3,535 matches
-
unor încălcări ale legalității, având ca scop autoorganizarea minoritară. Până la urmă nu s-a realizat acest deziderat. În 1926, la alegerile locale împreună cu liberalii, iar un an mai târziu, la alegerile legislative, împreună cu Partidul G,erman, coalizați într-un bloc minoritar, maghiarii au încercat să obțină cât mai multe locuri în parlament. Anii treizeci au adus dezintegrarea vieții politice interne românești: Garda de Fier devenea un factor politic, se aluneca din ce în ce mai mult spre dreapta eșichierului politic și se întărea atmosfera antirevizionistă
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
exprima această direcție. Ziarul editat la Oradea-Mare, Erdélyi Lapok ("Pagini Transilvane"), nu a putut niciodată dobândi o poziție de hegemonie în interiorul partidului maghiar. Paralel, în viața politică din România și-a făcut apariția o nouă generație, socializată în condițiile existenței minoritare, care, în timp ce critica lipsa de sensibilitate a elitei maghiare față de problemele sociale și recrutarea, unilaterală, din clasa de mijloc și a aristocrației, își articula propriul discurs în jurul unei noi idei: slujirea poporului. Acești tineri - Vita Sándor, Albrecht Dezső, Mikó Imre
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
chestiunea violării drepturilor suferite de comunitățile minorității maghiare, 2) să-și găsească aliați pentru planurile sale revizioniste, 3) paralel cu reconstrucția țării, atât armata, cât și administrația să fie apte pentru managementul reviziei teritoriale, 4) să asigure formarea unei elite minoritare de spiritualitate națională. Strădania a fost încununată doar de succes parțial: în timp ce prin Tratatul de prietenie ungaro- italian din 1927, Ungaria străpungea izolarea internațională, iar operațiunile de propagandă efectuate (la un nivel nu prea înalt) de Liga Revizionistă, înființată în
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
regionale (planul Maniu-Tardieu, diverse idei de uniune vamală etc.) eșuaseră - în parte din cauza lipsei de sinceritate a participanților, respectiv a neînțelegerilor asupra ordinii politice (prioritatea împăcării dunărene/uniune vamală/confederație și, mai apoi, revizia sau invers) - guvernul ungar și elita minoritară aflată în relație apropiată cu guvernul nu au conceput rezolvarea situației decât printr-o revizie teritorială amplă sau minoră. Pentru aceasta, Ungaria a avut la dispoziție instrumente abia din 1938, când "programul de la Győr", anunțat de Darányi Kálmán, a insuflat
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
stringentă. În țară deseori nu se atingea producția de serie; echipamentul și armamentul german ajungea cu țârâita, iar armata trebuia să se mulțumească cu importul italian, cu bunăvoință de rangul doi sau trei. În schimb, putem spune că formarea elitelor minoritare a repurtat succes. După primul Dictat de la Viena, respectiv după anexarea regiunii subcarpatice, atenția politicii și a opiniei publice s-a îndreptat în mod logic spre problema transilvană. Relația guvernului maghiar cu Iugoslavia se îmbunătățise temporar; în plus, pierderea de
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
limbii maghiare? Folosirea ei cu regularitate? Predispoziția la maghiarizare? Cum putea fi controlat acet principiu? Pe deasupra, în această problemă, prim-ministrul avea cu totul și cu totul alte păreri decât un prefect de comitat sau un subofițer, care instruia recruți minoritari. Înțelegerea acestui "principiu" destul de larg este reflectată paradigmatic într-un transcris din 1 noiembrie 1941 al lui Inczédy- Joksmann Ödön către prefectul Clujului și al județului Cluj și către primarul marelui oraș. Semnala în respectiva hârtie, la solicitarea ministrului de
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
solicitarea ministrului de interne, că, pentru purtarea culorilor naționale românești pe îmbrăcăminte, nu se va intenta acțiune juridică, nici dacă, pe plan local, se vor produce tensiuni. În același timp, dacă maghiarii vor reacționa reticent la culorile naționale românești, cetățenilor minoritari trebuie să li se semnaleze ideea abținerii de la purtarea acelora în "interesul lor propriu și în scopul păstrării ordinei publice"49". Însă nu numai cetățeanul de naționalitate română putea da de necaz dacă era suspectat de vreo culpă în "fidelitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
au deziluzionat însemnate straturi ale maghiarilor din Transilvania. Pentru ultima afirmație s-ar putea cita numeroase surse, dintre care vom apela doar la două: "Administrația civilă cade în extrema cealaltă atunci când, din dorința de a ocoli orice plângere de ordin minoritar, favorizează aceste două naționalități aproape în detrimentul maghiarilor" - scria un raportor anonim despre situația generală din Târgu Mureș în toamna anului 194155. Iar un raport din județul Cluj, întocmit de Asociația Economică Maghiară din Transilvania (Erdélyi Magyar Gazdasági Egyesület - EMGE), îl
