5,117 matches
-
exces, parțialitate și particularitate. Primul lucru important de observat despre acest contrast între sfera public] a pieței și sfera privat] a relațiilor familiale este c] ea nu corespunde și nu a corespuns niciodat] în vreun fel realit]ții. Astfel, clasa muncitoare feminin] a lucrat în afara c]minului inc] de la începutul Revoluției industriale, dar asocierea exclusiv] a femeilor cu sfera familial] și privat] n-a disp]rut. În al doilea rând, este important de observat c] morală pieței și a sferei private
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fâț] de moral], care (spun ei) nu este decât o form] de iluzie, fals] conștiinț] și ideologie. Dar alții (chiar dac] se consider] marxiști sau nu) g]sesc adesea aceast] atitudine greu de înțeles. Marxiștii condamn] capitalismul pentru exploatarea clasei muncitoare și pentru condamnarea oamenilor la vieți alienate sau neîmplinite. Ce motive pot oferi că explicație și cum pot aștepta că alții s] fac] la fel dac] ei nu apeleaz] deloc la moral]? Respingerea marxist] a moralei începe totuși cu Marx
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moralizatoare” pentru a condamna personaje precum Pierre Proudhon, Karl Heinzen sau alți „socialiști adev]rați” germani. El condamn] sever cererile Programului de la Gotha pentru „salarii drepte” și „o distribuire corect]”, afirmând c] asemenea fraze „confund] înf]țișarea real]” a clasei muncitoare cu un „verbiaj învechit” și „un gunoi ideologic” pe care aceast] abordare științific] a f]cut-o demodat] (MEW 19:22, SW 325). În vreme ce alții îl conving pe Marx s] includ] retoric] moral] blând] în Principiile Primei Internaționale, el crede c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nici o societate nu ar fi posibil]. Cum își poate dori Marx s] discrediteze aceste percepții său s] cread] c] materialismul istoric le-a discreditat? În plus, dac] toate mișc]rile de clas] au nevoie de moral], atunci aparent și clasa muncitoare are nevoie de ea. Cum poate Marx s] priveze proletariatul de o arm] important] în lupta de clas]? Totuși, că s] respingi morală nu este necesar s] respingi tot comportamentul pe care il cere morală și s] îl susții pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
concepție clar] despre cum ar ar]ta o astfel de societate, dar el crede că omenirea are misiunea de a pune bazele unei astfel de societ]ți. Marx are motive întemeiate penru a refuza s] scuteasc] ideologiile morale ale clasei muncitoare de aceste restricții. Misiunea istoric] a mișc]rii proletariatului este emanciparea uman]; dar orice ideologie, incluzând ideologiile clasei muncitoare, submineaz] libertatea distrugând transparență acțiunii. Marx critic] moralizarea în cadrul mișc]rii pentru c] el are în vedere „perspectiva realist]” adus] de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a pune bazele unei astfel de societ]ți. Marx are motive întemeiate penru a refuza s] scuteasc] ideologiile morale ale clasei muncitoare de aceste restricții. Misiunea istoric] a mișc]rii proletariatului este emanciparea uman]; dar orice ideologie, incluzând ideologiile clasei muncitoare, submineaz] libertatea distrugând transparență acțiunii. Marx critic] moralizarea în cadrul mișc]rii pentru c] el are în vedere „perspectiva realist]” adus] de materialismul istoric ca fiind indispensabil] pentru sarcina ei revoluționar] (MEW 19, p. 22, SW, p. 325). vii. Dreptatea Marx
