3,463 matches
-
alegerea mijloacelor potrivite pentru realizarea obiectivelor. Diplomația dispune de trei mijloace: persuasiunea, compromisul și amenințarea cu forța. Nici o diplomație care se bazează numai pe amenințarea cu forța nu poate fi în același timp inteligentă și pașnică. Nici o diplomație care va miza totul pe forța persuasiunii și a compromisului nu merită să fie numită inteligentă. Rareori, dacă nu chiar niciodată, politica externă a unei mari puteri poate justifica folosirea unei singure metode și excluderea celorlalte două. În general, reprezentantul diplomatic al unei
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
O diplomație care și-a îndeplinit cu succes celelalte funcții ale sale ar putea eșua în promovarea interesului național și menținerea păcii dacă pune prea mult accent pe persuasiune atunci când circumstanțele cer mai degrabă un compromis. și o diplomație care mizează aproape totul pe realizarea unui compromis atunci când ar trebui etalată mai ales puterea militară a națiunii sau care pune accent pe forța militară atunci când situația politică ar cere folosirea persuasiunii sau a compromisului va da greș. Instrumentele diplomațieitc "Instrumentele diplomației
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
implicit, sărăcește fenomenul avut în vedere. Bineînțeles că strategiile de gestionare a stresului sunt mult mai numeroase decât cele cuprinse de noi în tabelul respectiv. Din păcate, spațial tipografic nu ne permite să insistăm asupra conținutului specific al fiecărei strategii. Mizăm pe faptul că, identificând și consultând sursele bibliografice semnalate, cei interesați vor căpăta informații suplimentare. Adăugăm, în final, că strategiile respective, pe lângă valențele positive pe care le conțin, se asociază și cu multe neîmpliniri, fapt care a atras după sine
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sau În cealaltă. Uneori Însă, controlul puterii a rămas incert, trecând dintr-o tabără În alta, iar consecințele au fost nesfârșite războaie civile. Unele țări au Încercat, cu mai mult sau mai puțin succes, să rămână neutre (mișcarea de nealiniere), mizând pe rivalitatea dintre puteri, ajutate adesea de vechile metropole. S-a trecut apoi la instaurarea unei „noi ordini politice și economice internaționale”. Această ordine a fost adesea etichetată drept neocolonială, pentru că, În multe cazuri, independența noilor state era mai mult
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
utopie, un ideal niciodată atins. Ea trebuie mereu urmărită și refăcută, pentru că nu poate funcționa decât dacă poporul deleagă puterea unor reprezentanți, care și-o Însușesc și o administrează. Capacitatea de a gestiona integrarea În cadrul diviziunii muncii, respectiv autoritatea, este miza altor lupte: acestea opun conducători și conduși În instanțele de socializare și În sânul organizațiilor. Capacitatea de a gestiona interesul unui grup cu prilejul negocierilor și compromisurilor, cu alte cuvinte influența, poate suscita lupte de solidaritate. Anumite grupuri reușesc să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
socialiștii de la 1848 care proclamau, după exemplul lui Ledru-Rollin, că „fraternitatea este legea iubirii care-i unește pe oameni și face din toți o familie” (Circulară către reprezentanții departamentelor, 1848), aceeași ipoteză stă la baza tuturor discursurilor, oricare ar fi miza sau circumstanțele: oamenii au fost concepuți sau s-au născut semeni, fiindcă au același creator, ceea ce Îi predestinează la a se uni și a se iubi. Desigur, acest ideal umanist intenționează să nu excludă pe nimeni de la principiul umanității și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Bricolage africain des héros chrétiens, André Mary desprinde patru paradigme utilizate În abordarea logicilor de prelucrare sincretică: 1) principiul reinterpretării, adică al Însușirii conținuturilor culturale exogene prin intermediul categoriilor de gândire ale culturii native; 2) principiul analogiei, corespondenței sau omologiei, care mizează pe asemănarea globală și practică, pe abstracția incertă conform unei mistici a participării; 3) principiul diviziunii, care permite alternarea sau coabitarea, la același individ sau În cadrul aceleiași culturi, a unor logici sau categorii care sunt În sine incompatibile sau ireductibile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
în plin, așteptând să fim salvați. Cumva, zbuciumul interior al personajului principal (un istoric de artă aflat în anotimpul lui „middle age“) din Liniște în octombrie (Editura Niculescu, 2007, traducere din limba daneză de Gabriela Sauciuc) se transmite, bolnăvicios. Grondahl mizează pe densitatea tonului și-a confesiunilor, știind că prin asta cititorul va deveni una cu povestea. Doar că senzația cu care rămâi nu e cea a strânsorii fără cauză. Nu te sufoci, te îngândurezi „pe nesimțite“, trist, dozat. Ceea ce, știind
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
