2,785 matches
-
cm, - C2 -45 cm (Martor), - C360 cm. Modul cum reacționează năutul la aplicarea îngrășămintelor foliare și la bacterizare precum și stabilirea tipului și dozei de ingrășământ optime s-a realizat prin efectuarea în anii 1998-2000, la Ferma Ezăreni-Iași. IV.2. MATERIALUL, METODICA, ANALIZA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR IV.2.1. MATERIALUL BIOLOGIC în experiențele din câmp și din vasele de vegetație s-a utilizat sămânță din soiul de năut Cicero 1, creat la I.C.C.P.T. Fundulea (singurul soi de năut prezent în Lista oficială
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
cu 16% substanță activă, c) pe bază de potasiu - sare potasică cu 40% substanță activă. Fertilizarea foliară în câmp și în vasele de vegetație s-a realizat cu îngrășăminte obținute atât în țară cât și în străinătate. IV.2.2. METODICA OBSERVAȚIILOR ȘI MĂSURĂTORILOR După însămânțare, la 1-2 săptămâni s-au făcut observații fenologice în care s-a urmărit: data răsăritului considerată când 75% din plante au ieșit la suprafața solului și rândurile erau vizibile; desimea plantelor s-a stabilit prin
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
legilor generale de dezvoltare a copiilor și, pe de altă parte, modul în care ele pot fi realizate în cît mai bune condiții. Alături de pedagogia filosofică, E. Meumann situează alte ramuri ale pedagogiei științifice: știința despre tineret, știința acțiunilor educative, metodica educației și învățămîntului etc., fiecare dintre ele primind sprijin din partea pedagogiei experimentale ca "fundament empiric al pedagogiei". Cercetările întreprinse l-au condus pe Meumann la o concluzie care venea să confirme teza fundamentală pe care se construia, în aceeași epocă
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a acțiunilor materiale în acțiuni mintale. După Galperin și colaboratorii săi, este posibilă o deplină dirijare de către educator a procesului de formare atît a structurilor operaționale, cît și a celor cognitive. De aici locul important pe care îl ocupă, în metodica bazată pe această teorie, orientarea elevului în sarcină. În acest sens se propune un instructaj detaliat de dirijare referitor la caracterul și condițiile operațiilor obiectuale și verbale implicate în activitate; organizarea elementelor de orientare pentru o corectă alegere și utilizare
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
produce cu mult înaintea vîrstei de 11-12 ani" (13, p. 91). În cursul experimentelor, unor copii de 5 ani li s-au format noțiuni care în mod obișnuit se formează la vîrsta de 10-12 ani (9, p. 109). Predîndu-se după metodica inițiată de Galperin, noțiunile și acțiunile mintale se formează în alte termene, cu alte etape și într-o altă ordine decît la Piaget. Astfel, în problema conservării cantității, Galperin apreciază că este vorba doar de lipsa anumitor parametri cu ajutorul cărora
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
psihologi ruși (N. A. Mencinskaia, E. N. Kabanova-Meller, I. A. Samarin). Astfel, se apreciază că acțiunea mintală nu poate fi pusă la baza reprezentărilor și noțiunilor, că succesiunea etapelor de formare a acțiunilor mintale nu are caracterul unei legități universale, că, prin metodica pe care o aplică, este subapreciată "esența creatoare a activității mintale". Galperin și colaboratorii săi susțin că adevărata independență și creativitate se pot manifesta numai după ce elevul dispune de un sistem de cunoștințe și principii pe care să le poată
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
aceasta se explică nu numai prin complexitatea fenomenului, ci și prin simplitatea pregătirii specialiștilor din acest domeniu. Mai mult, nu de puține ori aceștia sînt improvizați, pornindu-se de la ideea că toată pedagogia nu este altceva decît un asamblu de metodici. Contradicția dintre necesitatea unor cercetări complexe privind educația și învățămîntul, pe de o parte, și tendința de a simplifica pregătirea specialiștilor din acest domeniu, pe de altă parte, se întîlnește în numeroase țări. Unora le lipsește tradiția unor cercetări complexe
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
70. Raichlen, D.A., & al. (2012), Wired to run: exercise-induced endocannabinoid signaling in humans and cursorial mammals with implications for the “runner’s high”, Journal of Experimental Biology, nr.215, pp.1331-1336 71. Rață, G., Rață, Ghe., (2008), Educația fizică și metodica predării ei, Editura Pim, Iași; 72. Rebedea, F., (1985), Sănătatea femeii gravide, Editura Medicală, București; 73. Reilly, T.P., Dowzer, C.N., Cable, N.T., (2003), The physiology of deep-water running, în revista „Journal of Sports Sciences”, volum 21, nr. 12/2003, pp.
