2,777 matches
-
de altfel butadă. Un fond ancestral, după unii trac, după alții o prelungire (sau și una și alta) a nu mai puțin străvechiului reflex folcloric al cântatului din frunză, al poetului nativ, tolănit contemplativ la umbră, lângă o turmă de mioare. El ar fi specific unui popor, la origine, pastoral. O explicație posibilă a predilecției congenitale, spontane, pentru o formă de expresie curent denumită lirică. Poezia, în sensul extensiv al cuvântului, rămâne încă, după toate indiciile, modul fundamental de exprimare al
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de oraș, Editura Sport-Turism, București, 1989. Gafencu, Ghe., Colegiul "Nicu Gane" 133: (1870-2003) hronicul cu o addenda până la centenar cu popasuri în crugul a încă 33 de ani depășind fruntariile dintre veacuri și milenii, Editura Opinia fălticeneană, Fălticeni, 2004. Gafencu, Mioara, Sorin Gafencu, Colegiul Național Nicu Gane, Editura Opinia fălticeneană, Fălticeni, 2004. Giurcă, Gheorghe, Colegiul național "Ștefan cel Mare" din Suceava. Istoria unei promoții, Editura "George Tofan", Suceava, 2007. Giurcă, Gheorghe, Istoria învățământului din Suceava, Tipografia S.C. Rof S.A., Suceava, 2004
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Istoria Liceului Laurian, 1859-1999, Editura Axa, Botoșani, 1999, pp. 103-112. 86 Elisabeta Dolinescu, Mihail Gr. Poslușnicu. Viața și opera, Editura Muzicală, București, 1984, p. 143. 87 L-au cunoscut pe Dumitru Furtună. Antologie, Editura Geea, Botoșani, 1996, p. 184. 88 Mioara Gafencu, Sorin Gafencu, Colegiul Național Nicu Gane, Editura Opinia fălticeneană, Fălticeni, 2004, pp. 60-66. 89 D.J.A.N. Suceava, Fond personal Nicodim Ițcuș, dosar 151. 90 Emil Satco, Artiști plastici din Bucovina. Mic dicționar, Suceava, 1991, pp. 3-4. 91 În
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
D.J.A.N. Botoșani, Fond Prefectura Dorohoi, dosar 102/1928. 185 D.J.A.N. Botoșani, Fond Prefectura Dorohoi, dosar 303/1930. 186 Pentru Liceul Nicu Gane am avut la dispoziție doar date despre numărul de absolvenți conferite de monografii. Autoarea Mioara Gafencu consemnează în monografia din 2004 pierderea parțială a arhivei liceului în timpul refugiului la Blaj, din cel de-al Doilea Război Mondial. 187 La 1920, în orașul Botoșani se înregistrau 57% ortodocși, 37% mozaici și 6% alte naționalități, cf. Situația
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
sugerând admirabil mișcarea arhaică și automatismul societății ciobănești: Caii poartă în spinare Corturi, paturi, așternut, Toată casa, Toată masa, Și veșminte de-mbrăcare, Tot ce au, tot ce-au avut. Mumele în glugi pe spate Poartă prunci cu păr bălai Sau mioare Lîncezioare. Clopotele, legănate, Sună depărtat pe plai. Turma beagă, câinii latră, Caii nechează ușor; Mai departe, La o parte. Sub o măgură de piatră, Cîntă-n fluier un păstor. Basmele sunt propriu-zis niște balade în felul Bürger și Uhland, cu acțiunea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și fiindcă Ioana nu crede, eroul se împușcă într-adevăr. Manieră de a demonstra un caracter forte. La drept vorbind piesa, foarte merituoasă, repetă idei din Bujoreștii lui Caton Theodorian, năzuința de a se salva prin progenitură a unui boier. Mioara, apărată cu înverșunare de autor, e o piesă slabă, care, misogină și ea, ține să arate gradul de perversitate al unei femei. Mitică Popescu, comedie puțin mai sprintenă, se silește a defini pe bucureșteanul "Mitică". Mult mai dinamic e micul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui Eminescu sunt tablourile de viață pastorală, pline de senzația învălmășirii animale și a plăcerilor aspre: S-au ivit pe rând în soare El se pleacă din cărare Jos, la capătul potecii, Și tot leagă și dezleagă, Turma albă de mioare, Cumpănește pe samare Noatinele și berbecii. O gospodărie-ntreagă: Sunet de tălăngi se-ngînă Subt poiana din Fruntarii, Zăbovește-n deal la stână Baciul Toma cu măgarii. Maldăr de tărhaturi grele Cu dăsagi, căldări și pături, Că de-abia pot sta
