2,772 matches
-
trece la analizarea omului interior, de la pravila obișnuită a rugăciunilor la rugăciunea continuă. Prima (23 de capitole) și a II-a (26 de capitole) Convorbire au fost ținute de Avva Moise și se referă pe larg la intenția și scopul monahului sau câștigarea Împărăției cerurilor pentru care este nevoie de liniștea inimii, de contemplarea lucrurilor cerești și de dragoste continuă. În prima Convorbire (Despre scopul și destinul monahului), Cassian înțelege prin scop transformarea omului în această lume după modelul Domnului și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ținute de Avva Moise și se referă pe larg la intenția și scopul monahului sau câștigarea Împărăției cerurilor pentru care este nevoie de liniștea inimii, de contemplarea lucrurilor cerești și de dragoste continuă. În prima Convorbire (Despre scopul și destinul monahului), Cassian înțelege prin scop transformarea omului în această lume după modelul Domnului și anume, prin sărăcie, post, veghe, meditare scripturistică și rugăciune neîntreruptă iar prin destin înțelege țel, năzuință finală către Împărăția cerurilor cu contemplarea veșnică a celor veșnice. Contemplarea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și noi înșine. În a doua Convorbire, Avva Moise vorbește despre discernământ sau dreapta socoteală, arătând că este o virtute extrem de importantă și care nu pote fi pătrunsă de mintea omenească fără ajutorul harului lui Dumnezeu. Acesta îl ferește pe monah de extreme și-l învață să utilizeze mereu calea de mijloc. Dreapta judecată, după cum spune și Mântuitorul, este ochiul și luminătorul corpului deoarece, deosebește între ele toate gândurile și faptele omului, vede și luminează tot ceea ce trebuie făcut (cap. 1-2
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Avva Moise face apel la o întâmplare ce-l are ca subiect pe Sfântul Antonie cel Mare. Convorbirea a III-a, în 22 de capitole, îl are ca vorbitor pe Avva Pafnutie, care se referă la cele trei renunțări ale monahului. Avva Pafnutie precizează că sunt trei feluri de chemări ale monahului, precum sunt și trei feluri de renunțări. Chemările monahului sunt: - gândul trimis de la Dumnezeu în inima noastră ce ne aprinde dorința vieții veșnice și a mântuirii; - exemplele unor sfinți
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
subiect pe Sfântul Antonie cel Mare. Convorbirea a III-a, în 22 de capitole, îl are ca vorbitor pe Avva Pafnutie, care se referă la cele trei renunțări ale monahului. Avva Pafnutie precizează că sunt trei feluri de chemări ale monahului, precum sunt și trei feluri de renunțări. Chemările monahului sunt: - gândul trimis de la Dumnezeu în inima noastră ce ne aprinde dorința vieții veșnice și a mântuirii; - exemplele unor sfinți și sfaturile lor ce ne aprind în suflet dorința mântuirii; - necesitatea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
-a, în 22 de capitole, îl are ca vorbitor pe Avva Pafnutie, care se referă la cele trei renunțări ale monahului. Avva Pafnutie precizează că sunt trei feluri de chemări ale monahului, precum sunt și trei feluri de renunțări. Chemările monahului sunt: - gândul trimis de la Dumnezeu în inima noastră ce ne aprinde dorința vieții veșnice și a mântuirii; - exemplele unor sfinți și sfaturile lor ce ne aprind în suflet dorința mântuirii; - necesitatea pornită din necazurile ce se abat asupra noasrtră și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
în suflet dorința mântuirii; - necesitatea pornită din necazurile ce se abat asupra noasrtră și ne determină să ne gândim la Dumnezeu, pe care L-am disprețuit, atunci când nu ne lipsea nimic (cap. 4 ). Renunțările pe care trebuie să le accepte monahul sunt și ele trei, după porunca dată de Dumnezeu lui Avraam: Ieși din țara ta și din neamul tău și din casa tatălui tău“: 1) lepădarea de darurile acestei lumi, de bogățiile și averile ei; 2) lepădarea de felul de
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
om. Convorbirea a VI-a (17 capitole) tratează despre uciderea sfinților și este susținută de Părintele Teodor ca urmare a interpelării făcute de Cassian și Gherman după primirea de vești din Palestina despre uciderea de către tâlharii sarazini a mai multor monahi ce trăiau în deșert. Avva Teodor face apel la credința că sfinții sunt răsplătiți pentru faptele lor nu în prezent ci în viitor. Ceea ce se dovedește deosebit de interesant este modalitatea de analiză a bărbatului desăvârșit, care este numit la, figurat
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Isaac și având ca subiect tot rugăciunea. Vorbitorul se referă în primele capitole la tradiția Paștelui în Egipt și la erezia antropomorfiștilor, iar mai apoi revine la tematica rugăciunii. Condițiile acesteia din urmă sunt: căldura, smerenia, simplitatea și nevinovăția, iar monahilor li se recomandă să-și amintească permanent de Dumnezeu alungând toate preocupările străine, ispitele și grijile trupului pentru a putea atinge țelul lor: desăvârșirea. De asemenea, se recomandă meditația neîntreruptă la versetul ,, Dumnezeule, spre ajutorul meu ia aminte! Doamne, să
