocuționare, de fenomenul de grefare a indicilor lingvistici ai comunicării "globalizante", practicate de canalele mediatice, pe mecanismele moștenite ale limbajului familiar
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
copleșitoare a modelului comunicativ de tip "mediatic" contemporan (cu efect direct asupra comunicării cotidiene și, implicit, cu repercusiuni asupra structurii sistemului lingvistic) caracterizat, în planul resurselor ilocuționare, de fenomenul de grefare a indicilor lingvistici ai comunicării "globalizante", practicate de canalele mediatice, pe mecanismele moștenite ale limbajului familiar ce pătrunde în zone rezervate registrului oficial al exprimării lingvistice (în special în stilul presei autohtone scrise sau vorbite), cu funcții pragmatice și stilistice specifice. Cf. Zafiu (2001 și 2002) și Manu Magda (2005
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
dintr-un punct de vedere mai comun și mai liniar) adverb + vorbind arhitectonic artistic birocratic borgesian bugetar calitativ clinic conceptual creștin cronologic cultural dialectic editorial estetic etimologic eufemistic filosofic fizic fotbalistic generic igienic instituțional intelectual istoric juridic logic lucid matematic mediatic moral obiectiv omenește plastic platonic politic principial probabilistic protocolar psihic realist riguros semantic serios sincer spiritual statistic stilistic strict structural sufletește tehnic teologic teoretic transcendental valoric vizual ANEXA IV Compatibilitatea semantică a adjectivelor absolut, absurd, actual, artificial, ciudat, concret, deosebit
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
rând este prima oară când se rostește și se tipărește felul bolii lui Mihai Eminescu: nebunie. Ventura arată că Macedonski este acela care-l face nebun pe Eminescu, drept pentru care se ridică împotriva lui Macedonski. Pe fondul acestei tulburări mediatice vine tatăl lui Eminescu în București, probabil și Matei este speriat de presă. De ce se procedează, însă, astfel împotriva lui Eminescu, cel care oricum era în recluziune la o clinică particulară?. Rezonând în logica lui Călin L. Cernăianu, mi se
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ca pasărea cerului cum se spune. Poate chiar să iasă din casa de sănătate. Iată de ce, din punctul de vedere al „conjurației”, era nevoie de o măsură de prevedere și se configurează acest al doilea cerc din jurul persoanei poetului, cercul mediatic. Liber dar „nebun” social: o libertate iluzorie, pentru că toată lumea îl consideră închis în propria lui minte sau trup. Nu mai are serviciu, nu mai este credibil, nu se mai ia în seamă ce spune... în aceste condiții juridice, Maiorescu a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
România pre-europeană. Vechea și mereu noua prăpastie Între „popor” și intelectualitatea care pretinde, cu deșartă vanitate, a-l reprezenta, sau nici nu pretinde măcar așa ceva, pare să-și reitereze, din păcate, azi, tradiția și pagubele. „Ce legătură are cu evenimentul mediatic al acestei veri: «De ce se ceartă intelectualii»?” Concluzia devine strict personală și nu neapărat pesimistă: „Avantajul oricărui accident din care scapi este că vezi mai bine lucrurile esențiale din viață. Ca și adevărații prieteni”. Oricât de neplăcute și scump plătite
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
lui Imre Kertész la Stockholm. De data asta, semnatarul se baricadase, evident, Împotriva oricăror Încercări, fie și prietenești, de perturbare. Înțelegeam bine starea. Soția lui Vidia Naipaul Îmi povestise, la festivitățile Nonino de la Percoto, din iarna 2002, ce Înseamnă coșmarul „mediatic” din jurul Marelui Premiu, un soi de asalt canibalic de oarbă devorare a bietei celebrități. La câteva luni după eveniment, cuplul abia Își revenea, cu greutate, din cataclism. Nu doar „munca obosește”, cum spunea Pavese, ci și gloria, nu doar truda
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
prefera să nu-și amintească nici momentul de triumf, nici ororile care au urmat, era discret și afabil, ca de obicei. Discutam, firește, despre războiul din Irak, stupefiați. Marasmul actualității, alternativele politice dezamăgitoare, mediocritatea guvernanților și efectele aplatizante ale bombardamentului mediatic nu erau decât câteva dintre temele, deloc Încurajante, care ne preocupau, fie și Într-o atât de plăcută regăsire, a cărei ambianță și gastronomie ar fi trebuit să fie suficiente pentru a evita orice Întristare. Imre rămânea senin și cordial