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nuanță minoră. Simțind "foc" în sângele său amar ca și "coaja nucilor crude", în suflet cu urși hibernanți, el își cântă ereditatea aprigă: Străbunii mei vânjoși, cu tulnice și ghioage, Pe aici și-or fi păscut cirezile blajine, Cioporul de mioare bălane, herghelia, Pe-aici, pe unde azi gem grelele tractoare. Mai cu seamă el este un poet al ierburilor tari de bărăgan pe care le evoacă în toate tonurile și al vieții aspre cîmpenești: Da: am crescut cu macii și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Opere, I, pref. Ion Roman, București, 1972; Aulus Gellius, Nopțile atice, tr. David Popescu, București, 1965; Persius, Iuvenal, Marțial, Satire și epigrame, tr. Tudor Măinescu și Alexandru Hodoș, București, 1967. Repere bibliografice: Mircea Anghelescu, Grigore Alexandrescu, „Opere”, LR, 1973, 5; Mioara Avram, „Latina dunăreană”, SCL, 1986, 3; Gh. Bulgăr, „Latina dunăreană”, VR, 1986, 3-4; Al. Graur, „Latina dunăreană”, RL, 1986, 23. A.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287009_a_288338]
-
domnitorului Neagoe care Își sacrifică bijuteriile pentru a termina mănăstirea Curtea de Argeș. Tema erotică este părăsită În baladele citate În favoarea temei patriotice. Asceza este aici pur morală. Erosul reapare În Macedonele unde femeile au „dulci nuduri” și ciobanii mor conversînd cu mioarele. Erosul intră Într-o mitologie de ordin pastoral. Memorabile sînt versurile din Românele din Cavaia: „Tropotă, bubuie, plaiul Candavii LÎngă Cavaia, Caii se spumegă, pui ai Moravii Răpind bătaia Iată-i alunecă!... Ei poartă femeile, dalbe ca ziorile Cele de
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și, chestionînd oițele, află că pe Cilia a luat-o În carul ei o Doamnă mare, nu alta, Își dă seama păstorul, decât moartea. Cilia, Întocmea ca păstorul din balada lui Alecsandri, Îi lăsase un testament prefăcut: „Voi, oițe, voi, mioare, CÎnd păstorul va veni Ochii lui În lăcrimioare Lipsa lui Îi va topi, Spuneți lui cu-ndemînare Că-ntr-o noapte de amar A venit o doamnă mare Și m-a luat pe al ei car. Că În roche de mireasă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
alt poem (Într-un rădi, de dimineață), din sfera micii poezii pastorale. Deghizat („schimbat la față”), Amoriu culege flori pe cîmp și gîndește malefic: „vai de cin-a priimi/aceste flori de la mine”... O fețișoară căuta, În acest timp, o mioară rătăcită și, Întîlnind „prin pustiuri” copilașul viclean, cedează rugăminților lui și-l ia În brațe. Ce urmează se poate prevede: fețișoarei i se aprinde sufletul, aleargă pe dealuri, plînge, se vaită și invocă moartea: „Moartea fără prelungire Să vie să
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Chiar și traista uneori Mirosul de benzină. Și numai trândăvia Parcă scapără de flori Un muncitor, mirosul Nu are un miros. 108 Țara mea de Mihai Lac Țara mea cu dulci izvoare Țară cu albastre crestre Și cu turme de mioare Și cu oameni ca-n poveste Țara mea de cânt și dor, Te iubesc. Pământ bogat, Tu ai soare în pridvor. Plin de vise, fermecat. Patria de Liviu Dumitru Am intrebat pe mama mea: Și chipul mamei mi-a zâmbit