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
aparțin perioadei petrecute la Skete sau celei de la Panephysis, cuprinzând discuțiile avute cu cei doi părinți. Convorbirea XVIII-a (17capitole) este susținută de Avva Piamun - conducătorul și prezbiterul tuturor pustnicilor din acea regiune, care se referă la trei feluri de monahi. Cassian îl descrie pe acest pustnic ca fiind asemenea ,,unui far foarte înalt“ și ca ,,o cetate evanghelică în mijlocul muntelui înalt”. Cele trei categorii de monahi întâlniți în Egipt, sunt: 1) cenobiții sau chinovialii, cei mai numeroși din Egipt, care
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și prezbiterul tuturor pustnicilor din acea regiune, care se referă la trei feluri de monahi. Cassian îl descrie pe acest pustnic ca fiind asemenea ,,unui far foarte înalt“ și ca ,,o cetate evanghelică în mijlocul muntelui înalt”. Cele trei categorii de monahi întâlniți în Egipt, sunt: 1) cenobiții sau chinovialii, cei mai numeroși din Egipt, care trăiau în comunitate și erau conduși de înțelepciunea unui bătrân; 2) pustnicii sau anahoreții, care erau formați în mănăstiri și ajungând la un mare grad de
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Avva Ioan, care prezintă țelurile chinovitului și ale pustnicului și începe cu un aparent incident al Părintelui Pavel cu un frate. Comparând cele două moduri de viață, chinovial și anahoretic, Avva Ioan concluzionează că preferabil este primul, mai ales pentru monahul începător. Cel ce trăiește în comunitate este scutit de grija procurării hranei, este ferit de unele păcate ce apar și se dezvoltă ușor în pustie, ca slava deșartă, și inițiază pe monah în marea virtute care este tăierea voii proprii
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
concluzionează că preferabil este primul, mai ales pentru monahul începător. Cel ce trăiește în comunitate este scutit de grija procurării hranei, este ferit de unele păcate ce apar și se dezvoltă ușor în pustie, ca slava deșartă, și inițiază pe monah în marea virtute care este tăierea voii proprii (cap. 4-6). Însă, atât cei ce trăiesc în deșert cât și cei ce trăiesc în chinovie pot ajunge la desăvârșire: unul prin răbdarea singurătății pustiului, iar celălalt răbdând în mănăstire slăbiciunea fraților
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
au început mai devreme de Sfântul Ioan Cassian, în a II-a jumătate a secolului al IV-lea. Cassian a dorit să redea, sub o formă istorică, caracteristicile esențiale ale desăvârșirii monahale. El prezintă idealul și modul de viață al monahilor ca și continuatori ai tradiției Bisericii, și care se străduiau să respecte îndatoririle principale: renunțarea la toate formele de îmbogățire materială, renunțarea la propria voință în favoarea ascultării, închinarea propriei ființe lui Dumnezeu prin castitatea trupească și puritatea inimii. Pentru
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
destinațiile lor nu pot fi mereu surprinse. Deoarece Cassian își dă seama că cerul poate reprezenta pentru mulți o destinație îndepărtată, iar fericirea veșnică poate părea ireală, mult distanțată față de elementele esențiale ale vieții monahale zilnice, el induce ideea că monahii au nevoie de un țel mai apropiat și unul dintre ele este curăția inimii (Convorbiri duhovnicești I, 4). Curăția inimii cuprinde o arie mai largă de metafore utilizate de Cassian pentru a descrie desăvârșirea monahală: liniștea, contemplația, rugăciunea neîncetată, castitatea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Apostolului Pavel, spunând că nici distrugerea totală nu poate asigura desăvârșirea dacă nu există iubirea care constă numai din curăția inimii (Convorbiri duhovnicești I,6). În toate Convorbirile sale, Cassian face permanent distincția dintre mijloace și scop și conduce privirea monahului de pe pământ la cer, de la sensul literar al Bibliei la sensul său spiritual, de la rugăciunea plină de imagini, la rugăciunea lipsită de imagini, de la înfrânarea ascetică la castitatea plină de har. În Convorbirea duhovnicească a XI-a numită Despre
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
I, Cassian definește curăția inimii drept curăția și liniștea minții, folosind cuvântul minte ca sinonim pentru inimă. Liniștea e principala manifestare a curăției inimii și funcționează adeseori ca o metonimie pentru ea, precum statornicia și tăria. Cu harul lui Dumnezeu, monahul poate atinge o stare tot mai înaltă, adică ,,sfârșitul desăvârșirii și al curăției”, după ce s-au lepădat de toate atașamentele exterioare și interioare. Cassian descrie în Convorbirea duhovnicească a XII-a iubirea desăvârșită ca ,,pacea tare și dăinuitoare a libertății