reprezentative - credința; actele directive - dorința locutorului; actele comisive - intenția locutorului; actele expresive - variază în funcție de act, iar scopul ilocuționar este acela de a transmite o stare psihologică: plăcere/neplăcere, acceptare/respingere. În mod particular, în alcătuirea discursului publicitar, cerințele afective (care mizează pe valențe conotative euforice prin idealizarea obiectului publicitat) ocupă un loc important, alături de cele de natură materială (referitoare la produs), în construirea mesajului. Publicitatea exploatează la maximum manifestările psiho-afective, prin sondarea a psihicului uman și prin transformarea subliminală a produsului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
insule imaginare. El este o creație a lui Morus, care adaugă substantivului topos (loc) prefixul grecesc ou-, o particulă cu sens general negativ, prin urmare, outopia desemna "locul care nu există". Probabil, așa cum s-a mai remarcat, Th. Morus a mizat și pe pronunția engleză a numelui insulei perfecte, pronunție care implica un alt prefix grecesc, eu-, care avea conotații pozitive, de la "bun", pînă la "ideal", "prosper", "perfect". Prin urmare, utopia ar putea desemna "locul perfect care nu există". Desigur, o dată ce
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
important și e foarte bine că s-a găsit cine să preia ștafeta. „Eu văd din ce în ce mai rar filme“ Care e ultimul film francez pe care l-ați văzut și care v-a cucerit? În Franța sunt doi regizori pe care mizez: Jacques Audiard și Arnaud Despléchin. Care e ultimul film străin care v-a cucerit? Am propus publicului anul trecut un film sud-african, Tootsi, care a și luat, de altfel, Oscarul pentru cel mai bun film străin. Un film foarte bun
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
neamuri, ci, mai ales, sensul tainic, alegoric al profeției. De fapt, secta saducheilor nici nu credea în viața de după moarte sau în învierea trupurilor la Judecata de Apoi. Dintr-o îngustime a spiritului sau o întunecare a minții, ei au mizat totul pe această lume. Probabil ei au prevalat chiar în decizia răstignirii lui Iisus, nu întâmplător facțiunea lor religioasă dispărând din istorie după distrugerea celui de-al doilea templu în anul 70 d.Hr. Eshatonul creștin, pe lângă universalitatea lui, dată
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
încearcă să scape și nu e nici o surpriză că nu pot. Sunt mai multe instrumente cinematografice folosite, de la o anumită acumulare de tensiune până la un anumit mod de a monta, dar nu trebuie să aibă nimeni pretenția ca eu să mizez mai mult pe inteligența sau pe forța adulților pentru a scăpa. Nu mă interesează direcția asta. Dar asta e prea multă teorie. După cum spuneam, eu cred că, în general, un om intră deschis în sala de cinema, și nu plin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
în primul rând, dar și piatră (pe ziduri, a se vedea graffitiurile de astăzi), scoarță de copac, pânză (ori mătase) etc. Unii au scris chiar și pe nisip (eu însămi am făcut așa ceva pe o uriașă plajă pustie de lângă New York), mizând tocmai pe efemeritatea textului scris în nisip (nici o aluzie la Borges, să fie limpede!). Alții au scris pe frunze de palmier. În închisori, s-a scris pe fundul gamelelor ori pe săpun. S-a scris și pe sticlă (pe geamuri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
de la începutul anului, neadevărată și mitocănească, cum că filmul lui era favorit la Cannes până în ultima zi, când s-a hotărât ca Palme d’Or-ul să i se dea lui Mungiu, „din motive politice“. Adevărul este că toți criticii mizau pentru Palme d’Or mai întâi pe 432, și în al doilea rând pe Nu există țară pentru bătrâni. Și de-aș încerca să separ omul de artist, tot acolo aș ajunge. Cu Scafandrul și fluturele, Julian Schnabel a simțit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
Compoziția CDR variază între 1992 până în 2000: în 1992 PSDR și PNPCD erau membrii ai acesteia, iar PNL rămâne la exteriorul alianței; în 1996, PNPCD și PNL sunt membri, în timp ce PSDR se integrează altei coaliții, iar 2000 doar PNPCD mai mizează pe cartea "alianței contra comuniștilor", alături de forțe foarte puțin importante (Partidul Moldovenilor, Umiunea Forțelor de Dreapta, Alianța Națională Creștin-Democrată). Aceste opoziții ideologico-electorale vor crea premizele mai multor apropieri electorale a unor partide care la origine erau situate pe versanți distincți
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
cu un vârf la începutul anilor 1990, petrecuți la Paris și în Statele Unite. Științele cognitive, o spun cu toată franchețea, nu și-au ținut promisiunile acelor ani, oarecum ca antropologia, care a intrat cam tot atunci în declinul său postmodern, mizând, alături de mai toate disciplinele socio-umane, pe rebeliune anticanonică, relativism, deconstructivism fără limite și abolire a oricărei metanarațiuni. Mai bine zis, metanarațiunea morții metanarațiunilor a devenit forma hegemonică a unui demers epistemologic și chiar metafizic îndreptat împotriva Proiectului Luminilor și incapabil
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