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan Contemplatorul solitar, Dan Stanca Convorbiri euharistice (vol. 1), Dorin Popa Cu garda deschisă, Gheorghe Crăciun Cucerirea Americii, Tzvetan Todorov Cultura faliei și modernitatea românească, Angelo Mitchievici Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă, Mioara Anton, Bogdan Crețu, Daniel Șandru (coord.) Datoria împlinită, Mihai Pricop Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă, Sorin Bocancea (coord.) Evadări în lumea liberă, Adrian Marino Gînduri despre Nae Ionescu, Dan
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
un lucru foarte ales, în vreme ce munca câmpului, îndeletnicirea cea mai umilitoare. Așa s-ar explica, poate, și înclinările noastre profund contemplative, sublim poetice, de popor cândva pastoral, cu vechi reflexe lirice, care cântă din frunză, tolănit sub copaci, păzind visător mioare... Spiritul activ, energetic, faustic, industrios, nu este, în orice caz, foarte trac. Dar aceasta ar constitui chiar un defect, după tracomani. și încă un mic citat nu lipsit de savoare: La... traci există următoarea rânduială... își vând copiii pentru a
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
idealuri definitorii pentru Europa..., in: Tribuna, 48, 25 noiembrie-2 decembrie 1994. 51. Radu Antim, Taxa pe prostia adăugată (Ortodoxie și europeism), in: România Liberă, 3 decembrie 1994. 52. Octavian paler, Iliescu și Montesquieu, in: România Liberă, 9 decembrie 1994. 53. Mioara Apolzan, Occidentul e în Est (cf. Al. paleologu), in: Cotidianul. Supliment cultural. Litere, Arte, Idei, 12 decembrie 1994. 54. Sorin Antohi, Civitas Imaginalis. Istorie și utopie în cultura română (București, Litera, 1994). 55. Marius Ghica, Europa, azi, in: Ramuri, 9
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de European?, in: Aurora, 4/1994, pp. 45-48. 63. Sud-Estul și contextul european. Academia Română. Institutul de Studii Sud-Est Europene, Buletin II, 1994. 64. Roxana Iordache, Un pericol major și o șansă istorică, in: România Liberă, 1483, 11 februarie 1995. 65. Mioara Apolzan, «Stânga» și «dreapta» în cultură, in: Cotidianul. Supliment cultural. Litere. Arte. Idei, 13 februarie 1995. 66. șerban Lanescu, provocarea europeană, in: Luceafărul, 6 și 7/15-22 februarie 1995. 67. Laurențiu Ulici, Strategia integrării, in: Luceafărul, 7/22 februarie 1995
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
192, 9 iun. 72. Geo Șerban. - Un debut curajos În literatura pentru copii: Nina Cassian: „Nică fără frică”. În: Flacăra nr. 28 (132), 15 iul. M. Vlad. - „Nică fără frică” de Nina Cassian. În: Viața românească, nr. 7, iul. 1950 Mioara St. Cremene. - „Nică fără frică” duce copiii Într-o lume nouă a basmului Însemnări pe marginea volumului Ninei Cassian. În: Contemporanul, nr. 193, 16 iun. 75. Horia Bratu. - Importanța valorificării moștenirii noastre literare. Ibidem, nr. 181, 24 mart. 76. Eugen
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
dar această creștere nu este cuprinsă În paginile cărții, ci suntem invitați să-l credem pe cuvânt pe autor că transformarea s-a petrecut. În nuvela lui Nicolae Jianu, Acasă, avem un asemenea caz (Ă). Tot astfel se petrece cu Mioara Bostan, soția inginerului Manole Bostan din Oțel și pâine de Ion Călugăru. Brusc, cu totul neașteptat, aceasta declară cu nu mai poate sta lângă soțul ei, pentru că acesta are un scăzut nivel ideologic. (Ă). Lucrul e cu atât mai regretabil
