3,916 matches
-
activează, până în 1988, în cadrul sectorului de literatură română veche. A făcut parte din echipa de cercetători care a elaborat Dicționarul limbii române. Colaborează la „Analele Academiei Române”, „Cercetări de lingvistică”, „Cotidianul”, „Cumidava”, „Forum”, „Limba română”, „Limbă și literatură”, „Ortodoxia”, „Revista cultului mozaic”, „Revista de istorie și teorie literară”, „România literară”, „Studii și cercetări lingvistice”, „Studii teologice”, „Telegraful român”, „Tribuna României”, „Viața românească”, „Vieața nouă” ș.a., precum și la publicațiile „Dacoromania” (Freiburg), „Jahrbuch für östliche Latinität” (Freiburg-München). Este membră a Fundației „Dimitrie Cantemir”. În
TOMA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290216_a_291545]
-
Închisoare care m-a impresionat după filmele și cărțile pe care le-am citit a fost Piteștiul... Am ajuns seara, era curățenie... Ce să vă spun? Aveau tălpici și deținuții de drept comun, așa am auzit, și lustruiau coridoarele și mozaicul de străluceau. Cum erau și becurile aprinse, parcă era o sală de dans și Între etaje era plasă... N-am mai văzut până acolo plasă și mi s-a părut foarte ciudat. Am auzit că dintre bărbați au sărit de la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Eu am fost dus la cizmărie... Ați schimbat și celula sau ați rămas În același loc? Tot În aceeași celulă. Și alături de mine a fost pus Zbranca... El a dormit mult... Adică n-aveam pături, aveam rogojini. Pe jos era mozaic și pe el era o rogojină, și pe aia dormeam. Ați apucat să vorbiți cu Zbranca? Cum să nu? Păi, stăteam seara, povestea el de viața lui de la Câmpulung, de baluri și de toată tinerețea lui. Nu părea reeducat, dacă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a scutit să am și din acestea, chiar des în unele perioade și cu unele persoane, pe care, inevitabil, ulterior, le-am perceput cu un plus de acuitate, dar nu cu sentimentul adversității perpetue. Așa-numita mea cronică e un mozaic de „constatări provinciale”. Despre Capitală pomenesc rar, o dată sau de două ori, după vizite în ea, în rest ca ecouri. Centrul majorității însemnărilor e Bacăul și, din el, redacția revistei „Ateneu”, care, în anii la care mă refer, nu era
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
să povestesc cîndva „micile umilințe infinitezimale” (Max Gallo) pe care le-am suferit în liceul militar, în școala de ofițeri, în facultate și după terminarea ei. Va trebui, de pildă, să vorbesc despre pedeapsa nedreaptă de a lustrui, în genunchi, mozaicul unui lung culoar sau de a rămîne duminica în cazarmă din cauza unei petlițe mai strîmbe cu un milimetru față de poziția normală, a unui „stînga-mprejur!” de ultim moment nereușit etc. Despre permanenta teroare că voi fi dat afară (ceea ce pînă la
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
voi comunica la timp data ținerii ei. Deocamdată ciclul de conferințe e În organizare. De asemenea veți ști și data sărbătoririi a 75 ani de la Înființarea „Junimii” piteștene. 931 În ceea ce privește pe pictorul Rubin, e bine să Vă adresați Comunității Cultului Mozaic din RSR, str. Sf. Vineri No. 9 (Sectorul IV) sau personal (invocând numele meu, căci mi-a fost elev) lui Moses Rosen, șef rabin al Cultului Mozaic, str. Maria Rosetti 17/III, ap. 5 (Sector?). D-na Maria-Luiza Ungureanu e
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mai larg, dar și fragmente revelatoare ale „premisei” istorico-geografice, sociale, politice, culturale, psihologice a conglomeratului. Istoria și atmosfera cotidiană, pulsația străzii, a cafenelei, vocea, valurile și vântul, pribegia și imuabilitatea, dialogul nu neapărat vorbit Între oameni, peisaje și cărți. Un mozaic de microcosmosuri care potențează, deopotrivă, concretețea terestră și cosmicitatea transcendentului. Contrazicând pe cei care considerau că „triste Trieste” nu are suflet, doar o minte germană și un stomac italian, cartea conferă locului suflet, dar și „o minte italiană și un
