2,779 matches
-
și modificări ale tegumentelor, prezența tremorului. Se va avea în vedere că pacienții, care desfășoară o muncă fizică intensă pot avea membrul superior cel mai folosit, mai dezvoltat decât omologul (de exemplu, dreptacii pot avea articulația pumnului, centura scapulară și musculatura brațului și antebrațului mai dezvoltate). Se cercetează aspectul tegumentelor, colorația, circulația, eventualele erupții sau hemoragii cutanate, prezența edemului (prin exercitarea unei presiuni pe o suprafață osoasă). · Se studiază fiecare membru superior în parte pornind de la unghii : culoare, forma, aspecte relevante
Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
a articulațiilor interfalangiene aspectul și mobilitatea prezența nodulilor artrozici Heberden și Bouchard, dar întrebăm în același timp pacientul asupra mobilității acestor articulații, a algiilor sau redorilor la acest nivel, al meteorosensibilității. Privim fața dorsală a mâinilor urmărind eventualele atrofii ale musculaturii interosoase, deformări, la palparea concomitentă se obțin informații asupra temperaturii locale, umidității (o transpirație excesivă fiind adesea marca unei persoane emotive sau cu distonie neurovegetativă). Urmează inspecția feței palmare a mâinilor cercetând prezența nodulilor Osler la nivelul părților moi ale
Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
ale unor teste cutanate, dacă pe antebrațul stâng există semnul unei astfel de testări acesta este secundar IDR ului la tuberculină sau semne de puncții venoase, ce atestă fie recoltare de sânge, tratamente parenterale sau administrare de droguri. · Se palpează musculatura antebrațelor pentru aprecierea tonicității acestora, a algiilor (ca în miozită), sensibilității inserțiilor musculare (tendinite). Ajunși la articulația cotului se caută ganglionii epitrohleeni, printr-o mișcare a mâinii opuse a examinatorului, care urmează marginea internă a lojii posterioare a musculaturii brațului
Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
palpează musculatura antebrațelor pentru aprecierea tonicității acestora, a algiilor (ca în miozită), sensibilității inserțiilor musculare (tendinite). Ajunși la articulația cotului se caută ganglionii epitrohleeni, printr-o mișcare a mâinii opuse a examinatorului, care urmează marginea internă a lojii posterioare a musculaturii brațului până deasupra epitrohleii. Prezența adenopatiei la acest nivel, nejustificată de o leziune de vecinătate, are adesea semnificația adenopatiei generalizate (rujeola, sifilis secundar). Se palpează cotul căutând eventualele bursite, tendinite, frecvente la cei care depun o muncă fizică intensă sau
Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
mobilitatea cotului, apariția de cracmente, concomitent putând fi evidențiate semne de hipertonie extrapiramidală cu apariția semnului roții dințate. Vom ține seamă de faptul, că tegumentele de la nivelul cotului sunt sediu frecvent pentru psoriazis. · Se efectuează inspecția și palparea tegumentelor și musculaturii brațelor și a centurilor scapulare întrebând asupra mobilității acestora, cracmentelor, impotențelor funcționale, asteniei (astenia musculaturii rizomelice fiind prezentă în miopatia hipertiroidiană sau cushingoidă), algii spontane sau la mobilizare, redori articulare caracteristice periartritei scapulohumerale. · Odată terminată examinarea membrelor superioare mai urmează
Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
semnului roții dințate. Vom ține seamă de faptul, că tegumentele de la nivelul cotului sunt sediu frecvent pentru psoriazis. · Se efectuează inspecția și palparea tegumentelor și musculaturii brațelor și a centurilor scapulare întrebând asupra mobilității acestora, cracmentelor, impotențelor funcționale, asteniei (astenia musculaturii rizomelice fiind prezentă în miopatia hipertiroidiană sau cushingoidă), algii spontane sau la mobilizare, redori articulare caracteristice periartritei scapulohumerale. · Odată terminată examinarea membrelor superioare mai urmează examinarea extremității cefalice dindărăt înainte începând cu grupul ganglionilor occipitali a căror hipertrofie nejustificată de
Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
