5,593 matches
-
consideră că această trăsătură a exigenței legitimării îi poate scăpa de moralism. Aceasta pentru că "nu atât exigența legitimării cât mai curând justificarea puterii statului, oricare ar fi aceasta, ca răspuns la exigența legitimării, este cea care trebuie să exprime o moralitate anterioară politicii: ea trebuie să încorporeze o idee despre ceea ce constituie o exercitare dreaptă a puterii coercitive - iar o astfel de idee nu este doar o concepție morală, ci o concepție morală a cărei validitate trebuie să fie înțeleasă ca
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
faptul că Williams nu a respins niciodată ideea că justificarea puterii statului ca răspuns la exigența legitimării necesită și recursul la valori morale; și 2) că opinia potrivit căreia valorile morale necesare răspunsului la exigența legitimării trebuie să exprime o moralitate anterioară politicii neglijează distincția între politică și dominație și faptul că, pentru realiști, exigența legitimării se ridică din interiorul politicii, nu din interiorul moralității, astfel încât teoriile realiste ale legitimității "pot construi pe baza unor considerații morale fără a fi obligate
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
2) că opinia potrivit căreia valorile morale necesare răspunsului la exigența legitimării trebuie să exprime o moralitate anterioară politicii neglijează distincția între politică și dominație și faptul că, pentru realiști, exigența legitimării se ridică din interiorul politicii, nu din interiorul moralității, astfel încât teoriile realiste ale legitimității "pot construi pe baza unor considerații morale fără a fi obligate să asume că moralitatea are autoritate antecedentă asupra politicii (fapt trecut cu vederea de analiza lui Larmore)"32, i.e. "pot conceptualiza exigența legitimării ca
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
distincția între politică și dominație și faptul că, pentru realiști, exigența legitimării se ridică din interiorul politicii, nu din interiorul moralității, astfel încât teoriile realiste ale legitimității "pot construi pe baza unor considerații morale fără a fi obligate să asume că moralitatea are autoritate antecedentă asupra politicii (fapt trecut cu vederea de analiza lui Larmore)"32, i.e. "pot conceptualiza exigența legitimării ca ridicându-se din interiorul sferei politice mai curând decât a celei morale, lăsând în același timp loc pentru ideea potrivit
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
corecte din punct de vedere moral", promovează ideea "naivă până la extrem" potrivit căreia "politicienii sunt motivați doar de dorința de a promova dreptatea și binele social"21, reduc politica la "filosofia morală aplicată"22, consideră politica doar un instrument al moralității și o încorsetează în "șabloane", reguli, valori sau idealuri morale inadecvate 23, confundă normativitatea politică și normativitatea morală susținând "dogma" potrivit căreia judecățile morale trebuie să "pună stăpânire" pe "întreg procesul de decizie în chestiunile de interes public"24 și
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
deformând astfel natura opoziției dintre adversarii politici prin eludarea unor componente fundamentale ale acesteia, precum interesele, motivațiile sau angajamentele emoționale diferite 30; 11) moraliștii uită sau nu sunt conștienți de faptul că politica este o activitate dominată de interese, că moralitatea are o forță motivațională redusă în politică și - ca atare - că moralitatea are o capacitate limitată de "dirijare" sau "îndrumare" a politicii 31; 12) moralismul neagă autonomia politicii față de moralitate, reduce toate problemele politice la probleme de moralitate personală, oferind
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
ale acesteia, precum interesele, motivațiile sau angajamentele emoționale diferite 30; 11) moraliștii uită sau nu sunt conștienți de faptul că politica este o activitate dominată de interese, că moralitatea are o forță motivațională redusă în politică și - ca atare - că moralitatea are o capacitate limitată de "dirijare" sau "îndrumare" a politicii 31; 12) moralismul neagă autonomia politicii față de moralitate, reduce toate problemele politice la probleme de moralitate personală, oferind o prioritate absolută valorilor morale în acțiunea politică și în evaluarea acțiunilor
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
faptul că politica este o activitate dominată de interese, că moralitatea are o forță motivațională redusă în politică și - ca atare - că moralitatea are o capacitate limitată de "dirijare" sau "îndrumare" a politicii 31; 12) moralismul neagă autonomia politicii față de moralitate, reduce toate problemele politice la probleme de moralitate personală, oferind o prioritate absolută valorilor morale în acțiunea politică și în evaluarea acțiunilor agenților politici 32. Nu cred că sunt singur în opinia că aceste obiecții realiste împotriva moralismului se numără
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