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
nu se va mai putea da înapoi niciodată”. Statutul ce propunem a se întocmi va avea deci ca principal scop unificarea, armonizarea, precizarea și definitivarea situației juridice a evreilor din România. Numai o asemenea legislație unitară poate pune regulă în mozaicul legislativ de azi și poate fixa clar și unitar cine este evreu și ce drepturi și obligațiuni are. Acest Statut apare cu atât mai necesar cu cât prin legislația actuală, din cauza sistemului de tratare și de rezolvare a problemei evreești
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
meseriașilor. c/ Numărul orelor efectuate lunar, calculate la 9 ore pe zi și pe timpul zilelor lucrătoare. d/ Cantitățile de lucru exprimate în metri cubi (beton, zidărie de piatră sau cărămidă, șarpante), în metri pătrați (tencueli, zugrăveli, pardoseală scândură, parchet sau mozaic, tâmplărie, vopsitorie, acoperiș, pereți scândură), în metri liniari (scări, electricitate, etc.) în bucăți sau kilograme, pentru cele care nu se pot exprima în metri. e/ Timpul aproximativ până la terminarea lucrării. 2. Pentru reparațiunile sau confecțiunile executate de ceilalți meseriași (croitori
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
în raport cu pregătirea profesională și aptitudinile acestora și numai în localitățile unde își au domiciliul. f) Vor fi retribuiți după tariful anual al rechizițiilor, ori potrivit dispozițiunilor în vigoare la epoca respectivă. III. - Lămuriri referitoare la excepțiuni. 1. Dintre membrii cultului mozaic - până la sosirea preciziunilor dela Ministerul Culturii Naționale și al Cultelor - vor fi scutiți, numai rabinii. 2. Foștii ofițeri, subofițeri, maiștri, submaiștri și gagiști proveniți din activitate, precum și foștii ofițeri de rezervă evrei sunt exceptați dela munca manuală în detașamente, putând
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
repartizărilor: - pentru nevoile Armatei. - pentru lucrări importante de interes național. - pentru nevoile instituțiilor de Stat, județ sau comună. - la întreprinderi care lucrează în folosul armatei sau al economiei naționale. f) - Sunt exceptați dela munca obligatorie: - Evreii supuși străini. - Slujitorii cultului mozaic, indicați de către Ministerul Culturii Naționale și al Cultelor. - Președinții și membrii Oficiilor Județene evreești. - Inapții stabiliți de comisiile medicale. - Invalizii din răsboaiele precedente ale României. - Evreii scutiți de Comisia Centrală de Revizuire, fiind considerați ca utili în întreprinderile comerciale și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de 18-50 ani, înscriși în Controlul special al Cercului Te ritorial București, Marele Stat Major dispune pentru munca obligatorie, numai de 17.421 evrei. Restul sunt nedisponi bili permanenți (inapți, condamnați, nesupuși, cu situații ne clare, părăsit țara, membrii cultului mozaic și scutiți de munca obligatorie de către Comisia de revizuire). Acest efectiv rămas muncii obligatorii, în care intră evreii de toate profesiunile și meseriile, au fost repartizați la data de 1 Martie 1943, astfel: - 2445 la întreprinderi, ca foști patroni, specialiști
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
W. Furtwängler, W. Backhaus, Pablo Casals, G. Enescu, W. Kempff sau Sviatoslav Richter. În studiul Eminescu oglindit în Chopin, D. încearcă apropieri între cei doi, bizuindu-se pe talentul ei de a găsi corespondențe. Portretele, amintirile, notele de călătorie din Mozaic în timp (1973) sunt transcrieri ale unor impresii, disecate până la cele mai fine nuanțe. Volumul Trepte muzicale (1984) cuprinde texte radiofonice din perioada 1942-1944. Aceste texte, între care remarcabile sunt paginile despre sonatele beethoveniene, despre muzica pentru pian a lui
DELAVRANCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286715_a_288044]
-
operă, iar în Dintr-un secol de viață (1987) apar, pe lângă paginile memorialistice, câteva portrete excepționale prin valoarea lor: Serghei Rahmaninov, F. Busoni, R. M. Rilke, Paul Valéry, G. Fauré. SCRIERI: Vraja, București, 1946; Arpegii în ton major, București, 1970; Mozaic în timp, București, 1973; O vară ciudată, București, 1975; Scrieri, București, 1982; Trepte muzicale, București, 1984; Dintr-un secol de viață, îngr. și introd. Valeriu Râpeanu, București, 1987; Scrisori către Filip Lahovari, ed. bilingvă română-franceză, îngr. și pref. Constantin Mateescu
DELAVRANCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286715_a_288044]
-
literare se dovedesc, după D. Micu, descrierile de ceremonial, recompuse în spiritul caracteristic al fiecăreia dintre epocile „reactualizate”. În maniera lui Radu Theodoru, Paul Anghel, V. Știrbu, Eugen Uricaru, autorul mânuiește dezinvolt instrumentarul naratologic al realismului tradițional. Realizează astfel un „mozaic de romane, înlesnite și de tezele naționalismului ceaușist optzecist”, înglobând, în ceea ce s-ar fi vrut un tot unitar, dacii, Reforma, Renașterea, „barocul” ardelean, vremea lui Brâncoveanu, romantismul prepașoptist, epoca Unirii, chiar dacă îi lipsește totuși acestui conglomerat un factor literar
DIACONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286745_a_288074]
-
auditului intern cu scopul și responsabilitățile comitetului de audit. F. AUDITUL INTERN Auditul intern este reprezentat în figura 1.3, componenta F, și reprezintă pilonul 6 al guvernanței, iar prin rolul și responsabilitățile sale ne oferă o imagine completă a mozaicului guvernanței corporative. Standardul 2130 al Institutului Auditorilor Interni referitor la acest subiect declara: „Activitatea de audit intern ar trebui să evalueze și să aducă recomandările corespunzătoare în vederea îmbunătățirii procesului de guvernanță corporativă în îndeplinirea următoarelor obiective: (1) promovarea eticilor și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
febril, amintesc de un rimbaldian anotimp al „semnelor”. Limbajul condensat, lirismul reflexiv, discursiv, retorica filosofic-livrescă rămân mărcile stilistice ale poemelor și prozelor poetice ale lui D. Odele morții și alte poeme (1991), volum de proză poetică organizat sub forma unui mozaic compus din scurte texte, este un arabesc impresionist-vizionar de imagini și reflecții. Cele cinci volume de Eseuri (1992-1997), intitulate Psihologia libertății și psihologia sclaviei, Tranziția politică actuală, Corpul și spiritul indiscriminabile, Iosif și Ruben, Semnificație și valoare, abordează, dintr-o
DRAGOMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286856_a_288185]
-
au urmat, Povestiri cu oameni și sălbăticiuni (1991), G. propune formula unei proze fantastice și parabolice necomplicate, scrisă alert, cu dezinvoltură, într-un stil colocvial, apropiat uneori de atmosfera basmului cult sau popular. Narațiunile sunt construite, în general, pe tehnica mozaicului, a asamblării de fragmente eteroclite, ceea ce conduce la un joc și la o metamorfoză continue ale „lumilor” ficționale. Cartea de debut conține povestiri parabolice (prima, Voltaire și Ignațiu de Loyola, va fi reluată ulterior) care fixează deja profilul prozatorului: ritm
GRADINARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287324_a_288653]
-
literatură În primul rînd pentru că scriitorul nu mai știe cum arată publicul cititor contemporan - care este adică Omul Începutului de secol XXI și cum ar putea fi el interesat În lectură altfel decît prin miriade de adresări separate pieselor de mozaic din care e alcătuit. Romanele sale ilustrează ultimele lupte date de literatura ficțională cu anonimatul care o cotropește. șansa literaturii nu este cadrul formalizat, nu este manualul, ci acela informal, aflat la Îndemîna cititorului de rînd. De-aici pornesc două
