36,388 matches
-
Henri H. Stahl, intervievat, a declarat: "Fundul Moldovei înseamnă deci folosirea pentru prima oară a sistemului echipelor lucrînd cu fișe și dosare comune. Echipele de atunci folosite au fost următoarele: cosmologică, biologică, istorică, psihologică, economică, juridică, de folclor literar și muzical, estetică, filologie, pentru studiul stânei, familiei, gospodăriei, a problemei femeii, de industrie casnică, de probleme culturale, politică, administrativă, criminalistică, pentru studiul războiului, al manifestărilor religioase și al cîrciumei". Apoi, în anii următori, aceste echipe organziate vor căpăta o clasare mai
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
momentul de față, influența englezei asupra limbii române e atît de puternică și de vizibilă, încît pune în umbră orice altă sursă de împrumuturi lexicale, de calcuri semantice și frazeologice. în domeniul financiar, al tehnologiei moderne, al calculatoarelor, al divertismentului (muzical, cinematografic, sportiv), al produselor de consum, englezismele sînt tot mai curente; ele pătrund în română deopotrivă în scris și în oralitate, conservîndu-și chiar diversificarea stilistică, plasarea diferențiată (de la limbajele de specialitate pînă la argourile adolescentine). Merită totuși să ne întrebăm
Între franceză și engleză by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15828_a_17153]
-
nu doar) trupul (ci) și spiritul celuilalt pot să fie fecunde. Dar absolut totul, tristețea unui zid vechi, pietrele într-un torent, țipătul sau râsul unui copil, lectura unei cărți, au puterea să declanșeze o operă poetică (sau picturală sau muzicală) cu toată munca și tot curajul pe care aceasta le implică. Există un raport teoretic sau practic între critica literară, eseuri, poeme și romane? Eseurile mele au fost concepute ca răspuns la critici sau la întrebări care se refereau la
Michel Butor: - "Scriu mereu contra uitării" by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/15820_a_17145]
-
avînd omul din fața ta și dacă trăiește într-adevăr în concordanță cu teoriile lui. Este ceea ce mi s-a întîmplat urmărind la TV5 o emisiune consacrată holocaustului. Participau la dezbatere reputatul autor și profesor de literatură comparată George Steiner, criticul muzical Gottfried Wagner, strănepotul lui Richard Wagner, care nu numai că se distanțează în modul cel mai critic în cărțile sale de antisemitismul străbunicului său, dar consideră că prin pamfletele lui otrăvite, adăugate prestigiului său artistic, Richard Wagner poartă o parte
Opere și biografii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15838_a_17163]
-
Aurelian Bolea și Grigore Minea, fie că fac un pas către asamblare și către transformarea semnului în formă generativă, cum este lucrarea lui Vasile Rizeanu, fie că explodează în atmosferă într-o încercare vag barocizantă de a smulge vidului sonorități muzicale, așa cum o fac lucrările lui Ian Deac Bistrița și Nicolae Ghiață, sculpturile în lemn de la Bogați au un numitor comun în ceea ce privește concepția și un scop unic în ceea ce privește intenția: 1. reconsiderarea materialului și a tehnicilor aferente în chiar civilizația lor specifică
Pe Argeș în sus (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15876_a_17201]
-
Christoph Eschenbach este un mare muzician eficient în mod special în spațiul muzicii germane. Cu decenii în urmă l-am audiat la Sala Mică a Palatului, uimindu-ne, la pian, cu a sa imaginație cuceritoare în ceea ce privește colorarea timbrală a discursului muzical bachian; cu un an în urmă în cadrul stagiunii de concerte de la "Expo 2000 Hanovra", l-am urmărit construind o impresionantă versiune - mai ales din punctul de vedere al consistenței spirituale - a Missei Solemnis de Beethoven; o realiza în compania orchestrei
Recepții și concerte by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15877_a_17202]
-
