14,331 matches
-
Aceste fenomene se caracterizează prin discontinuitate în timp și prin repartiție neuniformă în spațiu, manifestându-se sub formă de grindină, rouă, ceață, brumă, polei, chiciură, viscol etc. Grindina, împreună cu orajele, pot să însoțească ploile torențiale. Din datele obținute de la Stația meteorologică Cotnari, se constată că în zona bazinului hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, grindina cade în 1-2 zile pe lună, cu o frecvență mai mare în partea estică a depresiunii de contact. Ceața, în regim diurn, are o
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
înregistrat ceață 17 zile în noiembrie 1958 și 1959, 16 zile în decembrie 1959 și 14 zile în ianuarie și în martie 1965 . Anual numărul zilelor cu ceață are valori de 59 zile în 1968, 58 zile în 1965 (Stația meteorologică Cotnari, 1998).Bruma, fenomen specific sezonului de toamnă și primăvară, se remarcă prin efectele negative exercitate asupra vegetației. Bruma de toamnă se produce mai timpuriu în această zonă, de obicei în ultima decadă a lunii septembrie sau în prima decadă
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Valoarea medie a indicelui alimentării din zăpezi este de 35% la Hârlău (indicele a oscilat între 45% în anii bogați în precipitații și 21% în anii secetoși), valoare specifică ramei înalte a dealurilor din bazinul superior al râului Bahlui (Stația meteorologică Cotnari, 1998; Punctul hidrologic Hârlău, 1997). În iernile cu precipitații bogate, în zona Dealul MareHârlău și în Culmea Holmului, Bahluiul și afluenții săi au frecvent o alimentare de tip pluvio-nival (în anii 1940, 1952, 1970, M. Pantazică, 1974; și în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
1997). În iernile cu precipitații bogate, în zona Dealul MareHârlău și în Culmea Holmului, Bahluiul și afluenții săi au frecvent o alimentare de tip pluvio-nival (în anii 1940, 1952, 1970, M. Pantazică, 1974; și în anii 1984, 1991, 1996, Stația meteorologică Cotnari). Sursele subterane reprezintă pentru râul Bahlui și afluenții săi a doua posibilitate de alimentare cu ape subterane descendente, mai profunde, care nu se epuizează în perioadele secetoase. Aceste ape sunt importante nu prin volumul de ape cu care contribuie
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
datorită căderii unor cantități mari de precipitații, care produc o umezire accentuată a solului. În plus, regiunea fiind acoperită într-o mare măsură cu vegetație arborescentă, frecvența zilelor cu vânt este mai mare, calmul are o frecvență de 13% (Stația meteorologică Cotnari 1998). Debitul mediu anual al râului Bahlui înregistrat la punctul hidrologic Hârlău este de 0,358 m3/s. Datorită condițiilor fizico-geografice în care se dezvoltă bazinul râului Bahlui în amonte de Cotnari, debitele medii lunare variază de la 0,861
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Temperatura maximă absolută a râului Bahlui la punctul hidrologic Hârlău a fost de 35,2°C la 25 iulie 1963, iar temperatura minimă absolută a fost de 0°C în 1966. Regimul de îngheț. Din analiza observațiilor efectuate la Stația meteorologică Cotnari (temperatura medie anuală este de 8°C) și la punctul hidrologic Hârlău, s-a ajuns la concluzia că data medie de apariție a primelor formațiuni de gheață este în jur de 20 noiembrie, iar dispariția fenomenelor de iarnă se
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
timp de 21 zile în ianuarie și 12 zile în februarie 1954, 17 zile în februarie 1985, când temperatura la Cotnari și Hârlău a fost în medie de -10,3°C în ianuarie și 11,7°C în februarie (Stația meteorologică Cotnari). Scurgerea solidă. Din volumul total al scurgerii solide, 95% revine aluviunilor în suspensie. La râul Bahlui, cantitatea mare de suspensii face ca apa să fie în general tulbure. Turbiditatea medie multianuală a Bahluiului la punctul hidrologic Hârlău este de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