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
Considerăm că, indiferent de vechimea în învățământ, de experiența acumulată, de rezultatele obținute în activitatea didactică, înainte de a trece la elaborarea planificării este necesar ca fiecare cadru didactic să studieze cu atenție programa școlară, îndrumările metodice privind aplicarea acesteia, manualul, metodica predării disciplinei respective, alte materiale din literatura de specialitate și metodico - pedagogice. Planificarea asigură o repartizare mai armonioasă a lecțiilor pe întregul parcurs al anului școlar, permite urmărirea cu mai multă ușurință a evoluției lecțiilor și concordanța lor cu programa
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
rezultatele obținute în activitatea didactică, înainte de a trece la elaborarea planificării este necesar ca fiecare cadru didactic să studieze cu atenție programa școlară, îndrumările metodice privind aplicarea acesteia, manualul, metodica predării disciplinei respective, alte materiale din literatura de specialitate și metodico - pedagogice. Planificarea asigură o repartizare mai armonioasă a lecțiilor pe întregul parcurs al anului școlar, permite urmărirea cu mai multă ușurință a evoluției lecțiilor și concordanța lor cu programa școlară, creează posibilitatea optimă de procurare a materialului didactico-instructiv necesar în
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
multă ușurință a evoluției lecțiilor și concordanța lor cu programa școlară, creează posibilitatea optimă de procurare a materialului didactico-instructiv necesar în perspectivă, are în vedere o clarviziune a materialului de predat, asigură concordanța dintre obiectele de studiu. Informarea în domeniul metodicii predării, al pedagogiei nu se încheie cu începerea anului școlar, ci continuă pe tot parcursul anului. Apar lucrări noi de specialitate, de metodică, apar o serie de materiale în presa pedagogică și în alte surse de informare care este bine
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
în vedere o clarviziune a materialului de predat, asigură concordanța dintre obiectele de studiu. Informarea în domeniul metodicii predării, al pedagogiei nu se încheie cu începerea anului școlar, ci continuă pe tot parcursul anului. Apar lucrări noi de specialitate, de metodică, apar o serie de materiale în presa pedagogică și în alte surse de informare care este bine să fie studiate. Numai așa, cadrul didactic poate fi la zi cu tot ceea ce este nou, poate proiecta fiecare lecție din perspectiva acestuia
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
TIT TIHON Editura ALFA Domnul profesor Tit Tihon, este membru al Asociației Astronomice ,,Sirius”Club UNESCO și coordonatorul Comisiei de Metodica Astronomiei. În această calitate participă activ la programele și proiectele asociației, activități care îmbrățișează un câmp larg de intenții și își aduc contribuția la ceea ce înseamnă educație-cultură știință. Ținta vizată este tânărul, cu problemele sale de adaptare, dar și cu
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
revenire la o aprofundare indispensabilă. Preocupată de stăvilirea maladiilor psihice (bolile spiritului, conform prudentei sintagme lingvistice), psihologia profunzimilor încearcă să sondeze abisurile extra-conștiente. Ea se vede obligată să apeleze la un fel de introspecție deghizată și ca atare insuficient de metodică, în fond, vechea cercetare filosofică, indiferent dacă era sau nu o formă de introspecție exagerat de interpretativă, putea totuși dezvălui privirii interioare adevăruri profunde, care nu sînt sesizate de pseudo-obiectivitatea studiului exclusiv al comportamentului. Aversiunea față de această revenire a psihologiei
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
duce psihologia mult dincolo de originea îndepărtată care este speculația filosofică. Filosofia nu a inventat problemele fundamentale ale vieții. Acestea au existat în toate epocile, fiind lăsate moștenire filosofiei de către religii, în fond, filosofia nu constituie decît o tentativă insuficient de metodică de traducere a imaginilor religioase în limbaj conceptual. Religiile și imaginile lor sînt produsul cel mai ancestral al viziunii supraconștiente. Ar putea ele conține slăbiciunea viziunii supraconștiente: adevărul și greșeala? Sursa greșelii nu ar putea fi decît tendința dogmatizantă comună
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
cu muzeele în scopul cunoașterii acesteia, dar, mult mai important, în scopul folosirii acestor rezultate de către alte instituții de învățămînt. 3. EDUCAȚIA VIZUAL PLASTICĂ DIN PERSPECTIVA MUZEULUI ȘI A ȘCOLII Nu ne propunem în acest capitol un discurs axat pe metodica predării limbajului plastic, a didacticii specialității, ci o responsabilă analiză a necesității schimbării în educație, imperativ asumat astăzi atît de elev, cît și de cadrul didactic ca angajare pentru înnoire și perfecționare. A vorbi la început de secol XXI despre
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