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Marx critic] moralizarea în cadrul mișc]rii pentru c] el are în vedere „perspectiva realist]” adus] de materialismul istoric ca fiind indispensabil] pentru sarcina ei revoluționar] (MEW 19, p. 22, SW, p. 325). vii. Dreptatea Marx își completeaz] atacul împotriva clasei muncitoare moralizând cu o justificare a corectitudinii tranzacților economice. Corectitudinea tranzacților care au loc între agenții de productie se bazeaz] pe faptul c] acestea iau naștere din relațiile de productie că o consecinț] natural] a acestor relații. [Conținutul unei tranzacții] este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
subiectiv de bun]voința imparțial], dar efectul social obiectiv nu este niciodat] impațial. Singurele acțiuni imparțiale într-o lupt] de clas] sunt de fapt doar cele care nu conteaz]. Aceste lucruri sunt valabile pentru toate clasele, nu doar pentru cea muncitoare. Marx crede c] mișcarea acesteia este în interesul „unei largi majorit]ți” (MEW 4: 472; CW 6: 495), dar interesele clasei muncitoare sunt interesele unei anumte clase, nu ale omenirii în general. Marx crede c] mișcarea proletar] va conduce la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de fapt doar cele care nu conteaz]. Aceste lucruri sunt valabile pentru toate clasele, nu doar pentru cea muncitoare. Marx crede c] mișcarea acesteia este în interesul „unei largi majorit]ți” (MEW 4: 472; CW 6: 495), dar interesele clasei muncitoare sunt interesele unei anumte clase, nu ale omenirii în general. Marx crede c] mișcarea proletar] va conduce la dispariția societ]ții bazate pe clase, realizându-se astfel emanciparea universal]. Dar primul pas este emanciparea acestei clase de iluzia ideologic] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lupta de clasă, campania pentru votul universal, critica ideilor burgheze. Prin preluarea unor texte de Paul Lafargue, Gustav Auerbach, Otto Bauer, Gustav Eckstein din revistele „Die Neue Zeit”, „Le Socialisme”, „Der Sozialdemocrat”, „The Industrial Union Bulletin” și chiar din „România muncitoare”, V.s. își manifestă solidaritatea cu mișcarea socialistă din Ungaria, Austria, Franța, Marea Britanie, Canada, China. Interesul pentru literatură se reduce la înscrierea în sumar a unor versuri de D. Th. Neculuță (Cocoarele, Înainte, La Steaua, inedite), I. Minulescu (O, nu te
VIITORUL SOCIAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290566_a_291895]
-
Europa Liberă din München, tot din 1951 el realizează practic ziarul „Românul”, al cărui director este Nicolae Rădescu, semnând consecvent editorialele până la ultimul număr, în 1963. Colaborările sale la publicațiile românești ale exilului cuprind „Curierul român” (Paris), „Uniunea română”, „România muncitoare”, „La Nation roumaine”, „Țara” (Roma), „Romania” (Roma), „Patria” (München) și „America”. În plan cultural V. și-a legat numele, alături de Mircea Eliade, N.I. Herescu, Constantin Antoniade, Leontin Jean Constantinescu, D. I. Ciotori, de realizarea la Paris a Asociației „Mihai Eminescu”, a
VILLARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290574_a_291903]
-
de a fi al românilor se va reflecta În mod sugestiv Într-un articol publicat În 1858 În Vasárnapi Újság: Poporul român nu este dușmănos cu nici un vecin și cu atât mai puțin cu maghiarii. Poporul de rând este cuminte, muncitor, se mulțumește cu puțin și se Împrietenește foarte ușor cu străinii. Dar Înspăimântătoare este neglijarea culturii publice. Îngrijorarea față de situația culturală precară, În opinia sa, a românilor și față de numărul redus al școlilor acestora va reveni apoi ca un adevărat
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
al treilea rând, la celălalt pol al spectrului ideologic, se manifesta interesul acordat Irlandei de către reprezentanții așa-numitului „socialism științific”. În anul 1845, Friedrich Engels XE "Engels" va dedica problematicii sociale irlandeze o pertinentă analiză, În lucrarea sa, Situația clasei muncitoare din Anglia, reluată apoi, În ceea ce privește aspectele politice, Într-o serie de articole apărute În anii 1847-1848, În gazetele de orientare comunistă. Engels zugrăvește, pe urmele lui Thomas Carlyle XE "Carlyle" , o imagine În aqua-forte a mizeriei irlandeze, subliniind atât cauzele