mici și în general mai netede situate în punctele La Vamă-531m,Holm 540m și Belea-481m. Sub raport climatic, subunitatea înaltă se caracterizează prin precipitații bogate și temperaturi moderate. Astfel, temperatura medie anuală are o valoare de 7,4° la punctul meteorologic Tudora situat la 540 m altitudine absolută în zona cercetată. Precipitațiile medii anuale variază între 650-700 mm/m², fiind inegal distribuite în timp. În ceea ce privește rezervele de apă, zona înaltă prezintă importante resurse de apă subterane în fisurile și golurile complexului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
lunii iulie este de 17°C. Precipitațiile medii anuale căzute diferă în raport cu altitudinea fiind mai reduse la contactul coastei cu depresiunea de contact (circa 530-540 mm/m²) și mai mari la partea înaltă a coastei (circa 600-650 mm/m²). (Stațiunea meteorologică Cotnari, 1998) Masele de aer din nord-vest capătă un caracter foenal la coborârea de pe dealurile înalte, contribuind la ridicarea temperaturii cu câteva grade, fapt ce a permis cultivarea unor mari suprafețe de viță de vie și pomi fructiferi în zona
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
mai scăzută a fost de 6,8°C (1942), iar cea mai ridicată de 10,2°C (1936). Temperaturile externe absolute s-au înregistrat la 31 iulie 1936 (+37,5°C) și la 12 februarie 1985 (-33,8°C). (Stațiunea meteorologică Cornari, 1998) . Precipitațiile atmosferice au un caracter neuniform în spațiu și în timp. Astfel, media anuală a precipitațiilor este de circa 530 mm/m². Regimul eolian este determinat de evoluția maselor de aer în timpul anului (frecvența cea mai mare o
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Rădoane Maria , Nicolae Rădoane ( 2010 ,,Monitorizarea evoluției ravenelor test din Podișul Moldovei în perioada 1986— 2008. Slavic Gh. (1977) "Podișul Sucevei studiu climatologic"; Rezumatul tezei de doctorat, Iași. Tănasă I., Mihăilă D. (2005) - „Variabilitatea cantităților de precipitații înregistrate la stația meteorologică Suceava”,Culegere de lucrări, București 28 30 septembrie 2005. Tănasă I. (2011) ,,Clima Podișului Sucevei , Fenomene de risc,,, Teză doctorat ,Univ. ,,Ștefan cel Mare,, Suceava . Todiraș Al. (1994) "Orașul Hârlău ghid turistic"; Editura Al. D. Todiraș, Iași. Tufescu V. (1934
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
America de Nord); Drumul Păsărilor - Lituania; Locuința manilor și a visurilor - Pitagora; Coloana de lumină - Maniheeni; Drumul elefantului alb - Siam; Drumul Sf.Jacques - Catolicii; Drumul pelerinilor - Turcii; Drumul de paie - Sirieni și Persanii. 3. Am văzut coincidențele dintre fenomenele cerești și cele meteorologice, unde primele reprezentau cauzele celor din urmă. Astfel de coincidențe sunt de găsit în toată astrologia. O anumită stea conduce la o vedere incompletă și chiar la orbire. Sirius oferă strălucite virtuți militare și întotdeauna o moarte eroică. Betelgeuse indică
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
lui Aristotel, Stagiritul lui Alexandru, fiul lui Filip, care a mers până la Indus, pentru aflarea și îndeplinirea oracolelor cerești. Fig.19 - "Turnul Vînturilor" din Athena, construit de Andronic Cyrrhestes, în secolul I îen, poate fi considerat unul dintre primele institute meteorologice. Pe cele 8 fețe ale turnului - înalt de 12,10 m, se află bazoreliefuri reprezentând oameni ca simbol al vânturilor. Inăuntru se găsește o mare clepsidră, care arată ora publică, iar deasupra un Triton înșurubat pe o morișcă ce arăta
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