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
aproape de 16:8 (adică, din cele 24 de unități pe care le are la dispoziție, Consiliul Județean Argeș va Încerca să cheltuiască cât mai puțin, undeva În jurul valorii de opt unități). Situația descrisă mai sus este ceea ce, probabil, În limbaj mediatic, s-ar putea numi „a fi responsabil pentru gestionarea banului public”. În analiza de rețea socială, comportamentul actorilor este definit În termeni de „raționalitate” (maximizarea beneficiilor și minimizarea costurilor). În ce situații rețeaua de schimb nr. 1 Își modifică punctul
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
În contul firmelor T4 și P4, vor intra câte 24 de unități care devin, din unități publice, unități private. Din rețeaua de schimb nr. 2, constatăm că firmele care au Încheiat relații de schimb cu CJ Argeș sunt, În limbaj mediatic, „apropiate de PSD”. În limbaj de rețea, Între CJ Argeș și T4, respectiv P4, există, pe lângă legături de schimb, și legături tari1. De fapt, este vorba, pe de o parte, despre o legătură tare de rudenie Între I.M. (președintele CJ
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
extratelică - nu conotația, metafora sînt chemate să afirme Diferența dintre realitate și literatură, ci tocmai denotativul, tocmai precizia descrierii. Așa trebuie Înțeleasă de către cititori și critici revenirea la povestire a romanului, renarativizarea prozei. Literatura nu se Întoarce la mimesis - imaginile mediatice i-au preluat de mult această funcție pe care nu există nici o șansă de a i-o mai Înapoia vreodată. Esențială mi se pare tocmai renunțarea literaturii de a-și mai demonstra diferența - și deci autonomia față de „realitate”, după ce aceasta
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
naționaliști puriști, niște protocroniști antisemiți, niște romantici reacționari - și nu „revoluționari”, cum avea să se spună În anii 1980, În raport cu tot ceea ce, tocmai Începînd cu acei ani, se afirma ca nou (muzică, ceva mai tîrziu literatură, arhitectură, chiar și rețeaua mediatică, atît de transporturi terestre cît și virtuale: cum poate fi numit socialist un stat care nu-și dezvoltă rețeaua de transporturi?). Invers, atunci cînd cineva, În România, Încearcă să atace dreapta, se vede pus În situația puricelui decis să strivească
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
adică trăirea brută, ci de a Îl privi dintr-un punct, așa cum monadele leibniziene oglindesc universul numai din poziția lor necesarmente limitată. Camille Laurens, femeia Îndrăgostită Romanul feminin francez nu a dat În ultimii cincisprezece ani capodopere, deși puterea imaginii mediatice În tandem cu corectitudinea politică a născut figuri de romanciere astăzi binecunoscute. Amélie Nothomb este, dintre toate, cea mai prolixă și cea mai citită. Premiată și exotică, Marie N’Diaye este lidera editurii Minuit, ea succedîndu-i lui Camille Laurens În
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
responsabilitatea revistei îi aparține”: Ion Cantacuzino, Petru Comarnescu, Henri H. Stahl, Alexandru Cristian Tell și Mircea Vulcănescu, „care o redactează”. Ca și asociația omonimă din care a descins, C., o revistă ambițioasă și consistentă, deși efemeră, a reprezentat un caz mediatic și a rămas în istoria spiritului public românesc sub o rumoare de aprecieri contradictorii, pornite chiar din stricta contemporaneitate. După 1944, a suportat câteva decenii de tabu total, apoi a fost evocată echivoc, în fond (cripto)reprobator, pentru orientarea precumpănitor
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
impregnare timpurie, cu un model sociocognitiv fără alternative, reușea până la urmă să se insinueze ca model și ideal social. Această „impregnare” a individului, de către context, realizată prin experiențele sale în cadrul grupului social, prin comunicare socială (transmisie orală, interacțiuni instituționale sau mediatice) și prin însușirea limbajului natural, cotidian, expresie a cunoașterii spontane naive, Moscovici (1984) o mai numește și „sens comun”. O cunoaștere, fondată pe observarea mediului și experiențe proprii, sancționată de practică, ce se convertește apoi într-un „spirit colectiv” unificator
