5,977 matches
-
că Societatea "Ginta Latină" va valorifica documentele și demersurile adresate forumurilor europene. Materialul este Însoțit de Marșul Limbii Aromânești muzică și text compuse de I. Dodu la Perevole, două scrisori adresate Dlui Miguel Strubell membru al Comunității Europene și Președinte, memoriu către Consiliul Cooperației Politice din Lisabona și Rezoluția cu privire la drepturile Aromânilor. În 10-02-1994 Ianachi Dodu trimite din Velestino un memoriu În limba engleză cu revendicările Aromânilor rugându ne să-l trimitem pe adresa D-lui Miguel Strubell din Barcelona. La
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
și text compuse de I. Dodu la Perevole, două scrisori adresate Dlui Miguel Strubell membru al Comunității Europene și Președinte, memoriu către Consiliul Cooperației Politice din Lisabona și Rezoluția cu privire la drepturile Aromânilor. În 10-02-1994 Ianachi Dodu trimite din Velestino un memoriu În limba engleză cu revendicările Aromânilor rugându ne să-l trimitem pe adresa D-lui Miguel Strubell din Barcelona. La 14-03-1994 În altă scrisoare descrie discriminarea și represiunile autorităților din Grecia Împotriva celor ce foloseau limba aromână În public. Două
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
o constat pe propria-mi piele! În urma consultărilor cu soția, am apreciat că trebuie să mă întorc acolo unde îmi era locul, pentru care aveam pregătirea și experiența necesare, respectiv la Ministerul Afacerilor Externe. Am adresat, în acest sens, un Memoriu ministrului Sergiu Celac, de care mă legau multe "campanii diplomatice" și, de la 1 martie 1990, am redevenit DIPLOMAT! "Privind înapoi cu mânie", descopăr și eu, ca miticul Orfeu, din Dosarul de la securitate, ce peisaj de infern am lăsat în urma mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
anului 1914, situația României era dintre cele mai dificile, datorită incertitudinii În care se aflau Regele și Guvernul, datorită partidelor politice care aveau o percepție diferită asupra politicii externe a României. În cadrul Consiliului de Coroana de la Sinaia, dând citire unui memoriu regele spunea: „Războiul general a izbucnit. Se dă marea luptă prin care pentru o Întreagă perioadă istorică se va stabili harta Europei și soarta războiului. Desigur că În acest război vor fi Învingători și Învinși, dar e neîndoielnic că dinainte
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Puterile Centrale, Întâi la Austro-Ungaria, mai apoi la Germania, cu proclamarea Kaiserului sau a unui fiu ca rege al României. În primăvara lui 1917, Stere a mers la Viena și Berlin și a predat conducătorilor politici austro-ungari și germani un memoriu În care Își expunea concepția lui referitoare la „noua orientare” a politicii românești. Stere considera că unica șansă de salvare a României era transformarea ei Într-o colonie germană, convingere asupra căreia a revenit În perioada ulterioară dându-și seama
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
de „mobilizare specială” era pe drum de lichidare. Aflând despre ce este vorba, a exclamat: „- Bine Domnule, legea asta a stat trei luni pe biroul meu și dta acum vii, după ce a apărut în Monitor?”. Mi-a cerut apoi un memoriu și la primul Consiliu de Miniștri a dat un bobârnac serios lui Petrovici (nu erau în bune raporturi pe vremea aceea), cerându-i să modifice articolul respectiv din lege. Nici nu se terminase bine acest consiliu de miniștri și telefoanele
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
pas de mândrul lacheu care-i duce manteluța de cinci dramuri pe brațe." Ion Ghica are pe deasupra un dar de narator incomparabil, o imaginație arabă. Cu puncte de plecare documentare, amintiri, studii economice, sociale, prozatorul trece în mijlocul celui mai arid memoriu la anecdotă, câteodată dramatizând, jucând toate rolurile. Când inventează, Ghica pare sărac, dimpotrivă, evocarea dă impresia lucrului imaginat. De neuitat sunt boierul Furtună, prezident de Divan, care azvârle cu fesul după împricinați, dascălul Chiosea bătând pe copii cu imineul scos
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
acord cu plăcere și cu aceasta mă ofer de a vă scrie un raport foarte exact despre mersul curei și dietei mele după metoda Kuhne (acesta din urmă cu totul Întocmai după principiile manualului dvs.), deoarece am scris conștiincios un memoriu zilnic În această privință. Și acum chiar, mai iau, riguros, În fiecare zi, trei băi de șezut cu fricțiuni, de câte 30-40 de minute, cea dintâi, cam pe la 6 ore dimineața, de la orele 8-10 dimineața plimbare, dacă e posibil desculț