relațiile care se stabilesc prin intermediul acestor parametri cu medii de învățare diferite, precum și finalitățile educaționale ce privesc muzeul ca centru de socializare. În egală măsură, parcurgerea unei bibliografii de specialitate pe segmentul sociologiei artei și a instituțiilor muzeale, în domeniul metodicii predării limbajului plastic dublată de experiența didactică a autorului a permis acumularea unor date suficiente elaborării unei metodologii specifice de cercetare. Alegerea experimentului in situ ca metodă de cercetare a permis analiza comparativă a muzeului ca instituție de cultură și
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
formează un instrument de măsură de o finețe rar întîlnită, calibrat pentru măsurarea performanțelor școlare din domeniul educației plastice. Fiind în același timp și un instrument valid și un instrument fidel, concluzia statistică a acestei analize dovedește utilitatea instrumentului pentru metodica predării educației vizual-plastice. CONCLUZII, PERSPECTIVE ALE CERCETĂRII ȘI DIRECȚII DE ACȚIUNE A. CONCLUZII ALE SITUAȚIEI EXPERIMENTALE În urma aplicării experimentului s-au obținut următoarele rezultate pe itemi și grupe experimentale: Item Grupa CLASĂ Grupa MUZEU Grupa ID -înainte Grupa ID după
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
principiului stadialității în creația plastică, precum și relația conținut formă în noul context al analizei conceptului de educație și comunicare vizuală. 16. Colectivul de evaluatori a fost format din: Conferențiar univ. dr. MARIA NICOLESCU Pedagogia artei, Lector univ. IULIAN DALIN TOMA Metodica predării limbajului plastic Departamentul de pregătire a personalului didactic din Universitatea Națională de Arte din București și reprezentantul I.S.M.B. Inspector școlar de specialitate prof. MARIA CRISTEA. 17. Fișele de evaluare sînt consemnate în Anexa nr. 2. 18. Erorile constatate în
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
elevi ce începeau cursurile acestei școli. Creangă împlinea 27 de ani, avea deja familie, soție și copil și activa drept diacon în rândul clericilor. La școală audia cursurile a doi profesori, T. Maiorescu ținând prelegerile de pedagogie, gramatica limbii române, metodică și compunere, muzica fiind predată de Teodor Burada. Ion Creangă a frecventat cu regularitate cursurile școlii, fără a-și neglija îndatoririle de serviciu. După întâiul an de studiu este singurul distins cu premiul I: „Creangă a primit calificativul Eminenția la
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
locul lor. Pe lângă aceste două manuale școlare, de altfel cele mai impotrante, I. Creangă mai publică și Povățuitoriu la cetire prin scriere după sistema fonetică, în 1876, împreună cu Gh. Ienăchescu, prin aceasta răspunzând invitației ministrului Maiorescu de a elabora o metodică pentru clasa I primară, lucrarea fiind prima de acest gen de la noi din țară. Calitatea și eficiența manualelor lui Creangă, precum și măiestria sa didactică sunt apreciate și de Mihai Eminescu, revizor școlar la acea vreme. Aceștia se întâlnesc în 1875
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
de Mihai Eminescu, revizor școlar la acea vreme. Aceștia se întâlnesc în 1875, când Eminescu remarcă, în cadrul unor conferințe ținute cu învățătorii din județul Iași, temeinicia „metodului legografic” al lui Creangă. Probabil în urma recomandării acestuia, Maiorescu îi va cere întocmirea metodicii. Se pare că Eminescu a dedus talentul de luminător al lui Creangă, evidențiind diferența de metodă ce transforma dresura în pedagogie, admirând empatia învățătorului, rolul practicii și anticipând astfel iminenta dezvoltare a învățământului românesc. Nu este de neglijat o asemenea
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
fi creat haos și neclaritate în mințile lor. Metodele sale, simple de altfel, dar se pare cele mai eficiente, erau recunoscute, și pentru aceasta Creangă era preferatul normaliștilor, care îi urmăreau cu atenție orele și discutau cu aprindere manualele și metodicile sale. Și cu ei se comporta ca un adevărat părinte, îndemnându i spre esența actului pedagogic dragostea pentru copii: „-Fie-vă dragi copiii, purtați-vă cu ei blând, învățați-i cele de folos și-ți vedea cum are să se umple școala
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
doi debutează strict formal, mai bine zis profesional. Numit de T. Maiorescu la 1 iulie 1875 revizor școlar pentru județele Iași și Vaslui, M. Eminescu organizează, în primele zile ale lunii august, consfătuirile cadrelor didactice, având pe ordinea de zi metodica predării. La 10 august, revizorul trimite un Raport ministrului în care își exprimă nemulțumirea vis-a-vis de conferințele cu învățătorii rurali din județul Iași. În raport, numele institutorului de la Școala de băieți nr. 2 din Păcurari este scris „V. Creangă”, aceasta
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
pregătindu-l prin relațiile interpersonale din cadrul grupului pentru activitatea socială în cadrul colectivității. Valoarea educativă a exemplului în procesul de educație morală sporește prin tactul de care trebuie să dea dovadă educatorul în folosirea lui. Este necesar ca el să stapânească metodica folosirii exemplului în educația elevilor. Prin efectele lor asupra elevului, exemplele pot fi pozitive sau negative. Metodica folosirii exemplului în procesul educației morale cuprinde trei momente principale : prezentarea exemplului pentru a fi intuit sau cunoscut de către elevi, analiza lui cu ajutorul
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]