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Erdélyi Magyar Gazdasági Egyesület - EMGE), îl situează pe prezumtivul ocrotitor al românilor într-o poziție chiar înaltă. "Învățătorii s-au plâns că, din februarie anul acesta (1941), data când prim-ministrul Teleki Pál a luat sub ocrotirea sa folosirea limbii minoritare, pe lângă adolescenți, nici școlarii mai mici nu vor să vorbească ungurește, îngreunând astfel situația învățătorilor, nepunând la socoteală părinții, care, într-o măsură mai mare sau mai mică, știu toți ungurește". Adaugă autorul raportului: "Sora de la crucea verde repartizată în
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
stânga!", "Jos socialiștii""64. Raportul evidențiază posibilitatea conlucrării pe plan local chiar între nyilașiști și Partidul (Maghiar) Transilvan (Erdélyi Párt - EP). Cazul comuniștilor este mai complex. Mișcarea comunistă din România a mobilizat întotdeauna pentru demonstrații un număr mare de membri minoritari (maghiari, evrei, ruși, bulgari). Chiar prim-secretarul partidului, între 1924-1928, a fost maghiarul Köblös Elek, maestru dulgher născut în satul Dumbrăvioara (Sáromberke) din comitatul Mureș- Turda. Deși Partidul Comunist - asemenea altor partide comuniste din Europa central răsăriteană, în afara Cehoslovaciei - fusese
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
dar unele materii erau predate în maghiară (se diferențiau în felul următor: tip de școală "A" și "B", conform reformei școlare inițiate de ministrul Cultelor și Învățământului Hóman Bálint; învățământul de tip "C" era cel exclusiv de limbă maghiară, limba minoritară fiind predată în regim de limbă străină). Dacă observăm relația de proporționalitate, procentul corespunde cu proporția populației române din Transilvania de Nord. Dar, dacă examinăm situația corpului didactic, ea lăsa de dorit. În școlile românești din Transilvania de Nord, în
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
populația mai amestecată din punct de vedere etnic), apăreau de îndată opiniile "naționale". În ciuda acestor fenomene, nu trebuie să desconsiderăm strădaniile de a angaja cadre didactice, eventual originare din Transilvania, știutoare (și) a limbii române ca parte a unei politici minoritare deseori destul de confuze, datorată învățăturilor Sfântului Ștefan. Situația se complica și mai mult din cauza faptului că, după Primul Război Mondial, toate școlile elementare ce au aparținut Bisericii Ortodoxe și Greco-Catolice din Transilvania au fost predate statului, ceea ce, după re-anexare, a
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Transilvania de Nord dispunea de un număr egal de instituții de învățământ mediu cu germanii, care formau a douăzecea parte din populație și dispuneau de șapte școli gimnaziale și pedagogice, în care își puteau înscrie copiii. În pofida acestor stări, învățământul minoritar românesc trebuia să se supună controlului sporit îndreptat asupra lui de autoritatea ungară de resort. Spre exemplu directorul gimnaziului românesc din Năsăud a fost concediat pe loc, în aprilie 1941, pentru "comportament antinațional". După ocuparea Transilvaniei, guvernul ungar a introdus
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
că erau, și ei, cetățeni ai patriei ungare"129. Guvernarea ungară căuta învățători, notari, cunoscători ai limbii române, încercând să îi atragă spre servicii la stat și oferindu-le diverse avantaje. Numai că nu toată lumea era la fel de îngăduitoare cu populația minoritară. Cauza discriminării a fost generată, în parte, de nerecunpașterea unanimă a calității de român bun și loial. În armată, de pildă, românii nu puteau să facă parte din formațiuni "protejate" (aviația, unitățile blindate, de trasmisie, vânătorii de munte). De regulă
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
de tip Sf. Ștefan, iar pentru cei din Transilvania imaginea unei societăți maghiare organizate "organic", concept întărit în anii treizeci. Sistemul de idei în perioada 1940-1944 a fost urmarea directă a conceptului de slujire a poporului, a ideii de comunitate minoritară cu o spiritualitate unitară, creștin-maghiară. Pentru elitele minorității devenite majoritare, poziția în ierarhia puterii era o problemă cheie. După cei douăzeci și doi de ani petrecuți în minoritate, concluzia pe care au tras-o era că problemele importante pentru comunitate
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
și pe sectoare de activitate profesională după cel de al Doilea dictat de la Viena", în Regio, 1995. nr. 4, pp. 60-82). Pe lângă acestea, rămâne o lucrare de un nivel foarte bun și articolul lui Sárándi Tamás despre comitatul Baia Mare ("Politica minoritară în practica administrativă pe vremea administrației militare în Transilvania de Nord", în Limes, 2010, nr. 2, pp. 75-95). Lucrarea lui Illésfalvi Péter a fost prima încercare de prezentare a masacrelor din comunele Ip (Ipp) și Treznea (Ördögkút) ("Édes Erdély itt
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
nu s-ar mai putea și nici nu ar merita să te apuci de cercetarea problematicii Transilvaniei de Nord. Cele două articole ale lui Bárdi Nándor ("Trecutul ca experiență: schimbarea punctului de vedere al politicii ungare transilvane ajunse din condiție minoritară în cea majoritară, 1940-1944", în Edificiile memoriei..., pp. 237-292, precum și "Partidul Transilvan și politica regională (Minoritatea Ungară, 2003, nr. 2-3, pp. 134-162), indică anumite puncte de vedere care merită neapărat luate în considerare. Documentele din biografia lui Mikó Imre semnată