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
anii 1838 și 1848, Bariț publică În Gazeta Transilvaniei circa 285 de texte, știri sau informații referitoare la Irlanda, printre care se remarcă numeroase comentarii, articole de opinie și analiză politică, În timp ce Engels abordează problema irlandeză În lucrarea Situația clasei muncitoare din Anglia, apărută În 1845, ca și Într-o serie de articole publicate În anii 1847-1848 În gazetele de orientare comunistă. Amândoi utilizează, În general, aceleași surse de informație, respectiv presa de mare tiraj și publicistica vremii, dar, lucru deosebit de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
năpăstuirilor ce cearcă Irlandia de către Englitera”, Bariț XE "Bariț" Își propune să descifreze motivele pentru care mișcarea lui Daniel O’Connel dorește despărțirea Irlandei de Anglia. Același lucru Îl face Engels XE "Engels" În 1845, analizând, În studiul Situația clasei muncitoare din Anglia, cauzele mizeriei irlandeze. După Bariț XE "Bariț" , prima „năpăstuire”, pe care o trece În fruntea listei sale de motive, constă În faptul că șapte milioane de irlandezi catolici plătesc dijmă bisericească În beneficiul unui milion de reformați. Engels
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ir történet tükreben, Dunántul Eggetemi Nyomda Pécs, 1927. Rolf Kutschera, Guvernatorii Transilvaniei. 1691-1774, Tipografia „Cartea Românească din Cluj”, Sibiu, 1943, pp. 68-75. Ibidem, p. 69. Cu privire la istoria Irlandei În această perioadă, am consultat următoarele: F. Engels XE "Engels" , „Situația clasei muncitoare din Anglia”, În Marx XE "Marx" -Engels, Editura de Stat pentru Literatură Politică, Opere, II, București, 1958, pp. 239-532; F. Engels, „Legea excepțională cu privire la Irlanda și cartiștii” și „Feargus O’Connor și poporul irlandez”, ibidem, IV, pp. 441-446; A.S. Green
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Italia”. La Reforme (Paris), 26 oct. 1847, 8 ian. 1848; Deutsche-Brusseler-Zeitung (Bruxelles), 9 ian. 1848; vezi Marx XE "Marx" -Engels XE "Engels" , op. cit., pp. 327-329, 441-446. Thomas Carlyle XE "Carlyle" , Chartism, Londra, 1840 (cf. F. Engels XE "Engels" , Situația clasei muncitoare..., loc.cit., p. 338). Georg Weerth XE "Weerth" , Ausgewählte Schriften, ESPLA București, 1958, pp. 50-51: „Gebet eines Irländers”; pp. 52-53: „Deutscher und Ire”. Semnalată la noi În Manual de istorie universală modernă (1642-1918), vol. I, part. Centrul de Multiplicare al
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
onorurile ar părea să fie aspecte care caracterizează întreaga viață a profesorului, juristului, publicistului și omului politic Nicolae Titulescu. Era, de fapt, un spirit fin, cu inteligență subtilă, memorie uluitoare, capacitate de analiză și sinteză, voință fermă, luptător, rezistent și muncitor. S-a impus ca maestru neîntrecut al elocinței, blând, dar și vehement, caustic și necruțător în limbaj, politicos și protocolar, dar și comunicativ și familiar, cunoscător perfect a patru limbi străine, cu credință nestrămutată în monarhie, libertate și unitate națională
