2,689 matches
-
zi din familia "Accipitridae", de talie mică (între guguștiuc și porumbel) care trăiește în pădurile de deal și munte, sau mai joase din Europa, Asia și nord-vestul Africii. Populațiile din nordul Eurasiei sunt migratoare, cele din centrul Eurasiei sunt parțial migratoare, iar populațiile din sudul Europei sunt sedentare. Păsările migrează toamna spre locurile de iernare din sudul Europei, Africa, Orientul Mijlociu și sudul Asiei. Femela este mult mai mare decât masculul. Lungimea corpului este de 28-38 de cm, iar greutatea de 185-342
Uliu păsărar () [Corola-website/Science/330965_a_332294]
-
cetățile lor - așa cum fac și locuitorii Tevaranului, conduși de bătrânul înțelept Wold. În timpul acelor pregătiri, fiica lui - Rolery - se întâlnește cu un departe-născut - Jakob Agat, conducătorul coloniei exilate de oameni pe Werel. Agat îi avertizează pe indigeni despre sosirea triburilor migratoare ale gaalilor, care coboară în fiecare iarnă spre sud, prădând locurile prin care trec. Spre deosebire de celelalte invazii consemnate în documentele istorice, de data aceasta se pare că e vorba de mai mult decât o simplă migrație. Triburile gaalilor s-au
Planeta exilului () [Corola-website/Science/335433_a_336762]
-
le (Salmonidae) (din latina "salmon" = somon + greaca "eidos" =aspect) este o familie de pești teleosteeni de apă dulce sau migratori din emisfera nordică, caracterizați printr-o a două înotătoare dorsală, numită înotătoare adipoasă. Familia salmonidelor cuprinde specii de mărime medie și mare. Au corpul alungit, fusiform, destul de gros și foarte hidrodinamic. Corpul este acoperit cu solzi cicloizi mici, deși și
Salmonide () [Corola-website/Science/332013_a_333342]
-
sunt eliminate prin oviducte scurte sau prin porul genital. le sunt răspândite în apele reci din emisfera nordică. Unele specii sunt marine anadrome, ca somonul, iar altele sunt adaptate definitiv în apele dulci, ca păstrăvii. Salmonidele sunt în majoritate pești migratori, care cresc și se maturează în mări, iar pentru reproducere pătrund în apele dulci. Unele specii se hrănesc cu plancton și nevertebrate bentonice, în timp ce altele sunt răpitoare hrănindu-se cu alte specii de pești. Importanța lor economică este foarte mare
Salmonide () [Corola-website/Science/332013_a_333342]
-
chiar mai rău: s-a făcut preș în fața intereselor marilor puteri. Întorcându-ne la originile celor trei țări române, este important de subliniat că regii Ungariei de atunci au fost interesați să facă din aceste state un scut împotriva popoarelor migratoare. Astfel, întemeiata în anul 1003, Transilvania a fost condusă de voievodul Zoltan Erdoelvi , la ordinul regelui ungar Ștefan I. Același rege a poruncit întemeierea Țării Românești în anul 1324, sub domnia voievodului Basarab I, fost cneaz de Cuhea, Maramureș. Și
Unirea și dezmembrarea teritorială a României, decizii ale marilor puteri. Detalii surprinzătoare by Marius Marinescu () [Corola-website/Journalistic/101273_a_102565]
-
apare, pentru prima dată, în literatura greacă, în Iliada de Homer: Aceste versuri din Iliada se pare că fac aluzie la o enigmatică populație având o talie excesiv de redusă care ducea o luptă continuă de supraviețuire contra "stolurilor de cocori migratori". Siturile de reproducere ale acestor păsări fiind situate foarte departe, în Africa ecuatorială, dificultatea de cunoaștere a unei populații tot atât de îndepărtate a constituit întotdeauna o problemă pentru istorici. Descoperirea unor populații, a căror talie oscila în jurul unui metru și treizeci
Pigmei (mitologie) () [Corola-website/Science/328524_a_329853]
-
și Săcuieu. Aceasta este străbătuta de drumul național DN1R, care face legătura între orașul Huedin (DN1) și satul Albac (DN75). Situl „Munții Apuseni - Vlădeasa” a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică (în scopul protejării mai multor specii de păsări migratoare de pasaj sau sedentare) prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România). Acesta se întinde pe o suprafață de 93
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
Ponorului), avene (Avenul cu Vacă), peșteri (Urșilor, Ciur Izbuc, Cetatea Rădesei, Ghețarul Focul Viu, Peșteră Smeilor de la Onceasa); cu suprafețe naturale acoperite cu păduri, pășuni și pajiști. Situl adăpostește și asigură condiții prielnice de viețuire mai multor specii de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare), dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Situl dispune de clase de habitate constituite din păduri de conifere, păduri dacice fag, păduri dacice de stejar și carpen, păduri relictare
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
