13,719 matches
-
cum În Europa aceeași acuzație plana asupra bastarzilor; c) persoane ajunse la marginea societății: frecvent, vrăjitoria este atribuită femeilor văduve, femeilor și bărbaților bătrâni, cerșetorilor, celor sărăciți care râvnesc la bunurile acelora care s-au Îmbogățit; d) persoanele cu boli mentale sau diferite dizabilități; e) persoane aflate În conflict cu acuzatorul. Cercetările au arătat că bănuiala de vrăjitorie cade adesea asupra unor rude, vecini sau persoane din anturajul imediat, despre care se crede că râvnesc la bunurile sau invidiază fericirea persoanei
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
grup de clienți. De aceea, Bronis³aw Malinowski va accentua funcțiile magiei pentru menținerea echilibrului psihic al individului: riturile magice ajută oamenii să ducă la bun sfârșit, cu Încredere În puterile lor, diferite sarcini dificile. Astfel, ea contribuie la păstrarea integrității mentale. Sau - În formularea sa inspirată - funcția magiei este de a ritualiza optimismul uman, de a-i Întări credința În victoria speranței În fața fricii. Magia practicată În societățile arhaice, antice sau folclorice s-a Întemeiat adesea pe existența unor „specialiști” ai
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
oculte de controlare a universului au ecouri În riturile vrăjitorești sau șamanistice ale mișcărilor cunoscute sub denumirea de „neopăgânism”. În al doilea caz, numeroase voci susțin că instituții și manifestări asociate În mod curent cu modernitatea pun În aplicare mecanisme mentale și proceduri specifice sistemului magic. Două exemple sunt elocvente: sistemul publicitar și politica statului național. Dezvoltând intuițiile lui Raymond Williams, care spunea că publicitatea este „un sistem organizat și profesionalizat de sugestii și de satisfacții magice, funcționând asemănător cu sistemele
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
călătoriei sau ca un mediator prin care sunt exprimate emoțiile pelerinului. Scopul pelerinajul este, deci, transformarea sinelui: pe un palier material, pelerinii speră să scape de anumite boli (nevindecate prin mijloacele profane), să se elibereze de un handicap (fizic sau mental) sau să depășească un moment dificil (sărăcie, eșec În afaceri, experiențe erotice sau sociale nefericite). Pe un palier spiritual, pelerinajul duce la confirmarea credinței, la purificare, la o revelație religioasă, la depășirea unei crize existențiale, la o transfigurare personală. În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de transformare, din care individul iese schimbat În raport cu situația sa anterioară. Dacă În riturile de trecere această modificare este concentrată asupra alterării statutului social, În pelerinaje transformarea vizează mai ales o schimbare a datelor personale, referitoare la sănătatea fizică sau mentală sau la viața spirituală (A. Morinis, R. Crumrine, 1991, p. 11). Pornind de la această realitate, Victor Turner a definit pelerinajul ca o expresie a antistructurii, adică a unei Întreruperi și anulări temporare a organizării sociale stratificate: Sunt tentat să văd
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
nivele: subiectiv, cognitiv, comportamental, și biologic/fiziologic. Activarea (arousalul) reprezintă o stare generală de stimulare fiziologică și psihologică, a cărei intensitate variază pe un continuum de la somn adânc la stare de excitație intensă a întregului organism. Anxietatea cognitivă este componenta mentală a anxietății și este cauzată de expectanțe negative cu privire la succes sau de autoevaluări negative. În sport, anxietatea cognitivă se manifestă cel mai frecvent prin expectanțe negative legate de performanță, autoevaluări negative. Anxietatea somatică se referă la elemente fiziologice și afective
PROGRAM DE MANAGEMENT AL ANXIETATII LA JUCATORII DE FOTBAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasile Septimiu Ormenişan, Cristina Ormenişan, Ioan Pop, Alexandru Mureşan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_807]
-
trei dimensiuni ale anxietății descrise anterior. În primul modul s-a avut în vedere nivelul de arousal al anxietății. Subiecții au fost învățați prin consiliere de grup tehnica de relaxare Jacobson. Al doilea modul a vizat anxietatea cognitivă (reprezintă componenta mentală a anxietății, cauzată de fenomene cum ar fi frica de evaluare socială negativă, frica de eșec și de pierdere a stimei de sine; se manifestă prin intensificarea sentimentelor de îngrijorare și a gândurilor negative), ce a fost combătută prin tehnici
PROGRAM DE MANAGEMENT AL ANXIETATII LA JUCATORII DE FOTBAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasile Septimiu Ormenişan, Cristina Ormenişan, Ioan Pop, Alexandru Mureşan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_807]
-
manifestă prin intensificarea sentimentelor de îngrijorare și a gândurilor negative), ce a fost combătută prin tehnici cognitive, comportamentale și rațional emotive. Al treilea modul a vizat dezvoltarea încrederii în sine și s-a realizat prin tehnici de imagerie și antrenament mental. În continuare se prezintă detaliat programul de management al anxietății. 3.1 Descrierea programului de management al anxietății Ședința introductivă INTRODUCERE prezentarea formatorului, numele participanților (ice-breakero calitate care începe cu inițiala prenumelui) SCOPUL GRUPULUI AȘTEPTĂRI, TEMERI ale participanților REGULILE GRUPULUI
PROGRAM DE MANAGEMENT AL ANXIETATII LA JUCATORII DE FOTBAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasile Septimiu Ormenişan, Cristina Ormenişan, Ioan Pop, Alexandru Mureşan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_807]
-
