4,239 matches
-
cu spice de grâu care frâng orizonturile. Și de la toamna, cu mere coapte care arcuiesc pomii din livezi, până la iarna, cu saci de făină și șorici de porc care înghesuie podul casei. Consecință a poziționării lor relativ mediane în Europa, meleagurile noastre sunt acoperite de o climă temperat continentală, de tranziție spre excesivă. Situarea lor la răspântie de drumuri a făcut, totodată, să devină ținta unor influențe majore din afara domeniului românesc. Asupra teritoriilor noastre au o înrâurire directă principalele sectoare climatice
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Agită covorul de nuferi așternut peste ape în care la suprafață se lăfăiesc vidre. În adâncuri, stau îngrămădiți somni uriași și crapi dolofani, sturioni, cu pântece umplute de icre, și scrumbii pe care atârnă carnea grasă. Drumul nostru pe aceste meleaguri se sfârșește în depărtarea mării. Din luciul ei, țâșnesc delfini arcuiți pe deasupra valurilor. 2. LA CAPĂTUL PĂMÂNTULUI a. Însingurați din timpuri străvechi Deși situate în miezul continentului, pământurile noastre nu au fost niciunde în această parte de lume mai singure
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
produs în regiunile din estul Mediteranei 18, propagându-se cu rapiditate în întreg bazinul mării. În neolitic, grupuri originare din Mesopotamia, Levant și Egipt au migrat, prin Anatolia, în Balcani purtând focul sacru al agriculturii. L-au aprins și pe meleagurile noastre locuite de vânători și culegători paleolitici. La umbra belșugului acestor culturi, au crescut societăți matriarhale și pașnice. Izolarea, în care se aflau pământurile noastre încă din neolitic, a făcut ca fluxul difuzării agriculturii să le ocolească inițial, pentru le
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
s-a ridicat la înălțimea celor mai importante civilizații ale lumii, remarcându-se prin organizarea socială avansată, rafina mentul artistic și ritualurile profunde. Așadar, ar fi util să acceptăm existența unei a treia direcții de difuzare a civilizației agricole pe meleagurile noastre: dinspre Caucaz spre Europa Occidentală, prin nordul Mării Negre. Cele două rute care leagă Mediterana de centrul, respectiv estul Europei, la care se adăuga și cea din Caucaz spre vestul continentului, au reprezentat fluxul de circulație pe teritoriul nostru al
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
dezvoltarea socio economică a Balcanilor, inclusiv a ținuturilor noastre. Deși conectată, din vremea neoliticului, la binefacerile agriculturii, peninsulei i-a fost grav tulburată liniștea de forfota indo europeană. A fost momentul din care civilizația Cucuteni Tripolie, continuată în timp pe meleagurile noastre și extinsă în împrejurimi 19, a început să se ofilească. Nu a mai putut ține pasul cu ritmul din Orientul Apropiat. Prin urmare, regresul nu a fost de ordin tehnologic, ci a avut drept cauză situarea pământurilor noastre în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
întunecate. S-a propagat cu viteză spre interiorul continentelor ale căror țărmuri le uda. Așa și-a dobândit Mediterana numele, pe care îl merită din plin, respectiv marea din mijlocul pământurilor 20. Sămânța civilizației greco romane a încolțit și pe meleagurile noastre. Totuși, deși, geografic, se afla în Balcani, teritoriul geto dacilor avea să se situeze, istoric, la periferia acestei lumi. Nu a însemnat că, pe fondul acestei solitudini, ținuturile noastre au devenit un spațiu ermetic, perfect închis de Dunăre, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
neolitic, izolarea naturală nu a fost una absolută. Pentru a pătrunde în Europa Orientală, încă din vechime se putea ocoli cursul balcanic al fluviului, urmând firul țărmului pontic. Din vremuri de demult, grecii au valorificat acest traseu, reușind să deschidă meleagurile noastre. Au dezvoltat contacte fecunde care i-au menținut pe geto daci conectați în permanență la civilizația greacă 21. Elada a devenit pentru mult timp universul civilizațional care și-a extins influența și asupra spațiului românesc, reușind să modeleze inclusiv
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Totuși, se impune să avem în vedere că influența civilizatoare greacă a cunoscut și anumite limite. Legătura lor cu spațiul pontic avea un caracter preponderant maritim, prin practicarea unei navigații costiere. Nu erau dezvoltate căi terestre care să remorcheze durabil meleagurile geto dacice la Elada. Grecii au dezvoltat o civilizație maritimă și comercială care s-a extins și în regiunile noastre. Înfruntând furtuni, înscrise chiar în numele Mării Negre, grecii s-au aventurat pe apă spre țărmurile noastre, iar pe fundul apei, zac
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