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
a dat dreptul de a ieși din țară. Ne-am făcut pașapoarte. Am luat vize de la ambsadele țărilor prin care urma să călătorim spre Franța. Am ajuns la perietenii noștri care locuiau pe malul oceanului Atlantic. Acolo am scris un memoriu în care am arătat situația disperată din țara noastră, și am rugat gazdele noastre să-l predea autorităților franceze, după plecarea noastră. în anul 1994 am cerut și am primit prin poștă o copie xeroxată a acestui memoriu. PENTRU CONSTRUIREA
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
scris un memoriu în care am arătat situația disperată din țara noastră, și am rugat gazdele noastre să-l predea autorităților franceze, după plecarea noastră. în anul 1994 am cerut și am primit prin poștă o copie xeroxată a acestui memoriu. PENTRU CONSTRUIREA UNEI BISERICI în Vama fusese demolată o biserică în construcție, în anul 1960, cu mare tulburare în popor. Din anul 1980 am făcut devize pentru construirea unei biserici noi și am cerut aprobări. Departamentul cultelor ni le respingea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
proceda Octav Minar, care publica texte filozofice eminesciene „din colecția particulară”, fără să arate ce e propriu și ce e document. Până la publicarea pretinsului document în facsimil suntem îndreptățiți să-l socotim un fals. Dar și de ar fi autentic, memoriul necunoscutului doctor nu prezintă nici un interes și e numai un pretext pentru d. Potra, care poate nu înțelege o iotă din poezia lui Eminescu, de a se îndesa cu numele lui în bibliografia eminesciană sub cuvântul unei venerațiuni neinteligente și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
sa la întemeierea Muzeului Satului. Victor Ion Popa, fapt mai puțin știut, este unul din autorii ideii în sine cît și unul din principalii realizatori ai acestei originale și cu totul deosebite alcătuiri muzeistice, printre puținele din lume. În articolul memoriu „Patru ani în slujba capitalei” (rămas necunoscut), Victor Ion Popa dă relații referitoare la scopul, amploarea, originalitatea și realizarea Muzeului Satului, confirmate de o serie din scrisorile care urmează. Activitatea sociologică desfășurată de Victor Ion Popa urmărea nu numai un
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93469]
-
să-mi spui ce-ai făcut!” „Tovarășu’ ministru’ n-am făcut nimic.” „Păi ai făcut pușcărie!” „Da!” „Pă’ ce-ai făcut?” Zâc: „Am râs când a spus unu’ un banc!”. „Numai atât?” Și m-a Întrebat dacă am făcut vreun memoriu să arăt c-am fost nevinovat. Și io am spus că n-am făcut și mi-a zis: „Până mâine să faci un memoriu și să mi-l dai mie”. Am chemat dactilografa Întreprinderii și-am bătut aproape toată noaptea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
când a spus unu’ un banc!”. „Numai atât?” Și m-a Întrebat dacă am făcut vreun memoriu să arăt c-am fost nevinovat. Și io am spus că n-am făcut și mi-a zis: „Până mâine să faci un memoriu și să mi-l dai mie”. Am chemat dactilografa Întreprinderii și-am bătut aproape toată noaptea la mașină. De două ori am bătut douăzăci și patru de pagini la mașină, toată viața mea... de când m-am născut și prin tot
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
un colonel aicea, ia declarații!”. Mă, ce-o să ne facă?” „Om vedea!” În fine. S-a termenat treaba asta... Asta a fost prin iulie, și prin noiembrie am primit o hârtie de la procuratura generală, secția militară, În care spune: „La memoriul dumneavoastră..., vă facem cunoscut că s-a aprobat revizuirea dosarului În favoare”. La care ăștia toți mi-au dat telefon: „Mă, ești nebun! Mă, ce-ai, nu te potolești? Mă, ce-o să ne facă mai rău?”. A trecut și asta
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
rânduri: „Reacțiunea de la noi, puternic ajutată de evrei, a lucrat și lucrează nu numai în Austria și în Germania, dar și aci. Are cu dânsa pe dl. Mitilineu, care a comunicat și-i comunică actele ministerului schimonosite, și chiar ultimul memoriu personal al lui Kogălniceanu.88 Are pe Charlier, care a scris și scrie necurmat la foarte multe ziare d-aci politice și financiare. Francezul de la legațiunea noastră d-aci, nu numai că nu face nimic decât, din când în când