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Dorul Dumitrescu, Sarina Cassvan-Pas, Ion Călugăru ș.a. Nu e neglijat nici teatrul, N. Milcu și Radu Gyr semnând piesa în versuri Floarea lui Sânzien, Horia Furtună figurând cu un fragment din Păcală, Camil Petrescu cu scene din Danton și din Mioara, Liviu Rebreanu din Apostolii, iar G. M. Zamfirescu cu fragmente din Domnișoara Nastasia și din Primăvara ce s-a dus. Traducerile sunt acum puține, dar bine selectate. Odată cu retragerea lui Perpessicius, U.l. își suspendă apariția la 16 octombrie 1927
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
1932; Eu și Orientul, București, 1932; Bagaj... Strania dublă existență a unui om în patru labe, București, 1934; Pensiunea doamnei Pipersberg, cu desene de Egon Schiele, Erich Ohser, Georg Grozs, J. Perahim, Rudolf Grossmann, București, 1935; ed. îngr. și pref. Mioara Apolzan, Cluj-Napoca, 1984; Brom, București, 1939; Recviem, București, 1945. Traduceri: [R. M. Rilke, Charles Baudelaire, Richard von Schaukal, A. H. Klabund, Erich Mühsam, Ady Endre, Alfons Petzold, Karl Spitteler], în Lada cu năluci, București, 1932; Anton Wildgans, Poemele către Ead
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]
-
1933, 640; Aderca, Contribuții, II, 349-351, 390-392; Podoleanu, 60 scriitori, I, 49-50; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 179; Călinescu, Ist. lit. (1941), 815-816, Ist. lit. (1982), 900-901; Crohmălniceanu, Literatura, I, 537-543; Sașa Pană, H. Bonciu, ALR, 114-122; Doinaș, Poezie, 73-76; Mioara Apolzan, Valențe expresioniste în proza lui H. Bonciu, RITL, 1983, 2; Mirodan, Dicționar, I, 200-208; Zamfir, Cealaltă față, 140, 147, 154-155, 163, 165-166; Negoițescu, Ist. lit., 233-234; Micu, În căutarea, II, 116-117, 142, 158; Dicț. scriit. rom., I, 328-330; Z
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]
-
al cărei model este prezentat în anexele nr. 7a) și 7b), se depune de către solicitant după înțărcarea purceilor, dar nu mai târziu de data de 10 a lunii următoare. ... Articolul 16 (1) Subvențiile pentru ovine se acordă diferențiat pentru oile mioare, individualizate în sistemul național prevăzut de legislația în vigoare, ale căror gestație și produși provin din însămânțări artificiale, respectiv din montă naturală, conform lit. D pct. 1 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 64/2005 , a căror dată de însămânțare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165253_a_166582]
-
2 din anexa la aceeași hotărâre, precum și pentru berbecii miori din rasele de carne și din alte rase folosiți la însămânțări artificiale și montă naturală, conform lit. D pct. 3 din aceeași anexă. ... (2) Cererea pentru acordarea subvenției pentru oi mioare însămânțate artificial sau montate natural cu berbeci autorizați, al cărei model este prezentat în anexele nr. 8a) și 8b), se depune de către solicitant după fătare, dar nu mai târziu de 60 de zile de la fătare. ... (3) Cererea pentru acordarea subvenției
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165253_a_166582]
-
păsări, în anexele nr. 13b) și 13c) pentru producțiile de carne și ouă de găină obținute în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2000 și certificate ecologic, în anexa nr. 13d) pentru juninci, viței, scrofițe de reproducție, oi mioare și berbeci, familii de albine, precum și ouă de viermi de mătase, în anexele nr. 13e) și 13f) pentru laptele de oaie și capră și în anexa nr. 13g) pentru peștele de consum, până la data de 5 a fiecărei luni, pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165253_a_166582]