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Autorul delimitează, În funcție de stilul de viață al claselor deosebite de statutul socio-economic, următorul efect al socializării consumatorului: clasele superioare, având la dispoziție cei mai mulți bani, cheltuiesc un procent mult mai mic din venitul lor pentru achiziționarea de bunuri. În schimb, clasa muncitoare cheltuie aproape tot ce câștigă și, mai mult decât atât, este mult mai loială mărcii sale. Copiii din familiile Înstărite Învață un comportament de consum orientat spre viitor, și nu spre consum „În prezent”. Promovarea, În perimetrul societății românești, a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ecranul, din ea se ivește omul cu aparatul de filmat pe trepied purtat pe umăr. Unul dintre racii fierți dintr-un maldăr aflat pe tavă între „alcooliști” învie și o ia la sănătoasa. Halbe ciocnite, femeia, care nu arată a muncitoare harnică, bea până la fund. Decapsulator cu pârghie care decapitează ritmic sticle de bere. Întreaga secvență e animată de la bun început de o muzică repezită, burlesque, în derâdere. Sticle înspumate. Din nou bărbații, halbele, țigările, femeia care trăncănește în gura mare
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Cinematograful este arta cea mai importantă, arta cu cel mai pronunțat caracter de masă. Tovarășul Stalin spune că „în mîinile Puterii Sovietice cinematograful reprezintă o forță uriașă, de neprețuit. Avînd posibilități excepționale de înrîurire spirituală a maselor, cinematograful ajută clasa muncitoare și partidul ei să educe pe oamenii muncii în spiritul socialismului”. [...] Filmele sovietice aduc în mase lumina mărețelor idei ale lui Lenin și Stalin. Dincolo de hotarele patriei noastre, ele ajută pe oamenii muncii din întreaga lume să afle adevărul despre
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
românilor a unui sentiment colectiv care se va coace timp de decenii pentru a exploda în 1990 în strigătul : „Noi muncim, nu gândim !”. Cei care pretind că gândesc sunt de fapt niște paraziți care ard gazul de pomană - fără clasa muncitoare, n-ar fi buni de nimic. Actul gândirii în absența unei activități manuale este inutil, o înșelătorie, dacă nu o subversiune. A fost necesar mai bine de un deceniu (1990-2000) pentru ca această fixație a creierului colectiv să se estompeze. Totodată
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și uitat că n-ai fost niciodată muncitor, ci numai magazioner și apoi impiegat de birou. Te-ai aristocratizat și ai devenit un înfumurat periculos”. Numai un „scos din producție”, un magazioner, se poate „aristocratiza” și îndepărta de mase. Clasa muncitoare, care muncește în fabrici și uzine, e mai presus de orice bănuială. De vină pentru orice sunt funcționarii, personalul TESA, rozătoarele de birou. Sistemul este salvat ideologic. Dar, chiar și așa, Directorul nostru rămâne, până la Reconstituirea (1970), cea mai lungă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în premieră în această secvență : peisajul este entropic, cvasistatic, dezordine, degenerare, mers în gol, nici un țel, nu se aud decât tăcerea și sunete dizarmonice, o femeie venită parcă din filmele încă nefăcute de Antonioni, care nu arată deloc a tovarășă muncitoare cu simț de răspundere, ci stă pur și simplu la soare, nu face nimic. Apoi totul se îneacă într-o propagandă groasă, specifică momentului de „strângere a șurubului” de după revoluția din Ungaria și tulburările din Polonia. În Erupția apare în
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
lasciv. Dacă n- ar fi fost vorba de Lica Gheorghiu, rolul „inginerei” Nina Manoliu reclama în scenariu intervenția unui milițian, care s- o ia la întrebări pe această cetățeancă „fără ocupație”, „de moravuri ușoare”. Ceea ce se și întâmplă, dar cu muncitoarea laborantă Bica. Disputată de doi flăcăi sondori, ea ascunde un secret, despre care dă seamă părul ei tuns foarte scurt : a fost arestată și condamnată la 6 luni de închisoare pentru prostituție. În aceeași perioadă, în Italia, Luchino Visconti realiza
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]