Demonstrarea existenței receptorilor tumorali pentru progesteron și estrogen [75] a oferit baza științifică necesară manipulării hormonale [73]. Limfangioleiomiomatoza pulmonară Sinonim: limfangiomiomatoza. Reprezintă „o proliferare neregulată, nodulară sau laminară «irațională» a mușchiului neted în toate componentele pulmonare” [27]. Proliferarea progresivă a musculaturii netede duce la obstrucția căilor aeriene mici, a vaselor și limfaticelor mici pulmonare. În timp parenchimul pulmonar se transformă chistic, ceea ce conferă aspectul imagistic caracteristic în stadiile avansate. Deși histologic benignă, evoluția este malignă, decesul survenind la 10 ani de la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
educație în cadrul unui ritm la armată, la închisoare ori depinzând de spiritul gregar. Modificarea permanentă a tensiunii musculare variază continuu în flux sau reflux, liber cu antagonist în tensiunea mușchiului, cu stopări ce depind de utilizarea activă sau pasivă a musculaturii. Cele două laturi ale brațelor formează un sistem dual, prima fiind pozitivă, a doua negativă, cu un braț care ține scutul, pasiv și cu locul de onoare, în dreapta. În general, mâna dreaptă binecuvântează și simbolizează, ca mâna regelui, dreptatea. Fidelitatea
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
cardiac sau inelul valvular, scheletul fibros cardiac conține valvele mitrală, tricuspidă, aortică, orificiile pulmonare și țesut conjunctiv dens interconectat. Aceste elemente fibroase alcătuiesc concomitent situsurile de origine și inserție ale benzilor musculare care formează pereții camerelor cordului, septul interventricular și musculatura papilară. Cele 4 inele fibroase se susțin mutual și sunt solidarizate prin trigonurile fibroase drept și stâng și prin tendonul conului. Porțiunea membranară a septului interventricular se întinde inferior de la nivelul flancului drept a inelului aortic spre porțiunea musculară a
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
cardiace anterioare care au originea pe fața anterioară a ventriculului drept și încrucișează artera coronară dreaptă până la marginea auriculului; orificii neregulate pentru fiecare cameră a cordului care machează situsurile de intrare a venelor cardiace minime care drenează sângele de la nivelul musculaturii camerelor cordului; numărul lor este invers proporțional cu presiunea intracamerală și în general este mai mare în atriul drept și mai redus în ventriculul stâng; orificiul atrioventricular care ocupă peretele anterior stâng al atriului, este înconjurat de un inel fibros
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
subendocardic și orientat spre o lamină subțire de țesut conjunctiv. Pseudotendoanele constituie elemente proeminente ale ventriculului stâng dispuse în apropierea regiunii apicale. Ocazional pot fi descrise benzi groase ce părăsesc suprafața septală și creează punți intracamerale ce conectează pereții sau musculatura papilară. Aceste structuri tendon like conțin o regiune centrală formată din mușchi cardiac specializat în conducerea impulsului electric. Orificiile ventriculului stâng Orificiul atrioventricular stâng este oval și mai îngust decât cel drept (permite introducerea doar a 2 degete). Orificiul valvei
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
cavă superioară (calea mijlocie), apoi au traiect descendent prin septul interatrial, pentru a ajunge la nivelul nodului atrioventricular. Calea anterioară dă un ram care trece peste o bandă subțire musculară (fascicolul lui Bachmann) și ajunge în atriul stâng a cărui musculatură o activează. Vascularizația nodulului sinoatrial este realizată prin artera nodulului sinusal care, în 60% din cazuri, are originea din artera coronară dreaptă sau din artera coronară circumflexă. * Nodulul atrioventricular Nodulul atrioventricular este o formațiune tisulară de dimensiuni reduse, situată în
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