datora, fără îndoială, chemării unei datorii. De a zdrobi, în numele lui Ares, și spre gloria Casei Argead, puterea nemărginită a Imperiului persan. Sub întinderea aripilor sale în estul Mediteranei, vulturul dinastiei ahmenizilor umbrise multă vreme destinul Eladei. Indiferența relativă față de meleagurile noastre nu poate fi înțeleasă decât prin optica vremii. Grecii le vedeau situate undeva la capătul lumii, fiind stăpânite sub pământ de Zalmoxis și în văzduh de Gebeleizis. Nu deschideau porți spre lumi și civilizații așa cum o făcea Persia, care
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
să se schimbe nici atunci când, în Mediterana, romanii au preluat de la greci torța arzând a puterii, schimbând centrul universului civilizațional din care făcea parte și Dacia. Erau vremuri în care Jupiter îi smulsese lui Zeus din mâini sceptrul puterii. Bogăția meleagurilor noastre nu putea fi trecută cu vederea la Roma... Era vorba, mai ales, de aurul Apusenilor de care romanii aveau nevoie pentru a-și finanța campanile militare. Astfel, în luptă, sub protecția lui Marte, acvila romană a răpus lupul dacic
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
umbra lor densă și grea ca de plumb. Ascundeau, în spatele lor, soarele ale cărui raze luminau cu putere vestul Europei. Filtrau din radierea progresului care încerca să răzbată anevoie până în cele mai îndepărtate colțuri. În clarobscurul în care se scufundau meleagurile noastre, ignoranța continua să prospere. Înfuleca pe nemestecate din sufletele și mințile oamenilor simpli de prin aceste locuri. Să nu facem totuși greșeala de a reduce apaticele domnii fanariote numai la căpușarea și parazitarea țărilor române de feluriți venetici împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
a putut experimenta ideile progresiste care au pus bazele României moderne. c. Risipirea aurei ruse Țarii, pe cât de înfumurați, pe atât de neinspirați, au desconsiderat sensibilitățile românești față de Basarabia, așa că, în mod firesc, li s-a risipit imediat aura pe meleagurile noastre. Și nu trecuse decât puțină vreme de când preoții îl pomeneau în slujbe pe Alexandru I sau întâmpinau, cu crucea și biblia, armata țaristă. Au fost preschimbate repejor în blestemele unui norod întreg pentru caznele la care rușii supuneau întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
recunoscut drepturile până la hotarul Nistrului. d. Salvarea occidentală În interiorul spațiului românesc, comerțul a fost stimulat de negustori provenind din rândul unor neamuri străine. Diverși întreprinzători originari din Caucaz, Orientul Apropiat și Balcani s-au stabilit de-a lungul timpului pe meleagurile noastre. Dintre aceștia, prin aportul la dezvoltarea comerțului, s-au remarcat armenii, grecii și evreii. Având în vedere importanța lor pentru economia țărilor române, au existat domnitori care au încurajat și sprijinit statornicirea negustorilor străini la noi. Semnificative sunt privilegiile
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
izolării noastre în raport cu lumea din afară și chiar în înăuntrul propriilor ținuturi. În interiorul spațiului românesc, relieful a ridicat multiple bariere naturale. Cădeau la fiecare pas în fața străinului care se încumeta să treacă prin teritoriile noastre. Bătătorind drumurile întortocheate de pe aceste meleaguri, călătorului îi era încercată răbdarea atunci când privirea îi înfrunta ascuțișul unghiului de la curbura munților. Pătrunzând dinspre est, contorsionarea Carpaților avea să-l înșele vizual, făcându-l să creadă că a ajuns în tărâmuri fără margini. Apropiindu-se de Carpați și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
o măsură însemnată, ținuturile noastre reprezintă un apendice al stepelor înfricoșătoare, munții au puterea de a mai tăia din asprimea climei. Peste arealul românesc s-a așternut, ca o plapumă, o climă temperat continentală. Era prielnică tranzitării în siguranță a meleagurilor noastre din acest punct de vedere. Astfel, în călătoria lui, străinul nu trebuia să înfrunte fenomene meteorologice extreme... Fără să îndure năduful arșițelor cumplite sau frigul gerurilor aprige, așa cum se întâmpla în miezul stepei 30. f. Catapeteasma izolării Să îndrăznim
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Dunăre și Carpați. Izolarea a dictat ritmul evoluției societății românești, marcând durabil caracterul nostru excepțional. Solitudinea a însemnat nu doar tristețe, ci și bucurie. Suntem niște supraviețuitori miraculoși în vremurile tulburi care au curs ca un torent necruțător pe aceste meleaguri. Sub greutatea izolării s-au prăbușit cumplite silnicii și împărății odioase. g. Roza vânturilor După cum observăm, imperiile care au râvnit la pământurile noastre, le-au vrut doar pentru a-și satisface diverse interese strategice aflate permanent într-o acerbă concurență
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