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ca ,,pacea tare și dăinuitoare a libertății față de mânie”, iar în Convorbirea duhovnicească a XVI-a accentuează efectele negative ale irascibilității și nevoia cultivării răbdării. În Convorbirea duhovnicească XVIII și XIX el pune accentul pe liniștea, delicatețea, calmul și blândețea monahului ce nu mai este robul irascibilității. Chinovia devine terenul de antrenament unde monahul își dezvoltă ,,statornicia unei minți netulburate și tăria neclintită a răbdării” (Convorbirea duhovnicească XIX), căutând s-o unească cu Hristos în limita îngăduită de slăbiciunea omenească. Ascetismul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
a XVI-a accentuează efectele negative ale irascibilității și nevoia cultivării răbdării. În Convorbirea duhovnicească XVIII și XIX el pune accentul pe liniștea, delicatețea, calmul și blândețea monahului ce nu mai este robul irascibilității. Chinovia devine terenul de antrenament unde monahul își dezvoltă ,,statornicia unei minți netulburate și tăria neclintită a răbdării” (Convorbirea duhovnicească XIX), căutând s-o unească cu Hristos în limita îngăduită de slăbiciunea omenească. Ascetismul și contemplația se întâlnesc în curăția inimii. În ultimile Convorbiri, Cassian îl pune
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
vine prin contemplație. Cassian pune accentul pe vederea cu ochii sufletului ca urmare a trăirii disciplinei ascetice monahale și atrage atenția asupra faptului că cel curat cu inima poate ajunge să vadă lucrurile dumnezeiești, duhovnicești, nevăzute, viitoare și ascunse. Scopul monahului este, într-o ultimă etapă a contemplației, ,,hrănirea numai cu frumusețea și cunoașterea lui Dumnezeu” (Convorbiri duhovnicești I,8). Astfel, creștinul desăvârșit este cunoscătorul transcendenței. Cassian se folosește de episodul cu Marta și Maria din Betania (Luca 10, 38-42) care
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și Maria din Betania (Luca 10, 38-42) care, încă de la Origen, reprezintă o alegorie a modului de viață activ și contemplativ. Contemplația este superioară acțiunii, pentru că e simplă și una, în comparație cu lucrul practic (actualis opus) și care aduce multe roade. Monahul ce ajunge la desăvârșirea spirituală primește darul cunoașterii mistice, noțiune pe care Sfântul Ioan Cassian o preia de la Evagrie Ponticul și o identifică cu contemplația pură (theoria) lui Dumnezeu. Ea este numită și rugăciunea pură sau rugăciunea de foc și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
duhovnicească sau adevărată și constă în ,,contemplarea celor dumnezeiești și în cunoașterea înțelesurilor celor mai sfinte” (Convorbiri duhovnicești XIV, 1). La Cassian avem credința că, asemenea Bibliei, întreaga creație oferă posibilități ordonate de a vedea și învăța lucrurile lui Dumnezeu. Monahul, după ce a parcurs etapele călătoriei spre ,,Dumnezeul nevăzut și necuprins” (Convorbiri duhovnicești I, 12), poate să experieze o pregustare a fericirii ce-l așteaptă în cer. Cassian, prin intermediul Avvei Nestoros, susține că desăvârșirea adevărată va fi măsurată mai repede de
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
singura care dăinuie (Convorbiri duhovnicești 15,2). 3) Fericirea cerească și vederea lui Dumnezeu. ,,Fericiți cei curați cu inima, căci aceia vor vedea pe Dumnezeu”(Matei 5,8). Tema fericirii cerești transpare din toate scrierile monahale ale lui Cassian. Sfârșitul monahului este numit de Cassian fericire, iar contemplația o pregătește și o anticipă. Filosofii și teologii greci descriau împlinirea de sine a omului ca fiind fericirea extremă. Formația spirituală a lui Cassian îl face să păstreze în opera sa urme ale
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
părtășie cu Hristos. 4. Castitatea. În scrierile sale privitoare la castitate, Cassian devine provocatoare prin realismul dar și prin idealismul său, trasând o temă delicată a experienței umane. În pasajele în care tratează faptele castității, Cassian este tranșant, iar posibilitățile monahului de a se autodepăși sunt afirmate cu tărie. Cu alte cuvinte, putem trece dincolo de fire, nemaisimțind împunsăturile cărnii (Așezăminte mănăstirești 6, 6). Dorința sexuală poate fi stinsă (Convorbiri duhovnicești 12. 3); imaginațiile sexuale pot fi eliminate chiar și în somn
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
concentrare desăvârșită pe contemplație este de neconceput în această viață având în vedere multitudinea de nevoi și cerințe și faptul că mintea hoinărește mereu, dispusă să se disperseze rapid, să-și schimbe ușor centrul de interes. ,,Chiar cei mai sfinți monahi comit în mod inevitabil mici păcate, deși pot rezista unor ispite mai serioase”. Cassian folosește în Convorbirile duhovnicești VII și X două cuvinte mai puțin întâlnite în traducerile latine subarratum și aras și care se vor un ecou al folosirii
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]