interese, că moralitatea are o forță motivațională redusă în politică și - ca atare - că moralitatea are o capacitate limitată de "dirijare" sau "îndrumare" a politicii 31; 12) moralismul neagă autonomia politicii față de moralitate, reduce toate problemele politice la probleme de moralitate personală, oferind o prioritate absolută valorilor morale în acțiunea politică și în evaluarea acțiunilor agenților politici 32. Nu cred că sunt singur în opinia că aceste obiecții realiste împotriva moralismului se numără printre cele mai slabe, mai neprofesioniste - și adesea
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
morale pe care le propun sunt standarde de evaluare ale acțiunilor actorilor politici, "teoria" priorității absolute a valorilor morale pentru acțiunea, decizia și evaluarea politică, "teoria" că "circumstanțele nu contează" pentru politică sau "teoria" că problemele politice sunt probleme de moralitate personală). Culmea ironiei în aceste acuzații mi se pare totuși faptul că, după toate probabilitățile, dacă li s-ar adresa întrebările despre logica acțiunii, moralității, raționalității și evaluării politice pe care le ridică de obicei realiștii, moraliștii ar oferi, în
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
teoria" că "circumstanțele nu contează" pentru politică sau "teoria" că problemele politice sunt probleme de moralitate personală). Culmea ironiei în aceste acuzații mi se pare totuși faptul că, după toate probabilitățile, dacă li s-ar adresa întrebările despre logica acțiunii, moralității, raționalității și evaluării politice pe care le ridică de obicei realiștii, moraliștii ar oferi, în linii mari, cel puțin în spirit dacă nu în literă, aproape aceleași răspunsuri pentru care argumentează și realiștii. Opiniile mele curente în aceste chestiuni sunt
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
în aceste chestiuni sunt, în orice caz, și au fost încă din vremea când studiam autori precum Machiavelli, Michael Oakeshott sau Max Weber, foarte apropiate de cele pentru care argumentează realiștii. Acordul meu cu realiștii include - desigur - și opinia că moralitatea are în mod obișnuit o forță motivațională redusă în politică. Acest fapt nu arată însă că este indezirabil sau inutil să recurgem la argumente morale în filosofia politică. Pe de o parte, argumentele morale au totuși, la urma urmei, așa cum
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
cetățeni. Enzo Rossi și Matt Sleat au replicat celor care avansează argumente de acest tip în apărarea moralismului 39 că sunt pe lângă subiectul principal, de vreme ce problema fundamentală identificată de realiști în cazul moralismului este faptul că neagă autonomia politicii față de moralitate, reducând toate problemele politice la probleme de moralitate personală. Aceasta este însă una dintre cele mai absurde obiecții la adresa moralismului. Din nou: cum ar putea moralismul să nege autonomia politicii față de moralitate, de vreme ce el nu este o teză despre politică
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
celor care avansează argumente de acest tip în apărarea moralismului 39 că sunt pe lângă subiectul principal, de vreme ce problema fundamentală identificată de realiști în cazul moralismului este faptul că neagă autonomia politicii față de moralitate, reducând toate problemele politice la probleme de moralitate personală. Aceasta este însă una dintre cele mai absurde obiecții la adresa moralismului. Din nou: cum ar putea moralismul să nege autonomia politicii față de moralitate, de vreme ce el nu este o teză despre politică, ci una despre argumentarea din filosofia politică referitoare
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
moralismului este faptul că neagă autonomia politicii față de moralitate, reducând toate problemele politice la probleme de moralitate personală. Aceasta este însă una dintre cele mai absurde obiecții la adresa moralismului. Din nou: cum ar putea moralismul să nege autonomia politicii față de moralitate, de vreme ce el nu este o teză despre politică, ci una despre argumentarea din filosofia politică referitoare la teoretizarea valorilor dezirabile în cadrul societății sau/și la teoretizarea celui mai adecvat ideal sau a celor mai bune reguli de organizare socială și
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
valorilor dezirabile în cadrul societății sau/și la teoretizarea celui mai adecvat ideal sau a celor mai bune reguli de organizare socială și politică? Pe ce baze au dedus Rossi și Sleat că moralismul "reduce toate problemele politice la probleme de moralitate personală", de vreme ce mai toți moraliștii au insistat că valorile sau idealurile morale pe care le apără cu privire la sfera politicului nu trebuie confundate cu valorile sau idealurile morale aplicabile sau dezirabile în viața privată a indivizilor? Alături de ceilalți realiști, Rossi și
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
din punctul meu de vedere, o greșeală. Faptul că teoriile moraliste ignoră sau analizează prea puțin "lumea reală a politicii" - i.e., circumstanțele sau interesele care acționează în politică, virtuțile necesare unui bun politician, impactul condițiilor cauzale în politică, logica acțiunii, moralității și raționalității politice etc. - nu constituie, așadar, o problemă reală nici pentru moralismul ca teză despre filosofie ca ramură a eticii nici pentru moralismul ca teză despre justificarea apelului la principii (și/sau valori, convingeri ori intuiții) morale în filosofia