Muscarul sur ("Muscicapa striata") este o pasăre arboricolă insectivoră migratoare din familia muscicapidelor ("Muscicapidae") de dimensiuni mici (12 cm, cât o vrabie), răspândită în Europa, Africa și Asia. Trăiește în păduri luminoase și rare, parcuri, grădini. Iernează în Africa, la sud de Sahara. Are irisul cafeniu, ciocul și picioarele negre
Muscar sur () [Corola-website/Science/330001_a_331330]
-
protejat prin "Convenția Ramsar" ca zonă umedă de importanță internațională . Aria protejată (încadrată în bioregiunea geografică continentală) reprezintă o zonă naturală (lacuri, râuri, mlaștini, turbării, pajiști) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege), aflate pe coridorul de migrație al râului Jiu. În arealul sitului este semnalată prezența mai multor păsări cu specii de: barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), gârliță mică ("Anser erythropus
Bistreț (sit SPA) () [Corola-website/Science/330025_a_331354]
-
încadrată în bioregiunea geografică panonică a Câmpiei Timișului (subunitate geomorfologică a Câmpiei de Vest), reprezintă o zonă naturală (pajiști naturale, pășuni, stepe, terenuri arabile și culturi) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. La baza desemnării sitului se află câteva păsări (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice) protejate prin lege. Specii de păsări semnalate în arealul
Livezile - Dolaț () [Corola-website/Science/331074_a_332403]
-
bioregiunea geografică continentală a Câmpiei Burnazului (subunitate geomorfologică a Câmpiei Române), reprezintă o zonă naturală (râuri, lacuri, pășuni, terenuri arabile și culturi și păduri de luncă) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare . La baza desemnării sitului se află câteva păsări enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice), unele aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de
Vitănești - Răsmirești (sit SPA) () [Corola-website/Science/331083_a_332412]
-
țestoasă de baltă (o reptilă din specia "Emys orbicularis"), patru amfibieni: buhaiul-de-baltă-cu-burta-roșie ("Bombina bombina"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus") și tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); și rădașca (un coleopter din specia "Lucanus cervus"). Specii de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare) întâlnite în arealul sitului: rata fluierătoare ("Anas penelope"), rata cârâietoare ("Anas querquedula"), rata mare ("Anas platyrhynchos"), rata mică ("Anas crecca"), rață-sulițar ("Anas acută"), gârlița mare ("Anser albifrons"), sitarul de pădure ("Scolopax rusticola"), becațina ("Gallinago gallinago"), ciuf-de-pădure
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
geomorfologică a Depresiunii colinare a Transilvaniei), reprezintă o zonă naturală (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, pășuni, terenuri arabile și culturi, păduri de foioase și păduri în tranziție) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl prezintă o arie naturală cu nouă tipuri de habitate (Păduri dacice de stejar și carpen, Tufărișuri subcontinentale peri-panonice, Pajiști stepice subpanonice, Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis, Sanguisorba
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]
-
pășuni, vii și livezi), unde, în lunca inundabilă a Dunării s-au format mai multe lacuri (Lacul Golenți, Lacul Hunia, Lacul Fântâna Banului și Lacul Maglavit) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege). Situl include rezervația naturală Pajiștea Cetate din Lunca Dunării. În arealul sitului este semnalată prezența mai multor păsări enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 2009/147/CE din 30
Maglavit (sit SPA) () [Corola-website/Science/331312_a_332641]
-
include rezervația naturală Pajiștea Cetate din Lunca Dunării. În arealul sitului este semnalată prezența mai multor păsări enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice. Specii de păsări migratoare: acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), chirighiță neagră ("Chlidonias niger"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), erete
Maglavit (sit SPA) () [Corola-website/Science/331312_a_332641]
-
este o arie de protecție specială avifaunistică înființată cu scopul de a proteja mai multe specii de păsări migratoare de pasaj sau sedentare . Aceasta se află în nord-estul Dobrogei de Nord, pe teritoriul județului Tulcea. Aria naturală se întinde pe o suprafață de 3.663 hectare în nordul județului Tulcea, pe teritoriile administrative ale comunelor Beștepe, Mahmudia, Nufăru și
Beștepe - Mahmudia () [Corola-website/Science/334048_a_335377]
-