a avea un abord palpator corespunzător. Șocul apexian este perceput la jumătate din pacienți în poziție de decubit dorsal, iar la cealaltă jumătate, în decubit lateral. Prezența șocului apexian este dificil de apreciat în următorele situații: pacienți obezi; pacienți cu musculatura hipertrofiată; la femeile cu sâni voluminoși; pacienți cu un torace al cărui diametru anteroposterior este mult crescut, precum în emfizemul pulmonar; pacienții cu pericardită exudativă cu cantitate mare de lichid. Există și pacienți la care amplitudinea pulsațiilor este crescută, cum
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Fenomenele digestive se produc independent de voința omului din momentul în care bolul alimentar trece prin pasajul faringo-esofagian; controlul conștient al digestiei se mai regăsește numai în momentul expulziei anale. Fenomenele motorii care asigură progresia conținutului digestiv sunt rezultatul activității musculaturii netede a tubului digestiv, sub control nervos (local și vegetativ) și umoral. Digestia chimică propriu-zisă este asigurată de enzimele din sucurile digestive (saliva, sucul gastric, sucul intestinal, sucul pancreatic) eliberate de celulele secretoare specializate; bila favorizează digestia lipidelor prin emulsionarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
elemente nutritive (nutrimente; principii alimentare), vitaminele, electroliții și apa. Absorbția intestinală cuprinde transportul acestora prin spațiile intercelulare dar și transcelular și este asigurată prin mecanisme de transport membranar selectiv (pasiv și activ), completate de diverse modalități de transformare intracelulară. Contracțiile musculaturii intestinale segmentează și amestecă conținutul luminal, favorizând contactul constituenților săi atât cu enzimele din sucurile digestive și cu mucoasa, deci absorbția produșilor de digestie. Desfășurarea eșalonată a procesului digestiv, la nivelul cavității bucale, stomacului, intestinului, necesită o coordonare între diferitele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
sfincterului esofagian superior timp de o secundă. Bolul alimentar parcurge esofagul în aproximativ 5-6 secunde datorită undelor peristaltice care-l conduc către cardia. Tranzitul este mai rapid (circa o secundă) în porțiunea cervicală a esofagului (care este formată exclusiv din musculatură striată); în porțiunea toracală superioară a esofagului (alcătuită din musculatură netedă și striată) tranzitul durează aproximativ 2 secunde; iar în porțiunea inferioară a esofagului (alcătuit numai din fibre musculare netede) tranzitul durează 3 secunde. Este un timp involuntar. Astfel, se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
esofagul în aproximativ 5-6 secunde datorită undelor peristaltice care-l conduc către cardia. Tranzitul este mai rapid (circa o secundă) în porțiunea cervicală a esofagului (care este formată exclusiv din musculatură striată); în porțiunea toracală superioară a esofagului (alcătuită din musculatură netedă și striată) tranzitul durează aproximativ 2 secunde; iar în porțiunea inferioară a esofagului (alcătuit numai din fibre musculare netede) tranzitul durează 3 secunde. Este un timp involuntar. Astfel, se descriu trei tipuri de unde de contracție esofagiană: Undele primare (unde
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
spontane ale mușchilor netezi. Ele apar rar la subiecții tineri sănătoși, dar și la subiecții în vârstă (când se pot opune deglutiției). Joncțiunea eso-gastrică Esofagul se termină printr-o porțiune de aproximativ 2-5 cm situată deasupra joncțiunii cu stomacul, unde musculatura circulară a esofagului este îngroșată, realizând sfincterul esofagian inferior (cardia). In mod normal acest sfincter prezintă o contracție tonică, spre deosebire de porțiunile mijlocii și superioare ale esofagului, care sunt relaxate. Unda de relaxare care precede peristaltica esofagiană relaxează și cardia permițând
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
oprește, laringele se ridică determinând închiderea glotei și deschiderea sfincterului esofagian superior. Nazofaringele este blocat prin ridicarea palatului moale. In același timp se produce o relaxare a corpului și fundusului gastric, esofagului și contracția antrumului piloric, alături de contracția puternică a musculaturii abdominale. Evacuarea conținutului gastric în cursul vomei se datorește presiunii exercitate asupra lui de la exterior și mai puțin contracțiilor proprii. Voma este un act reflex declanșat de stimularea receptorilor răspândiți în diferite organe (stomac, apendice, colecist, intestin, pancreas, căi renale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