culturelle par l'équivalent le plus proche (comme, par exemple, le terme plus générique de " police locale "). Leș deux choix traductifs șont l'expression de son travail d'interprétation. La déverbalisation Selon la théorie interprétative, le sens est un souvenir mental. Par conséquent, le processus qui suit après toute lecture ou écoute du message est la déverbalisation, c'est-à-dire la pensée qui se détache du linguistique pour faire ressortir ce qui est vraiment essentiel, en fonction des connaissances linguistiques et extralinguistiques
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
moment intermédiaire entre leș deux phases de la traduction, qui șont pour lui la lecture-interprétation et la réexpression.243 Îl se manifeste soit en plan matériel, par la prise de notes, soit en plan psychologique, et îl devient ainsi une interphase mentale de la conscientisation du sens.244 Nul besoin donc de considérer la déverbalisation, ce " no man's langue "245, comme une phase supplémentaire du processus traductif : " Mais, à mon sens, îl n'y a pas lieu de thématiser ce moment médian
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
contredire ceux qui affirment que la poésie n'a aucune intentionnalité, car îl existe, en effet, une finalité concrète du discours poétique : le plaisir artistique donne naissance à une certaine disposition, en produisant chez le lecteur une sorte de " métamorphose mentale "440. Le message poétique a comme unique tache de créer l'état poétique : " un poème est une sorte de machine à produire l'état poétique au moyen des mots ", observe Valéry.441 Selon Genette, cet état poétique est supérieur à
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
modernité : on a affaire à un sonnet, mais la ponctuation manque. Cette technique est censée inciter le lecteur à l'interprétation du texte : " Le point, on le devine par la majuscule. La lecture participative et interprétative peut remettre la ponctuation mentale, orale, voire graphique. "1156 À travers l'autotraduction, le poète-traducteur Paul Miclău transmute la réalité du poème source dans la langue cible. À notre sens, îl ne s'agit pas d'un simple travail de traduction par lequel on envisage
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
le cadre de l'institution pédagogique, scolaire puis universitaire, et qui fait l'objet, pour cette raison, de tout un ensemble de limitations et de scotomisations. " Leș mots soulignés șont de l'auteur. Ladmiral rappelle à ce titre " le surcodage mental ", un " artéfact psychopédagogique ", la " traduction spontanée " ou " silencieuse " pratiquée en classe et la " traduction minimale ", c'est-à-dire " celle qui tolère la méthode directe d'enseignement des langues, en fin de leçon, pour s'assurer qu'au bouț du compte le
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
des notes, soit en rester sur le plan de l'expérience psychologique, voire d'une pratique psycho-sociologique. [...] Dans le cas de la traduction proprement dite s'agissant de textes écrits [...] cette interphase est de nature psychologique ou, si l'on veut, "mentale". Plus précisément, [...] le message (le contenu du message) passe du niveau verbo-linguistique à un niveau psycho-cognitif. " Leș termes soulignés șont de l'auteur. 245 V. Idem, p. 474: " Dès lors que traduire un texte (Ț), c'est le faire passer
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
La stratégie poétique a pour seule fin le changement de sens. [...] Și le poème viole le code de la parole, c'est pour que la langue le rétablisse en se transformant. Là est le but de toute poésie : obtenir une métamorphose mentale. " C'est nous qui soulignons. 441 Paul Valéry, " Questions de poésie ", în Œuvres complètes, tome 1, Bibliothèque de la Pléiade, Gallimard, Paris, 1957, p. 1337. 442 Gérard Genette, Mimologiques : Voyage en Cratylie, op. cît., p. 327-328. C'est nous qui soulignons
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
anume uitare). Noul registru este auster, criptic, existențialist. În Poemele dinaintea tăcerii (1999) și Între pereții de plută sau Moartea după Doclin (1999) se produce o altă schimbare. Discursiv, impetuos, retoric, gingaș, demonstrând temeritate în invenția formală, D. își construiește mental zbuciumul agoniei. Aici este folosit, când sugerat, când direct, decorul camerei de spital, într-un scenariu patetic, vizual. Procesul de descoperire și înțelegere a lumii poeziei conduce la unitatea lăuntrică a tuturor cărților sale de poezie, reținându-i și definindu-i
DOCLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286808_a_288137]
-
Anul 1000, în vecinătatea unor populații slave, turcice, fino-ugrice, ce trecuseră la o viață feudală incipientă și creștină, românii erau singura populație de origine romanică. Ei trăiau într-o societate închegată, cu vechi rânduieli sociale și economice sedentare, cu structuri mentale creștine, încă înainte de 602, care asimilaseră pe slavi în lungile secole de conviețuire anterioară și erau acum un popor definit, de-sine-stătător. Feudalizarea progresivă a societății de la Carpați, Dunăre și Mare, ca și contactele nemijlocite ale romanității răsăritene medievale cu statul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
scriitorului. Uneori, aluzii fine racordează universul ficțional la experiențele românești ale autorului (Limba Creației), alteori acesta apare ca un experiment în oglindă în raport cu mitanaliza: rescrierea mitului ca text literar modern, în interiorul a ceea ce autorul numea „unitatea a tot ce este mental”. SCRIERI: Mircea Eliade, Assisi, 1978; ed. tr. Florin Chirițescu și Dan Petrescu, postfață Sorin Antohi, București, 1995; Iter in silvis. Saggi scelti sulla gnosi e altri studi, Messina, 1981; Religione e potere (în colaborare cu Gianpaolo Romanato și Mario G.
CULIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286569_a_287898]
-
alergând pe hol anunțând un ordin de schimbare. Iar dacă face asta, am să-l concediez”. Directorul își vărsa năduful din cauza frustrărilor în organizarea procesului de creație. Ca mulți alți oameni, credea că creativitatea este o problemă care „ține de mental”, și nu de comportament. Bineînțeles că era nervos, deoarece nu poți comanda gândirea altcuiva. Directorul se temea că inginerul nu se gândea la problemele legate de serviciu, dar nu știa cum să confirme sau nu această îngrijorare. Singurul lucru pe
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
șeful său drept un „luptător în junglă”. „Nu știi exact ce vrea”, mi-a spus: „și nu știi niciodată când va sări brusc din copaci și să te ia prin surprindere”. Acesta nu este un management adecvat, el producând stres mental și fizic. Când ne simțim în siguranță datorită faptului că binele este recompensat și răul e pedepsit și știm exact ce tipuri de comportament le caracterizează, suntem liniștiți calmi și încrezători pentru că noi controlăm consecințele! Recompensele vin pentru că le merităm
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
flancată de contemplarea sarcastică a vieții, asigură poeziei sale o notă de particulară subtilitate și își găsește rezolvarea cea mai potrivită în procustiana formă a sonetului. Infirmitatea, care îi interzice reconsiderarea cuvântului scris, îl obligă pe C. la o cizelare mentală aproape desăvârșită a exprimării prozodice, pe care o poartă mult timp în sine, înainte de a o dicta, spre tipărire: „Căci poezia doarme-n suferință,/ Cum doarme diamantul în cărbune”. Ocolind confesiunile exagerate, el tinde spre „recea armonie” desprinsă din cântărirea
CODREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286315_a_287644]
-
testul colectiv de evaluare intelectuală Otis-Lennon din clasa a treia. Întrebare: este diagnosticul de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) potrivit pentru Jason, Winie și Brian? De ce? Conform celei de-a patra ediții revizuite a Diagnostic and Statistical Manual of Mental disorder [Manualului de diagnostic și statistică a bolilor mintaleă (DSM-IV-TR; APA, 2000), toți acești trei copii au multe simptome asociate cu ADHD. Psihologul a verificat evaluările făcute de către învățătoare prin observarea copiilor în clasă, a analizat cataloagele și exclude fără
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
of Child and Adolescent Psychiatry, 35, pp. 1425-1426. Allen, L., & Majidi-Ahi, S., (2001), „African American children”, in J. T. Gibbs & L. N. Huang (eds.), Children of colour, San Francisco, Jossey-Bass, pp. 143-170. Aman, M. G., Hammer, D., & Rohahn, J., (1993), „Mental retardation”, in T. H. Ollendick & M. Hersen (eds.), Handbook of child and adolescent assessment, Needham Heights, Massachusetts, Allyn & Bacon, pp. 321-345. Amaya-Jackson, L., & March, J., (1995 a), „Posttraumatic Stress Disorder in adolescents: Risk factors, diagnosis, and intervention”, Adolescent Medicine, 6
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
American Academy of Child and Adolescent Psychiatry (AACAP), (1997), „Practice parameters for the assessment and the treatment of children and adolescents with Bipolar Disorder”, Journal of the American Academy of Child and Adolescent Psychiatry, 36, pp. 138-157. American Association on Mental Retardation (AAMR), (2002), Mental retardation: Definition, classification, and systems of support, ediția a 10-a, Washington DC, AAMR. American Psychiatric Association (APA), (1958), Diagnostic and statistical manual of mental disorders, ediția 1, Washington DC, American Psychiatric Press. American Psychiatric Association
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
and Adolescent Psychiatry (AACAP), (1997), „Practice parameters for the assessment and the treatment of children and adolescents with Bipolar Disorder”, Journal of the American Academy of Child and Adolescent Psychiatry, 36, pp. 138-157. American Association on Mental Retardation (AAMR), (2002), Mental retardation: Definition, classification, and systems of support, ediția a 10-a, Washington DC, AAMR. American Psychiatric Association (APA), (1958), Diagnostic and statistical manual of mental disorders, ediția 1, Washington DC, American Psychiatric Press. American Psychiatric Association (APA), (1980), Diagnostic and
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]