ultim al spectacolului literaturii și ficțiunii. Autorul, maestru de joc ironic și omniscient, creează lumi în miniatură pentru amuzamentul savant al unui cititor complice la fel de conștient de tehnicile de seducție prin care mimesis-ul literar, simultan, dezvăluie și ascunde. Intertextual, jocular, mizând pe o nișă "bine temperată" a absurdului creativ, acest roman este proba extremă a libertății autorului în raport cu lumea ficțională. Numele personajului conține întregul potențial narativ, toate genurile literare și modurile povestirii pot fi iscate, aproape magic, dintr-un nume oarecare
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
sub semnul memoriei copilăriei și tinereții, își depășesc cu mult rolul de punți temporale către momentele semnificative ale biografiei scriitorului. Contemplativ și uneori suprarealist, Miller își exercită aici deplin simțul ascuțit al dramei perpetue în care își proiectează existența. Deși mizează pe nuanțele ferme ale narațiunii subiective, scriitorul elaborează deopotrivă un jurnal, o inițiere curajoasă în propriile tenebre și o hartă onirică a New York-ului și Parisului. Aparent independente, capitolele gravitează, de fapt, în jurul nucleului complex al rememorării, înțeleasă ca proces
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
cum s-a mai spus și cu alte ocazii, perspectivei "de aproape" a volumului, și, probabil, intenției de a expune specificul experienței feminine în comunism. Am putea spune că acele categorii general-umane nu sunt abordate în mod direct deoarece volumul mizează mai degrabă pe "specific", decât pe "general", cu riscul de a eluda dramele "majore" ale individului în totalitarism. Mai mult, putem invoca argumentul memoriei subiective, al identității construite concentric - nivelul intimității oferă o măsură mai autentică a ceea ce a însemnat
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Două aspecte i-au transformat scrierile în subiect de dezbatere, din perspective antagonice, însă. Primul vizează natura incertă a esteticii operei sale - un expresionism marcat de accente avangardiste, cu frecvente alunecări spre onirism și suprarealism. Poet și prozator, H. Bonciu mizează pe o formulă expresivă hibridă, mai ales în cazul celor două romane, Bagaj... și Pensiunea doamnei Pipersberg, romane de graniță, stranii și aproape de neînțeles pentru gusturile literare ale timpului în care au apărut. Poetica fragmentarului, dublată de incertitudinea încadrării într-
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
revenind, pentru ediția completă de la Gallimard, și asupra desenelor vechi. Fără îndoială, colaborarea a fost una fericită, Povești 1, 2, 3, 4 fiind materializarea exemplară a dialogului dintre avangardă și literatura adresată copiilor, datorită complementarității dintre text și imagine, ambele mizând pe formula expresivă a unei modernități radicale. Criticii s-au întrebat dacă această carte bizară, cu referințe la teatrul absurdului, fără o miză educativă declarată, li se adresează, de fapt, copiilor, însă probabil ei știu la fel de bine că succesul la
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
and Postmortem Photographs of Nineteenth-Century Children, cercetătoarea Kathryn Beattie e interesată cu precădere de maniera contradictorie în care moartea prematură era negată și disimulată pentru a putea fi, la limită, acceptată, în cadrul practicii acestui tip de fotografie. "Somnul de pe urmă", mizând pe un clișeu deja clasic al imaginarului colectiv, e una dintre cele mai comune convenții fotografice menite să edulcoreze realitatea morții. Datorită răspândirii acestui mod de reprezentare în cazul fotografiilor cu copii, dat fiind faptul că decorul exclude sistematic prezența
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
și a grupurilor. În timp ce, se crede, conflictele și ideologiile se atenuează. Comunicarea invadează toate domeniile; în întreprinderi, unde sectorul relațiilor umane devine predominant; iar marketingul care altădată viza produsul, lucrează astăzi la însăși imaginea firmei; în mediile politice, care nu mizează decît pe marketing politic și imagine publică și care cred, acum, că o linie politică fără ecou în sondaje nu este pe deplin înțeleasă; în presa însăși, unde rubricile "comunicare" prosperă; în audio-vizual, obiectul tuturor poftelor politice și publicitare; în
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
sunt seducătoare și așază cititorul pe un plan intelectual, elevat. Există în scrisul lui Theodor Codreanu o indicibilă vibrație a ideilor, care îl apropie, în opinia noastră, de Ibrăileanu și desigur de întemeietorul criticii literare românești, Titu Maiorescu. Provocarea valorilor mizează programatic pe o ambiguitate. Valorile clasice, prin chiar condiția lor axiologică perenă, reprezintă pentru criticul tânăr o permanentă provocare. Fiecare generație descifrează în scrisul celor vechi sensuri ce corespund sensibilității epocii, "spiritul veacului", pentru a relua o sintagmă celebră. Deopotrivă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]