bandă de țesut nervos în formă de V situată pe pereții laterali ai ventriculului IV. Substanțele emetizante acționează fie prin iritarea mucoasei gastrice, fie prin influențarea zonei chemoreceptoare. De la centri, impulsurile sunt conduse prin nervii frenici, vagi, simpatici, spinali la musculatura abdominală. 2.3. Secreția salivară Fenomenele chimice sunt reprezentate de acțiunea enzimelor din salivă. Saliva este produsă de un grup heterogen de glande: glande salivare principale (parotide, sublinguale și submaxilare) și accesorii, diseminate în cavitatea bucală. Saliva are următoarele roluri
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
un volum de aproximativ 1,5 l fără o creștere marcată a presiunii intragastrice, fenomen datorat proprietății corpului și fundusului gastric de a-și adapta volumul la conținut numită destindere receptivă. Destinderea receptivă are loc și prin inhibiția reflexă a musculaturii netede gastrice asociată cu actul deglutiției; reflex mediat pe cale vagală. Amestecarea conținutului gastric cu sucul gastric și evacuarea gastrică La nivelul fundusului și corpului gastric contracțiile sunt foarte slabe și ca urmare a acestui fapt conținutul gastric de la acest nivel
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
bogat inervat atât de fibre vagale cât și de fibre nervoase simpatice. Fibrele simpatice postganglionare eliberează noradrenalină care acționează asupra receptorilor alfa-adrenergici care vor determina creșterea gradului de constricție a sfincterului. Fibrele vagale sunt atât excitatorii cât și inhibitorii a musculaturii netede pilorice. Fibrele vagale colinergice stimulează constricția sfincterului; pe când fibrele vagale inhibitorii eliberează neurotransmițători cum ar fi VIP care determină relaxarea sfincterului. Hormoni cum ar fi: CCK, gastrina, GIP, secretina produc constricția sfincterului piloric. 3.2. Sucul gastric Produsul de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
pomparea bilei în duoden. Evacuarea bilei este controlată prin mecanism nervos și umoral. Vagul determină contracția veziculei biliare și relaxarea sfincterului Oddi, iar simpaticul are efecte inverse. Factorul umoral responsabil de evacuarea bilei este colecistokinina (are acțiune stimulatoare directă asupra musculaturii veziculare și reduce rezistența sfincterului Oddi). Bombezina intensifică și ea motilitatea veziculei biliare. Un alt hormon cu acțiune asupra veziculei biliare este polipeptidul pancreatic (secretat de pancreasul endocrin) care are efecte opuse CCK. Substanțe coleretice sunt substanțe care măresc secreția
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
mare parte a contracțiilor cecumului și a porțiunii proximale a intestinului gros sunt segmentare; ele au rolul de a amesteca conținutul colic. Contracțiile segmentare localizate împart colonul în haustre (segmente ovoidale învecinate); haustrele apar ca urmare a contracțiilor combinate ale musculaturii circulare și longitudinale de la nivelul colonului. b. Motilitatea porțiunii centrale și distale a colonului Mișcarea conținutului spre colonul transvers are loc foarte lent. Mișcările de la nivelul colonului transvers și descendent nu sunt propulsive, la acest nivel predominând haustrele. Haustrele determină
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
mecanism reflex medular controlat la adult de scoarța cerebrală. Declanșarea reflexului de defecație are loc prin stimularea mecanică a mucoasei rectului care, în mod obișnuit, este lipsit de materii fecale. Rectul este menținut gol datorită unui tonus mai ridicat al musculaturii netede rectale ce dezvoltă o presiune intraluminală superioară celei din colonul sigmoid. In plus, joncțiunea dintre colonul sigmoid și rect prezintă o angulație care se opune trecerii cu ușurință a materiilor fecale în rect. Creșterea presiunii intraluminale în rect cauzată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]