a fost realizată și Suita a 2-a, în do major, de George Enescu. Dar paginile beethoveniene - Uvertura la "Făpturile lui Prometeu", acompaniamentul sol-major-ului pentru pian și orchestră - au sunat admirabil!... cu o suplețe, cu o promptitudine ce situează gândul muzical în vecinătatea faptei. Eschenbach deține, din stagiunea trecută, direcția artistică la Orchestre de Paris; are de înfruntat mentalități, de ordonat conduite profesionale. Pentru a ridica ansamblul la nivelul colectivelor simfonice europene importante. Evoluțiile solistice, în schimb, au fost entuziasmante. Ele
Recepții și concerte by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15877_a_17202]
-
chiar percutant promovată pe canalele naționale franceze de informare a publicului; este o modalitate exemplară privind impunerea valorilor autentice. Grimaud este dinamică și inteligentă, sensibilă în desfășurarea transparențelor timbrale ale tonului pianistic. Îi lipsește viziunea asupra dimensiunii dramatice a discursului muzical beethovenian în Concertul în sol major. Dar sensibilitatea rafinată privind controlul sonorităților în Studiul tablou de Rachmaninov, a fost cuceritoare. Observând în acest context evoluția pianistului Valentin Gheorghiu pe parcursul Concertului în sol minor de Felix Mendelssohn-Bartholdy, nu poți să nu
Recepții și concerte by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15877_a_17202]
-
un gust desuet în promovarea muzicii baroce, inclusiv a celei italiene. Violonistica Marianei Sârbu este cea care ridică ștacheta ținutei profesionale, a interesului artistic, în realizarea concertelor ce poartă semnătura lui Antonio Vivaldi sau Pietro Locatelli. O legendă a vieții muzicale europene pare a se întreține astăzi sprijinindu-se pe o glorie a trecutului. În plus, actualul context al festivalului enescian oferă spectaculoase juxtapuneri de mentalități, de abordări ale ideii de cânt în ansamblu. Mă refer la cântul conștient corelat, la
Recepții și concerte by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15877_a_17202]
-
caragialesc și atîtea altele - apăruse deja, în ultimii ani, și montajul din proza jurnalistică a știrilor senzaționale; recentul volum Erau ziare, evenimente (Timișoara, Brumar, 2000) grupează texte scrise în acest gen, integrîndu-le într-o structură care amintește de o compoziție muzicală. Poezii-paranteze, care reiau câte o temă jurnalistică tratînd-o în cheie proprie și accentuînd latura formală a versificației, creează în ansamblul volumului o variație utilă, evitînd excesul de sordid jurnalistic. în tema jurnalistică se poate recunoaște fascinația suprarealiștilor pentru obiectul efemer
Poezie si limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15906_a_17231]
-
banalității, cel tehnic-medical ori al detaliilor juridice, cel "indecent", argoul și limbajul juvenil cel mai recent se asociază, într-o demonstrație de plurilingvism, cu farmecul erudiției. Virtuozitatea tehnică este esențială: punerea textelor colocvial-argotizante în ritmuri ternare, prin excelență culte și muzicale (alternanță subtilă de dactil, amfibrah, anapest) conferă o distanță ironică fundamentală, o dedublare a vocii: versificația nu aparține în nici un caz "măștii lirice" care își rostește monologul într-o perfectă autenticitate fonetică și lexicală (""Uite bă fraere/ nai sângen tine
Poezie si limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15906_a_17231]
-
o parte încurajează, atrage, pe de alta poate crea reputația de facilitate răscolind ambițiile deșarte ale unor nechemați și îngreunând selecția. Pentru moment, juriul (Președinte de onoare Mariana Nicolesco, președinte Nicolae Herlea și o serie de personalități internaționale - dirijori, critici muzicali, directori de festivaluri și teatre lirice) a ocolit pericolul printr-un fel de paliere ce grupează forțe destul de apropiate. În cazul "Premiului Primăriei Brăila" criteriul a fost obiectiv: "cel mai tânăr interpret" - care au fost trei (probabil de aceeași vârstă
Darclée - un proiect vast by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15893_a_17218]
-