aval de aceasta. Situl reprezintă o zonă naturală (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate, păduri aluviale, pajiști și pășuni) în lunca mijlocie a Șiretului; ce asigură condiții prielnice de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl dispune de clase de habitate naturale (ape dulci continentale, mlaștini, smârcuri, turbării, pajiști ameliorate și culturi cerealiere extensive) ce asigură condiții prielnice de hrană și cuibărire pentru populații de păsări cu migrație regulată, cât și
Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești () [Corola-website/Science/334143_a_335472]
-
Dumbrăveni este o arie de protecție specială avifaunistică înființată cu scopul conservării mai multor specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare . Aceasta se află în Dobrogea, pe teritoriul județului Constanța. Aria naturală este situată în sud-vestul județului Constanța (în Podișul Negru Vodă), pe teritoriile administrative ale comunelor Deleni și Dumbrăveni. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru
Dumbrăveni (sit SPA) () [Corola-website/Science/334156_a_335485]
-
reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pajiști naturale, stepe) aflată în bazinul hidrografic al râului Urluia (în Podișul Dobrogei de Sud); ce asigură condiții prielnice de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl dispune de clase de habitate constituite din păduri în tranziție, păduri caducifoliate, coaste calcaroase cu vegetație submediteraneană, canarele, pajiști uscate, stepe și culturi cerealiere extensive. La baza desemnării acestuia se află mai multe specii avifaunistice
Dumbrăveni (sit SPA) () [Corola-website/Science/334156_a_335485]
-
în țesuturile conective fibroase din mușchi, a fost aleasă în anul 1976 și provine din cuvântul de origine latină „fibra”, și cuvintele de origine greacă „mys” (μυς - mușchi) și „algos” (άλγος - durere), Simptomele și semnele caracteristice fibromialgiei sunt dureri musculare migratoare răspândite în mai multe regiuni ale corpului, o rigiditate anumită în mișcări la scularea dimineața și o hipersensibilitate dureroasă la presiune în timpul palpării mai multor puncte (tender points) de obicei simetrice, de pe corp, precum și simptome însoțitoare precum un somn neconfortant
Fibromialgie () [Corola-website/Science/334231_a_335560]
-
(în forma română "Alabair-Capidava") este o arie de protecție specială avifaunistică constituită în vederea conservării mai multor specii de păsări migratoare și de pasaj. Aceasta este situată în sud-estul României, pe teritoriile județelor Constanța și Ialomița Aria naturală se întinde în extremitatea vestică a județului Constanța (pe teritoriile administrative ale comunelor Crucea, Seimeni, Siliștea și Topalu) și cea estică a județului
Allah Bair - Capidava () [Corola-website/Science/334250_a_335579]
-
La vest de intrarea în biserică a fost descoperit și un baptisteriu folosit pentru creștinarea localnicilor. Novae a făcut parte din provincia romano-bizantină Paristrion (sau Paradunavion), care a fost mult timp un teritoriu populat de români (valahi), bulgari, greci și migratori. Petru, fratele împăratului bizantin Mauriciu (582-602), a trecut prin Novae în fruntea unei armate la sfârșitul secolului al V-lea, cu prilejul unei campanii militare în teritoriile dacilor. Acesta a remarcat festivitățile organizate în cinstea Sfântului Lup de către localnici, vizita
Lup din Novae () [Corola-website/Science/335096_a_336425]
-
sunt incluși peștii osoși ("Osteichthyes"), peștii cartilaginoși ("Chondrichthyes") și ciclostomii ("Cyclostomata"). Lista cuprinde specii marine și salmastre. Apele salmastre litorale (în România complexul Razelm-Sinoe, melelele de la gurile Dunării) sunt populate de specii eurihaline, fie dulcicole, fie marine, precum și de specii migratoare. Speciile migratoare (peștii diadromi) întreprind migrațiuni periodice din mare în apele dulci (pești anadromi) și invers (pești catadromi). Pe litoralul românesc al Mării Negre au fost identificate 131 specii de pești (fauna piscicolă de la litoralul românesc cuprinde, potențial, peste 140 de
Peștii din Marea Neagră () [Corola-website/Science/335109_a_336438]
-
peștii osoși ("Osteichthyes"), peștii cartilaginoși ("Chondrichthyes") și ciclostomii ("Cyclostomata"). Lista cuprinde specii marine și salmastre. Apele salmastre litorale (în România complexul Razelm-Sinoe, melelele de la gurile Dunării) sunt populate de specii eurihaline, fie dulcicole, fie marine, precum și de specii migratoare. Speciile migratoare (peștii diadromi) întreprind migrațiuni periodice din mare în apele dulci (pești anadromi) și invers (pești catadromi). Pe litoralul românesc al Mării Negre au fost identificate 131 specii de pești (fauna piscicolă de la litoralul românesc cuprinde, potențial, peste 140 de specii și
Peștii din Marea Neagră () [Corola-website/Science/335109_a_336438]