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
și la realizarea "obiectivelor fundamentale ale politicii" (asigurarea stabilității, ordinii, protecției, siguranței, încrederii, condițiilor cooperării sociale etc.); 2) argumentul că filosofia politică autentică este sau trebuie să fie o filosofie a politicii și, de vreme ce politica este o sferă autonomă față de moralitate, filosofia politică trebuie să devină, la rândul ei, autonomă față de argumentarea prin apel la principii, valori sau intuiții morale "pre-politice"; și 3) argumentul că, în condițiile pluralismului și dezacordului rezonabil generalizat specific societăților liberal-democratice, filosofia politică este obligată să se
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
110 metaetică, 105 modelul legislativ (de filosofare politică), 30 modelul structural (de filosofare politică), 30-31, 37 moralism parohialist, 18, 40, 67, 129, 164 moralism pluralist, 18-19, 89, 150 moralism pur, 18-19, 89, 150 moralism universalist, 18, 41, 67, 129, 164 moralitate personală, 144, 147, 150-151 moralizare (a politicii), 77 multiculturalitate, 112 N nationalism romantic, 86 nazism, 104 nevoile umane fundamentale, 134 normativitate morală, 35, 48, 55-56, 62, 143 normativitate politică, 31, 35, 48, 55-56, 62, 143 O obiectivele fundamentale ale politicii
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Raymond Geuss, Philosophy and Real Politics", în Notre Dame Philosophical Reviews 2009, https://ndpr.nd.edu/news/23887-philosophy-and-real-politics). 40 Cel puțin interesante sunt, din punctul meu de vedere, și observațiile referitoare la relația dintre moralism și teza autonomiei politicii față de moralitate ridicate în Eva Erman și Niklas Möller, "Political Legitimacy in the Real Normative World: The Priority of Morality and the Autonomy of the Political", în British Journal of Political Science 45, 1 (2015), pp. 226-231 sau Paul Kelly, Liberalism (Polity
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
suprem. Ce formă de administrație se poate da societăților în care corupția a pătruns peste tot, în care nu se ajunge la bogăție decât prin acele surprize îndemânatice care sunt pe jumătate pungășii; în care domnește dezmățul apucăturilor; în care moralitatea nu se susține decât cu pedepse și cu legi aspre, și nu cu principii primite de bunăvoie, în care sentimentele de Patrie și de Religie sunt înăbușite de credințe cosmopolite? Ce formă de guvernământ să dai acestor societăți, dacă nu
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
ca educatorul să-i antreneze pe elevi Într-un proces de coparticipare la stabilirea normelor orei, clasei, activităților comune din timpul liber. Oricum, impunerea unor norme exterioare lor nu mai are șanse de izbândă. In această perioadă de tranziție de la moralitatea constrângerii la cea a cooperării, discuțiile privind regulile, legile sau etica pot fi extrem de furtunoase, cu diferențe de opinii crâncen susținute. Radicalismul moral este În floare, judecata În alb și negru nu lasă nici o speranță nuanțelor de gri, proprii relativismului
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
omisă latura psihologică și socialăă, căreia i se alatură stimulările oferite de către mediul social, relativ liberalizat În această privintă. Pe de altă parte, acestor "incitații" biosociale li se opune educația sexuală, promovată de familie sau instituția școlară, Încă racordate valorilor moralitatii sexuale. Ca atare, adolescenții sunt motivați către această componentă naturală a comportamentului, dar și puși "sub semnul păcatului". De aici, sentimentul confuziei și al vinovăției. La aceasta se adaugă și presiunile grupului de vârstă, care poate incita și valoriza astfel
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
control excesiv. * Tipul de valori: adolescenții valorizează aspectul practic al unei profesii și utilitatea imediată a cunoștințelor; ei cred că trebuie să-și asume o pozitie activă pe piața muncii și valorizează puternic profesia; profesorii valorizează instrucția școlară, cultura și moralitatea. * Tipul de profesor: adolescenții Își doresc profesori Înțelegători, apropiați, deschiși la dialog, empatici, capabili să personalizeze relația pedagogică; profesorii Își doresc elevi linistiți și conformiști . că Nedreptatea profesorului: adolescenții doresc din partea profesorilor să aplice egalitatea de tratament În raport cu ceilalți colegi
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
și bărbăție, demne de o cauză mai bună, în speranța că o cât de mică cumințenie se va ivi în capul degeneratului”. La rândul său, Iuliu Maniu scria "Cauza abdicării este concepția sa generală de domnie autoritară, fără ideal, fără moralitate și busolă sigură, în continuă oscilație oportunistă. Regele Carol al II-lea s-a dovedit incapabil de a conduce țara și, mai ales, de a o reface după dezastrul în care a împins-o". Nu mai puțin critic era I.C.
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]