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Externe înaintea lui N. Ionescu (n. a.); în ministerul Manolache Costache Epureanu (27 aprilie/9 mai - 24 iulie/5 august 1876); în această calitate el trimisese la 16/28 iunie 1876 ministrului de Externe al Turciei o notă urmată de un memoriu explicativ, în care solicita pe un ton ultimativ recunoașterea de fapt a independenței depline a României. În notă el cerea, în schimbul neutralității, recunoașterea individualității statului român și a denumirii de România, admiterea reprezentantului român în rândurile corpului diplomatic, inviolabilitatea teritoriului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
grîului. Azi, la șaptezeci și cinci de ani, academicianul Vrănceanu se consideră încă în putere. Are - mi-a spus - o fată în clasa a șasea. Datorită ei a observat ce dificultoase, cît de încîlcite sînt manualele de matematică și a înaintat un memoriu ministerului. „Nimeni nu m-a întrebat vreodată ce părere am despre ele”. De altfel - a adăugat -, nici în legătură cu transformările recente ale unor institute nu a fost întrebat. „Dacă nu ne preocupăm și de cercetarea fundamentală, a ținut să-mi sublinieze
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mîncarea din acea zi. îndrăzneață, dar și credulă, femeia a spus toate astea în biroul Elenei Ciocan, unde e vama sesizărilor. Aștept să văd dacă va fi trimis cineva să scrie, și cum o va face. *Am crezut în efectul memoriului meu, dar decepție... Aseară (1 septembrie), pe cînd eram plecat în oraș, a telefonat Gheorghe Sprințeroiu și i-a spus lui Ani că nu se poate face nimic: „metodologia”(cuvînt pretențios, menit, ca în atîtea alte situații, să închidă gura
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
septembrie), pe cînd eram plecat în oraș, a telefonat Gheorghe Sprințeroiu și i-a spus lui Ani că nu se poate face nimic: „metodologia”(cuvînt pretențios, menit, ca în atîtea alte situații, să închidă gura solicitantului) a fost respectată. Dar memoriul era în parte contestație (a „metodologiei”, după mine greșite), în parte cerere (de suplimentare a numărului de locuri). Să nu fi sesizat S. aspectul din urmă? E o întrebare pe care și-a pus-o și A., care crede că
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
la Muzeul Teatrului Național vă pot spune următoarele: După câte știm, Teatrul de operetă din București și-a procurat materialul documentar de la familia artistului de operetă Grigoriu. La Muzeul Teatrului Național se găsesc următoarele materiale: o autobiografie a mamei, un memoriu de 10 pagini cu biografiile tuturor membrilor familiei mamei mele, luate de la artistul V. Maximilian; fotografii, versuri omagiale etc. Ar fi bine să consultați acest material. Eu am vorbit cu Dl. Franga, directorul Muzeului Teatrului Național și mi-a spus
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
noastră pe tărâmul „spiritualității moldave”, vă las cu bine și, sper a ne regăsi În curând, Gabriela Omăt 737 ONOFREI, Tiberiu 1 (Bacău), 10.VI.1983 Stimate Domnule Dimitriu, Conform Înțelegerii ce am avut-o la Dragomirna Îți trimit un memoriu de titluri și lucrări a activității mele pe tărâm didactic universitar și sanitar. Ultima parte nu am mai putut o bate la mașina de scris, căci se face foarte greu. Îți trimit tot În scris și alte date: M-am
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
bate la mașina de scris, căci se face foarte greu. Îți trimit tot În scris și alte date: M-am născut În satul Manolea, Com. Forăști, Jud. Suceava la data de 2.V.1922. Toate celelalte date le ai În memoriu. Nu știu dacă aceste date trimise vor fi la ceva de folos. Te rog scrie-mi dacă-ți pot fi de folos, și dacă sunt, atunci explicămi unde și În ce revistă din Suceava se trec aceste date. Îți mulțumesc
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
-l odihnească! - a dorit mult (și nu Întâmplător) să fie diacon, În urma celor 62 de ani pe care i-a slujit ca dascăl mai Întâi la Mânăstirea Bistrița, apoi la biserica Sfântul Ilie, din Fălticeni. De aceea a adresat un memoriu arhiepiscopului Pimen la Suceava, dar cu rezultat negativ, deoarece a participat pe frontul de est, trăgând cu pușca... Ar fi făcut deci victime. Dimpotrivă, tata nu fusese combatant direct. I s-a Încredințat o căruță cu un cal, să ducă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
prin d. prof. Aurel Stino, pe care aș dori să-l cunoașteți și să lucrați Împreună 467. E fostul meu elev și fiul fostului meu bun coleg, prof. Gh. Stino. Cu el scot Împreună Monografia Dragoslav). Vă trimit și un Memoriu de Studii și lucrări, cerut la examenul ce am depus pentru catedra universitară. Am făcut În el modificările cerute de noua situație. Mă bucur că țineți așa de mult la Folticeni, orașul tinereții mele și al activității entuziaste inerente tinereții
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]