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
e un anarhist al literaturii. Încercarea celor doi filozofi de a dezgropa marginile discursurilor intelectuale ale lumii este urmată Îndeaproape de fervoarea lui Jauffret de a reprezenta lumea nu printr-un tip de personaj sau de situații, ci printr-un mozaic de instantanee legate prin articulații cărora nu trebuie să le cauți o logică, mereu prea scurte pentru a activa funcția de identificare a cititorului, mereu denunțate ca ficțiune. Lumea de hârtie este astfel deconstruită și, În ea, este arătată cu
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
o ideologie concurențială și o legislație defavorabilă acordurilor Între concurenți. Cadrul juridic s-a conturat odată cu adoptarea National Research and Development Act, care autoriza efectuarea de activități de cercetare-dezvoltare Între firme concurente numai În anumite condiții. Europa este Încă un mozaic de interese particulare, legi și norme variate, care caută să Încurajeze relațiile dintre Întreprinderi și armonia dintre țări, cu scopul de a compensa existența unor piețe naționale Înguste și a unor Întreprinderi prea mici În comparație cu giganții americani și japonezi. Programele
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
gazetarul, funcționarul, învățătorul, studentul, șeful, slujbașul, soldatul, jandarmul, cârciumarul, primarul, notarul, moșierul, țăranul ș.a.m.d. De fapt, C. schițează rapid, de preferință dialogic, câte un „chip” și un comportament, tinzând să alcătuiască, din fragmente brute, inegale, un fel de mozaic caracterologic: escrocul, arivistul, parvenitul, impostorul, licheaua, nemilosul, descurcărețul, nulitatea, flecarul, netotul, credulul, „speriatul” etc. În momentul apariției acestor proze, a fost remarcată ca merituoasă atitudinea antilirică, sarcastică a autorului, care venea să se opună idilismului cotropitor al sămănătoriștilor. Dar bună
CAZABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
Eseuri, 118-121; Zaciu, Masca, 231-244; Papu, Luminile, 35-41; Oprea, Mișcarea, 113-120, 333-338; Regman, Cărți, 83-87; Streinu, Pagini, I, 216-224, III, 253-290, IV, 225-229; Căprariu, Jurnal, 45-50; Șerban, Exegeze, 166-186; Piru, Panorama, 467-480; Felea, Reflexii, 44-49; Mincu, Critice, I, 149-156; Pillat, Mozaic, 171-181; Balotă, Labirint, 197-213; Ion Bălu, G. Călinescu. Eseu despre etapele creației, București, 1970; Paleologu, Spiritul, 182-190; Cesereanu, Ipostaze, 32-54; Drăgan, Aproximații, 177-186; Manolescu, Poezia, 48-52, 173-186; Barbu, Sine ira, 72-76; Manolescu, Teme, I, 29-34, 41-47, II, 51-58, 103-108, III
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
2.4. Metoda învățării cooperative 170 2.5. Baza de date 170 2.6. Tehnicile TGT și STAD 171 2.7. Seminarul socratic 172 2.8. Tehnica plusurilor și minusurilor 174 2.9. Microgrupurile de mentorat 174 2.10. Metoda mozaicului 175 2.11. Predarea reflexivă 176 2.12. Tehnica ziarului 177 2.13. Metoda interacțiunii observate (fishbowl) 177 2.14. Alte tehnici de tip fishbowl 178 2.15. Grupurile de discuție tutoriale 179 2.16. Reuniunea Phillips 66 179 2
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
creșterea nivelului de interacțiune. Rezultatele au confirmat că cei care se instruiau o făceau mai bine în grupurile conduse de către colegii lor decât în mod tradițional, în activitățile cu întreaga clasă. Aceste proceduri își regăsesc o utilitate extinsă în metoda mozaicului (Jigsaw Approach) introdusă încă din anii ’70, metodă care recunoaște atât importanța atitudinii competitive, cât și a celei cooperative în procesul de învățare (cursanții trebuie să împărtășească cu cei din grupul lor propriul efort de învățare). 2.10. Metoda mozaiculuitc
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]