ani profesor la universitatea din Tubingen, se specializase în horoscoape asupra prezicerii timpului, ceea ce îl îndrituiește la titlul de părinte al meteorologiei actuale. Gravele lui erori pot fi scuzate cu ușurință gîndindu-ne la surprizele rezervate chiar și astăzi de buletinele meteorologice. In horoscopul său personal Stoffler a citi că va muri într-o anumită zi din cauza unui corp tare care-i va cădea pe cap. Fig.27 - Planeta Saturn, considerată ca regent al anului 1492 varsă, din mijlocul norilor, torente de
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
specifice, • numeroase comunități din regiune sunt amenințate de riscuri naturale. Efecte pozitive așteptate: • creșterea productivității terenurilor agricole, • îmbunătățirea condițiilor de viață, • utilizarea durabilă a resurselor, • crearea de noi locuri de muncă, • conservarea biodiversității și a cadrului biogeografic natural, • moderarea parametrilor meteorologici și hidrologici. În localitățile rurale nu există sisteme de colectare a deșeurilor menajere, deșeurile din gospodăriile rurale fiind eliminate pe suprafețe de teren amplasate necorespunzător. Deșeurile depuse pe aceste suprafețe sunt animaliere (dejecții, resturi vegetale din diferite activități agricole etc.
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
de interacțiuni hidroclimatice excesive / 63 1.1.4.Disfuncții datorate unor forme de viață vegetală și animală / 65 1.2.Evoluția impactului uman asupra sistemelor naturale / 66 1.3.Disfuncții determinate antropic și efectele lor / 69 1.3.1.Degradarea meteorologică și climatică locală, regională, globală / 69 1.3.2.Degradarea apei / 74 1.3.3.Degradarea biodiversității, a ecosistemelor de importanță fundamentală în geosistem / 76 1.3.4.Influențe antropice negative asupra reliefului și solului / 82 1.3.5.Degradarea
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
acute ale protecției mediului din arii mai restrînse (spre exemplu, în țara noastră sunt implicate instituții ca: Inspectoratele pentru Protecția Mediului, Inspectoratele de Protecție Civilă, Comisiile de Apărare împotriva Dezastrelor, Direcțiile de Sănătate Publică, Direcțiile Silvice, Compania "Apele Române", Centrele Meteorologice Regionale, Direcțiile de Urbanism și Amenajare a Teritoriului, o serie de departamente/direcții așe ministerelor lucrărilor publice, transporturilor, de interne, ș.a). În ansamblu, de la nivel mondial la nivel local acestea sunt principalele repere instituționale actuale implicate în protecția geosistemului
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
și de modificarea tipului, ritmului și intensității unor procese naturale. Frecvent, asemenea procese sunt chiar declanșate de către om, în condițiile în care, în mod natural, ele s-ar fi menținut într-o latență de lungă durată. 1.3.1. Degradarea meteorologică și climatică locală, regională, globală Deși în mod natural majoritatea caracteristicilor elementelor climatice, ale vremii și climei nu sunt determinate antropic, pe căi specifice omul influențează mereu mai mult și în sens negativ atmosfera. Astfel, defrișările și despăduririle masive, mecanizarea
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
termic. Se modifică astfel durata și intensitatea obișnuită a deplasării unor mari mase de aer ca și ariile de manifestare a acestora. De asemenea, pe fondul unei turbulențe neobișnuite a atmosferei a crescut, într-o anumită măsură, frecvența unor fenomene meteorologice extrem de periculoase și păgubitoare : ciclonii tropicali, secetele, precipitațiile torențiale, temperaturile excesive ș.a Tabelul nr.3. Emisia de CO2 în anul 2000 (tone la 1000 locuitori) continentul (regiunea) tone/ 1000 loc. continentul (regiunea) tone/ 1000 loc. continentul (regiunea) tone/ 1000
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