observăm, imperiile care au râvnit la pământurile noastre, le-au vrut doar pentru a-și satisface diverse interese strategice aflate permanent într-o acerbă concurență. Deși au urmărit obiective divergente, aceste puteri au avut totuși același scop: să ne folosească meleagurile ca spațiu de tranzit. Fie l-au utilizat drept cap de pod, așa cum s-a întâmplat în cazul rușilor și al otomanilor, fie ca spațiu tampon, așa cum s-a petrecut în situația ungurilor și a austriecilor. Sunt raportări diferite la
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
a ne feri din calea vrăjmășiilor, am căutat, pentru ținuturile noastre, protecția naturii. Am luptat, cu mai mult sau mai puțin succes, pentru a ne înconjura țările de frontiere naturale, nădăjduind că vor sta pavăză în fața răutăților care pohteau la meleagurile noastre. Natura a fost, totodată, cel mai de încredere aliat pe care ne-am putut bizui în lupte. În războaiele pe care le-am purtat pentru apărarea pământurilor noastre, am fost nevoiți să compensăm inferioritatea numerică prin folosirea avantajelor oferite
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
din fața feluritelor vitregii: populații mai puternice sau chiar capriciile naturii care i-au alungat din arealul de origine. În pribegia lor, acești nefericiți căutau medii naturale cât mai apropiate de locul de obârșie unde să se poată adapta rapid. Pe meleagurile noastre se găsesc regiuni biogeografice diverse care au permis statornicirea, de-a lungul istoriei, a multor neamuri. Nu întâmplător, de pildă, o parte a rușilor lipoveni, provenită din zona Donului și a Niprului, unde se îndeletnicea cu pescuitul, s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
pentru Galați sau Ismail. g. Strânsoarea cleștelui Încă din Antichitate, pământurile noastre au fost prinse în fălcile puternice ale unui clește geostrategic, respectiv, între cele două rute care se dirijează din zona Bosforului pentru a ajunge direct sau indirect pe meleagurile noastre. Să ne întoarcem în vremurile antice pentru a înțelege cum a funcționat această strânsoare. Pentru greci, pământurile geto dace nu meritau riscul cuceririi lor, atât din cauza izolării, în sensul că nu deschideau porți spre alte lumi așa cum o făcea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Avem în minte o magistrală care să se continue în direcția Buzăului, cu bifurcații spre Moldova și Ardeal, iar spre sud în direcția Varnei, Burgasului și Istanbulului. Crearea unui punct nodal în sud estul Munteniei ar alina din suferința acestor meleaguri. Și nici nu-i incomodează foarte tare pe bulgari deoarece acest proiect le profită indirect. Astfel, s-ar stimula dezvoltarea infrastructurii pe sectorul Varna Burgas unde nu există legătură feroviară directă, iar cea rutieră este relativ precară. Ungaria, care și-
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
I2)82, alcătuită din culegători și vânători. La finele paleoliticului, a izvorât din zona Asiei Centrale un râu de triburi care s-a statornicit în Anatolia (Hg R1b). De pe platforma micro asiatică, acest râu și-a revărsat apele și pe meleagurile noastre. În neolitic, pe aceeași direcție, a curs lent spre mare cel de-al doilea fluviu, rezultat din confluența a trei râuri de populații, respectiv grupurile de agricultori care proveneau din Mesopotamia (Hg J2), zona caucaziano iraniană (Hg G2) și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
mic, dar care a colectat râuri tumultoase curgând în cataracte. În apele sale, s-au împletit varietăți de haplogrupuri: R1b, pentru migratorii de origine germanică; R1a, pentru slavi; Q, pentru turco mongoli; N, pentru fino ugrici. S-a năpustit pe meleagurile noastre ca un puhoi care a captat, pe un fond genetic de tip indo european, slavo germanic, dar și iranian, componente central asiatice și caucaziene (goții, hunii, gepizii, avarii, slavii, bulgarii, ungurii, pecenegii, cumanii, tătarii). În Evul Mediu, au țâșnit
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
care dețin o pondere consistentă în raport cu restul Europei. În consecință, putem concluziona că ambele trăsături pun în evidență vechimea populației noastre (similar altor națiuni din Balcani). Geografia a jucat un rol decisiv în acest sens datorită condițiilor naturale mai prielnice. Meleagurile noastre au constituit una dintre ariile principale de refugiu unde oamenii s-au pripășit încă din cele mai vechi timpuri, așa cum s-a petrecut și în alte zone sudice ale Europei, respectiv Grecia și Italia. Dar spațiul românesc a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
a genotipului autohton sau a celor rare ne sugerează că pământurile noastre au fost, în general, ocolite de aporturile umane mai târzii. Nu mai astfel se poate explica, într-o manieră acceptabilă, cum anume au reușit să supraviețuiască pe aceste meleaguri haplogrupurile vechi. În schimb, în alte părți ale continentului s-au înregistrat modificări majore relativ recente. Așa s-a petrecut, de exemplu, în vestul Europei, pe fondul mișcării populațiilor germanice, sau în est, din pricina slavilor. Totuși structura noastră genetică are
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]