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
nu sunt toate născociri." Jean Bouchet (secolul al XVI-lea) 1. Science-fiction: explorarea unui domeniu SF-ul explorează sau construiește în manieră proprie, în imaginar, raporturile pe care omenirea, în primul rând cea occidentală, le întreține cu un mediu tehnologic, mediatic și chiar psihic, apărut în urma unor descoperiri reale sau presupuse. Ea contribuie la o muncă de îmblânzire mentală a viitorului și chiar a prezentului, grație noilor metafore împrumutate din noile tehnologii și ne inițiază în tehnocultură. Astfel, este verosimil faptul
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
imateriale, care se transmit "din auzite" -, la o admirație centrată pe textualitate - condiționată de ceea ce se poate ține sub ochi, privi cu intensitate, citi și reciti: titluri, versuri, imagini, clișee. Catalogul manierelor e rezultatul direct al acestei evoluții a culturii mediatice: universul acestor gesturi singularizate crește în proporție egală cu comunicarea operelor și cu disponibilitatea criticilor de a gândi textele. Iată o biografie târzie, scrisă în 1895 de Titu Maiorescu ca necrolog pentru Ioan Popovici-Bănățeanul. Textul e surprinzător prin cantitatea mare
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
că poți folosi „apa sfințită“ a bivolarilor (nu au sens, cred, alte precizări mai directe) pentru a o turna în cap minorităților, oricare ar fi ele, fără să pățești nimic. De fapt, asta e marea noastră problemă: acceptăm atât existența mediatică a personajelor care dau în cap minorităților, cât și a celor care râd în nas majorităților. Cum s-ar zice, când tragem linie, suntem uluitor de consecvenți în nepăsarea noastră soră cu prostia. PALINDROMAN Serban FOARȚ| Roșul ușor e rozul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
detaliată la nivel de perioade istorice (ex. Presa catolică din Spania la sfârșitul secolului al XIX-lea, în prima jumătate a secolului al XX-lea, după Războiul civil), dar neajutând înțelegerea subiectului propriu decât prin demonstrarea comparativă a slăbiciunii demersului mediatic al catolicilor în România. În legătură cu cele afirmate anterior, comparația dintre presa catolică din Europa occidentală și dintre cea din România este puțin relevantă, date fiind condițiile sociale și confesionale diferite. Poate ar fi de dorit o abordare a presei catolice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Învățământ" influența puternic Ministerul de Instrucție Publică 186. În Spania, publicațiile catolice au dus o campanie de apărare a intereselor Bisericii (care se afla într-o continuă rivalitate cu statul), participând și la disputele politice și desfășurând o anumită propagandă mediatică pentru apărarea acestor interese. Înființarea sindicatelor muncitorești a dus la diversificarea presei catolice care trata "chestiunea socială". Mai târziu au apărut Revista Católica de Cuestiones Sociales (1895) și Boletín del Consejo Nacional de las Corporaciones Católico-Obreras, reprezentau oficial mișcarea social-creștină
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și Franța; ulterior, vom face o paralelă cu realitățile existente în România, strânsa legătură cu situația și evoluția politică de aici, propaganda realizată de Biserică prin presă 215, lipsa unei baze teoretice și unitare care să stea la baza fenomenului mediatic din interiorul bisericii; exista mai degrabă o poziționare față de problemele societății contemporane, care răspundea tendințelor, disputelor și realităților vremii, prezența unei confruntări de idei chiar în interiorul catolicismului, pe de o parte (între intransigenți, tradiționaliști și aripa mai liberală), iar pe
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și Ioan Georgescu 331. Pregătirea profesională a celor care scriau în aceste publicații nu era instituționalizată și nici de specialitate. Nu existau instituții sau asociații de dezvoltare și mediatizare a presei catolice, ceea ce indica încă noviciatul presei catolice, ca fenomen mediatic în raport cu presa religioasă din Occident. Presa catolică a fost lipsită de unitate de acțiune și s-a caracterizat prin incapacitatea de manifestare unitară, de a înființa instituții de presă după modelul țărilor catolice din Occident, de a crea un cotidian
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]