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
transfer de populație de Sabin Mănuilă", în Țara Secuilor, 2009, nr. 1), însă toate acestea merită a fi confruntate și cu o cercetare în context mai amplu (L. Balogh Béni-Olti Ágoston, " Chestiunea transferului de populație româno-ungară între 1940-1947", în Cercetări minoritare, 2006, nr. 4, pp. 597-620). Pe lângă cele scrise în capitolul despre dezvoltarea infrastructurală, foarte util s-a dovedit capitolul (referitor la acest subiect) din cartea Construcții feroviare ungare în Transilvania (Budapesta, 1998) a lui Horváth Ferenc și Kubinszky Mihály, care
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
a funcționat până la retragerea guvernului la 27 martie 1926. A 1 Discursul lui Constantin Brătianu, în ,,Viitorul”, an XXIX, nr. 8718, 3 februarie 1937. 2 În compunerea Ministerului intrau: Direcția Contabilității, Direcția Cultelor Naționale, Direcția Artelor, Direcția Teatrelor, Direcția Cultelor Minoritare, Direcția Seminariilor și Activităților Culturale, Comisiunea Monumentelor Istorice și Tehnicul, Direcția Arhivă și Registratură, vezi în Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu și contemporanii săi, Editura Științifică, București, 1996, p. 51. 48 reluat departamentul Cultelor și Artelor în guvernele Ion I. C. Brătianu
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
22. Însuși reprezentanții cultelor s-au pronunțat pentru necesitatea reglementării legale a raporturilor acestora cu statul român 60. Au existat însă și factori de presiune care au determinat adoptarea legii, cum era încheierea 55 Constantin Schifirneț, Biserica noastră și cultele minoritare. Marea discuție parlamentară în jurul legii cultelor, Editura “Albatros”, București, 2000, p. V. 56 Cronologia Europei Centrale (1848-1989), coord. Nicolae Bocșan și Valeriu Leu, Editura Polirom, Iași, 2000, p. 185. 57 B.A.R., Fond Alexandru Lapedatu, secția manuscrise, Activitatea lui
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
exprima voința guvernului român de a stabili cadrul legislativ pentru culte în concordanță cu tradițiile naționale și cu cerințele epocii 62. Elaborarea proiectului de lege a reprezentat un proces îndelungat și dificil datorită multelor aspecte legate de prezența cultelor religioase minoritare în statul român. Acesta a fost pus în discuție în cele două Camere ale legislațiunii, în intervalul cuprins între 17 martie/6 aprilie 1928, unde a produs o dezbatere amplă 63. La data de 17 martie 1927 au început dezbaterile
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Antologie, comentarii și note de Ion Agrigoroaiei, Vasile Cristian, Ion Toderașcu, Editura Universității ,,Al. I. Cuza”, Iași, 1993. Savu, Alexandru, Gh., Sistemul partidelor politice din România. 1919-1940, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976. 90 Schifirneț, Constantin, Biserica noastră și cultele minoritare. Marea discuție parlamentară în jurul legii cultelor, Editura ,,Albatros”, București, 2000. Scurtu, Ioan, Istoria României în anii 1918 1940, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996. Idem, Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1940), Carol al II-lea, vol III, Editura Enciclopedică
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
vorba de câteva particularități ale companiilor românești și ale stilului de management vizibil în lumea corporatistă de la noi. În primul rând, multe companii de succes din România sunt încă gestionate de fondatori, direct sau indirect. În puține cazuri există acționari minoritari în poziția de a-și apăra interesele atunci când se comit erori grave. [25] Pasul 5 - Crește puterea de vânzare - creșterea echipei de vânzări sau externalizarea serviciului O întrebare a cărui răspuns corect poate aduce companiilor milioane de euro, într-o
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
o mai bună reușită personală. De altfel, observăm că organizațiile care nu au adoptat solide politici de egalitate a șanselor pentru salariații lor, mai ales acelea care se sprijină pe diferențele salariale dintre bărbați și femei și nu integrează grupuri minoritare au înregistrat o pierdere de 20% în raport cu anul precedent. De altfel, o cercetare, deși corelațională, merge în aceeași direcție... Studiind performanțele a 679 de companii clasate printre cele mai importante în revista Fortune, Krishnan și Park au remarcat că doar
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
se schimbă între 1895-1896 și profiturile se înmulțesc pînă la declanșarea Primului Război mondial. Din această diversitate de parametri (economici, politici, sociali, intelectuali și religioși) rezultă realități naționale distincte în care mișcarea socialistă, adesea ivită din rațiuni intelectuale, este încă minoritară, iar în cadrul său, marxiștii reprezintă doar o simplă tendință. În interiorul Internaționalei I Asociația internațională a muncitorilor (AIM)3 disputa dintre marxiști și anarhiști fusese aprigă; ea va continua și după dispariția acesteia. Mai multe tentative de reconstituire a AIM sau
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]