distincția, contratenorul Romeo Cornelius este de cu totul altă forță prin muzicalitate, virtuozitatea și percutanța cântului. "Marele Premiu Darclée" i-a revenit, cu toată certitudinea Roxanei Briban - glas de perspectivă cu timbru nobil, condus impecabil și cu susținere interioară. Maratonul muzical al Galei Laureților - 28 de arii pregătite în doar 2-3 zile - a fost susținut cu vitejie și consistență sonoră calitativă de către Orchestra de cameră Radio sub bagheta neobositului Marco Balderi, vechi prieten al orchestrei, cântăreților și publicului brăilean. Dar Concursul
Darclée - un proiect vast by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15893_a_17218]
-
accente dure) și cu o participare proaspătă, calitativă în rolurile mai mici cântate de obicei șters, obosit în prag de pensie. Primele două concerte au fost dirijate de Marco Balderi cu competență și nerv; "Traviata" a beneficiat de excelenta conducere muzicală a lui Vlad Conta în pofida unui amplasament scenic foarte incomod pentru dirijor. În toate aceste trei seri, Orchestra și Corul Filarmonicii "Moldova" din Iași și-au dat concursul, bine pregătite, prompte. O noutate a fost și simpozionul în care împreună cu
Darclée - un proiect vast by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15893_a_17218]
-
Ciuchindel în anul 1981. se imprima la București la începuturile ei în 32 de pagini iar puțin mai tîrziu s-a restrîns la 24 deși avea o mulțime de rubrici permanente: cronica literară, cronica ideilor, cartea străină, cronica plastică, cronica muzicală, pe margini de cărți, teatrele bucureștene, răsfoind revistele, cronica italiană, cronica măruntă, cronica sportivă, vitrina cu himere, evenimente culturale, reportaje și caricaturi, film, oameni, fapte și întrebări, pagina jocurilor (rebus) precum și multe fotografii, ceea ce îi oferea statutul unui magazin cultural
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
că perioada "modernismului înalt" e marcată pe sol românesc de operele Hortensiei Papadat-Bengescu, de apariția revistei Sburătorul, de eflorescența avangardei. Tudor Vianu în calitate de cronicar al ideilor, Liviu Rebreanu în cea de cronicar dramatic și Emil Ciomac în cea de cronicar muzical completează tabloul noului canon cultural. E. Lovinescu, în speță, modifică discursul critic autohton, grație istoricizării valorilor estetice, a încercărilor de epistemologie culturală (analiza fenomenului estetic în conexiune cu ceilalți vectori spirituali ai momentului), a deconstrucției istoriei în istorism (reîntoarcerea la
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
Elena Zottoviceanu Din trei în trei ani orice cronicar muzical și orice meloman adevărat (adică intoxicat de morbul sălii de concert, nu cel care ascultă numai discuri) așteaptă nerăbdător semnalul de deschidere al Festivalului Internațional "George Enescu". Am avut privilegiul (să-l numesc oare așa?) să urmăresc toate edițiile de
Festivalul Internațional "George Enescu" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15925_a_17250]
-
despre România", dorindu-se "o stârnire a interesului opiniei publice interne și internaționale privitor la tot ce a însemnat Enescu". Este o punctare perfectă a scopului Festivalului și nu mă îndoiesc că organizatorii au avut grijă să invite câțiva critici muzicali de la mari ziare europene, liederi de opinie în domeniu, care să scrie cu competență despre ceea ce văd aici, despre muzica lui Enescu, pe care nu au prilejul să o audă des. Altfel tot acest imens gest de imagine nu va
Festivalul Internațional "George Enescu" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15925_a_17250]
-
despre ceea ce văd aici, despre muzica lui Enescu, pe care nu au prilejul să o audă des. Altfel tot acest imens gest de imagine nu va avea ecoul dorit și nu va ajunge la cei capabili să înțeleagă valoarea culturii muzicale românești. S-a vorbit la un moment dat despre o întâlnire patronată de UNESCO și de Federația Festivalurilor, la care ar participa persoane specializate în ceea ce s-ar putea numi construcție de festivaluri muzicale. Căci oriunde în lume într-o