7.2 Europa de Sud 6.2 OCEANIA 12.2 Africa de Vest 0.5 Europa de Vest 8.5 Australia/Noua Zeelandă 15.7 după: Raportul "Starea mediului" al PNUE și PNUD, ONU, 2001 La nivel regional activitățile antropice determină alte forme de disfuncții meteorologice și climatice: a) utilizarea din ce în ce mai amplă și mai diversificată a energiei nucleare a avut drept rezultat introducerea, inclusiv prin accidente, în structuri naturale și social-economice din întregul geosistem, a unei mari cantități de izotopi și elemente radioactive. Ținând seama de
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
în poziții corecte față de sursele potențiale de poluare; dacă rețeaua de drumuri deservește suficient întreaga zonă locuită, dacă lungimea totală a altor rețele utilitare corespunde necesităților locale; dacă unități industriale poluante sunt așezate în poziții adecvate din punct de vedere meteorologic, față de zonele rezidențiale; dacă monumentele naturii și patrimoniul cultural-istoric sunt introduse în circuite turistice și protejate; dacă solurile productive sunt integral utilizate, dacă mai există rezerve, dacă sunt sectoare suprasolicitate sau suprapoluate; dacă terenurile cultivate sunt judicios distribuite în raport cu potențialul
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
indicele facial. Fiecare dintre aceste măsurători și indici de conformație are importanța sa În selecționarea unui câine pentru diferite servicii. Astfel, pentru un câine de urmă, care trebuie să facă eforturi fizice deosebite, În alură rapidă și În orice condiții meteorologice, se cere un aparat cardio-respirator aparte (mai ales că la specia câinelui termoreglarea corporală se realizează prin polipnee). Ca atare, măsurarea adâncimii toracelui, lărgimii pieptului și perimetrului toracic pot da indicații prețioase asupra posibilităților de rezistență la efort al unui
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
prima metodă. Metoda imitației. Aceasta presupune executarea unei comenzi de către câinele Începător, alături de unul dresat, prin imitarea lui. Se indică pentru dezvoltarea curajului la atac și la semnalarea prezenței unei persoane. Pentru rezultatele dresajului au o deosebită importanță anotimpul, condițiile meteorologice și locul În care se desfășoară dresajul și predresajul câinelui-lup. Căldura, frigul și umezeala reduc mult din capacitatea fizică și nervoasă a câinelui, fiindcă aceste fenomene devin excitanți ce inhibă activitatea nervoasă. Perioada cea mai indicată pentru exerciții este dimineața
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
profesor Gh. Constantinescu, unde încep și studiile cu privire la însușirile de productivitate ale soiurilor. Începând cu anul 1936 se creează primele stațiuni experimentale viti-vinicole, care aveau în componență plantații comparative cu soiurile și portaltoii specifici podgoriilor României, laboratoare de analiză, stații meteorologice și de avertizare, la Odobești (A. Mihnea) și la Drăgășani (I. Șlepeanu). Baza materială pentru studiul soiurilor de viță de vie se îmbogățește prin înființarea de noi plantații viticole experimentale la Cotnari, Valea-Călugărească, Murfatlar și Diosig, (I.C.Teodorescu și Gh.
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
fost condusă de Mihail Herascov, nepot al căpitanului moldovean Udrea Herescu, refugiat în 1711 împreună cu Dimitrie Cantemir. Odată cu ei s-a refugiat și Vasile Caragea - Carazin, fondatorul Universității din Harcov unde a înființat un laborator de Chimie și prima stație meteorologică. Din cele nouă universități din Rusia secolului al XIX-lea, patru au fost înființate cu contribuția unor români. Numărul savanților și scriitorilor ruși de origine română a fost preponderent în domeniul religios. De menționat Grigore Țamblac ajuns în sec. al
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]