Festivalul Internațional "George Enescu" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15925_a_17250]
-
cei capabili să înțeleagă valoarea culturii muzicale românești. S-a vorbit la un moment dat despre o întâlnire patronată de UNESCO și de Federația Festivalurilor, la care ar participa persoane specializate în ceea ce s-ar putea numi construcție de festivaluri muzicale. Căci oriunde în lume într-o asemenea întreprindere nu sunt implicate 7 ministere cu 7 miniștri, ci un singur "patron": un Minister (deobicei al Culturii) sau o fundație, o radiodifuziune, o academie etc., un conducător artistic - personalitate marcantă și o
Festivalul Internațional "George Enescu" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15925_a_17250]
-
are o istorie veche deja de peste 2 decenii sub egida Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor. Ca și în alte dăți, temele cele mai interesante par a fi cele propuse de specialiștii noștri care s-au dedicat anume studiului enescian. Profesioniștii scrisului muzical se vor mobiliza și pentru alcătuirea unei "foi" a Festivalului editată de Biroul de presă condus de Grigore Constantinescu; după experiențele penibile din anii trecuți, girul Colegiului Criticilor Muzicali va fi o garanție de calitate. Se mai preconizează și alte
Festivalul Internațional "George Enescu" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15925_a_17250]
-
specialiștii noștri care s-au dedicat anume studiului enescian. Profesioniștii scrisului muzical se vor mobiliza și pentru alcătuirea unei "foi" a Festivalului editată de Biroul de presă condus de Grigore Constantinescu; după experiențele penibile din anii trecuți, girul Colegiului Criticilor Muzicali va fi o garanție de calitate. Se mai preconizează și alte acțiuni adiacente: o expoziție internațională de instrumente și materiale muzicale, întâlniri cu artiștii din diasporă etc. Așteptăm cu nerăbdare ca în pofida hopurilor organizatorice, Festivalul "George Enescu" să împlinească dezideratele
Festivalul Internațional "George Enescu" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15925_a_17250]
-
Festivalului editată de Biroul de presă condus de Grigore Constantinescu; după experiențele penibile din anii trecuți, girul Colegiului Criticilor Muzicali va fi o garanție de calitate. Se mai preconizează și alte acțiuni adiacente: o expoziție internațională de instrumente și materiale muzicale, întâlniri cu artiștii din diasporă etc. Așteptăm cu nerăbdare ca în pofida hopurilor organizatorice, Festivalul "George Enescu" să împlinească dezideratele celor ce iubesc muzica.
Festivalul Internațional "George Enescu" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15925_a_17250]
-
laureat al importantului concurs de la Besançon, duce o carieră internațională vie; descoperitor pasionat de muzici pierdute sau noi; pedagog cu har; realizator de emisiunide radio; autorul unuia dintre cele mai apreciate dicționare de interpreți, în care a extins mult geografia muzicală a Europei spre Est și încă de la prima ediție din 1982 a acordat un spațiu generos artiștilor români. Sensibilitatea sa cultivată i-a dezvăluit pe străzile amorfe ale Bucureștiului urmele "micului Paris" despre care îi vorbise prietenul său Marcel Mihalovici
Oameni care sunt by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15969_a_17294]
-
dintre marile muzici ale secolului." Cu această convingere, în calitate de realizator pe Canalul France Musique a făcut, de peste 20 de ani, numeroase emisiuni dedicate lui Enescu și altor mari artiști români. În septembrie 1998 a difuzat prin Radiodifuziunea Română un program muzical de o zi întreagă de la București, încheiat cu transmisia în direct a Concertului de deschidere a Festivalului "G. Enescu", cu Oedip. Recent a oferit ascultătorilor francezi în spațiul care îi stă la dispoziție - 2 ore zilnic timp de o săptămână
Oameni care sunt by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15969_a_17294]