2,943 matches
-
ajuns stropeala, și numai pe de Înainte, pe unde nu i-a ajuns zeama din pricina urechilor, lasă părul să crească și poartă așa-numiții perciuni” <endnote id="(113, II, pp. 131-132)"/>. Etnologii au stabilit faptul că distanța culturală care desparte națiile nu este impusă numai de diferența dintre zeii „noștri” și zeii „lor”, ci și de diferența dintre unele coduri culturale, aparent minore. Se Întâmplă chiar ca simple obiceiuri, graiuri sau Înfățișări diferite să mărească distanța interetnică mai mult decât o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sângelui și onoarei germane”, prin care se interziceau cu strictețe nu numai căsătoriile mixte, dar și relațiile sexuale dintre nemți și evrei. În 1940, și În România a fost adoptată o lege similară, „pentru apărarea sângelui românesc” și pentru „purificarea Nației de elementele parazitare eterogene [= evrei]” <endnote id="(356, pp. 51-56)"/>. Asemenea legi puneau În termeni juridici aberanți clișee mentale aberante, dar existente În imaginarul colectiv. Tatăl dramaturgului Eugène Ionesco, de pildă, Își numea propriul său fiu „jidovit”, pentru că l-a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o viață nouă, plină de speranțe luminoase” (Gazeta Odessei, 17 ianuarie 1943 ; cf. <endnote id="845, I, p. 271"/>). Încercarea naziștilor și a aliaților lor de a epura etnic comunitatea, de a menține rasa ariană pură, de a păstra sângele nației curat, de a transforma Germania (și ulterior toată Europa) Într-un ținut Judenrein („curățat de evrei”) denotă abisale spaime de murdărie și morbide neliniști ipohondre. Chiar și etnocidul practicat de naziști ar putea fi mai profund Înțeles folosind același tip
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În schimb, pe vrute sau nevrute,/ Parfumul altuia Îi pute” (Înscripție pe un flacon de cristal). În celebrul său Eseu despre principiul populației (În ediția a II-a, din 1803), economistul englez Thomas R. Malthus compune un adevărat catalog al națiilor „sălbatice” din zonele extra-europene, care trăiesc Într-o stare de murdărie inimaginabilă și degajă duhori insuportabile <endnote id="(810, p. 227)"/>. De regulă, membrii grupului majoritar sau dominant sunt tentați să-i recepteze ca fiind murdari și urât mirositori pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
două unelte ale Diavolului. Din această perspectivă, „muierea străină” este un dublu agent al răului. Mariajul dintre un bărbat român și o femeie străină este perceput negativ, pentru că se crede că ultima Îl va atrage pe primul de partea dușmanilor nației sale <endnote id="(vezi 394, p. 199)"/>. În 1812, Petru Maior vorbea despre deprinderea românilor „de a nu se căsători cu muieri de altă limbă”. Încercând să susțină o iluzorie puritate etnică, Mihail Kogălniceanu scria În 1837 că „niciodată românii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ion Gigurtu și promulgat de regele Carol al II-lea), „căsătoriile Între evrei și români de sânge sunt oprite”. În Referatul care prezenta motivele adoptării legii se spunea că această interdicție era necesară „pentru apărarea sângelui românesc” și pentru „purificarea Nației de elementele parazitare eterogene” <endnote id=" (356, pp. 51-56)"/>. Fusese probabil luată ca model legea nazistă care interzicea căsătoriile și relațiile extraconjugale dintre nemți și evrei, lege intitulată Pentru protejarea sângelui și onoarei germane și adoptată la Nürnberg, În septembrie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ducă la progenituri armonioase”, pentru „sterilizarea anumitor categorii de oameni”, pentru „Înlăturarea de la reproducție a disgenicilor [= a celor din rase cu gene inferioare]”, pentru „deziudaizare, dezfanariotizare și dezțiganizare”, pentru „purificarea rasială a poporului românesc”, pentru „Însănătoșirea fizică și morală a nației noastre”, pentru „o riguroasă selecție pe bază de Însușiri rasiale” etc. Citatele de mai sus le-am preluat din doar două articole, publicate de Traian Herseni și Constantin Papanace În oficiosul Mișcării Legionare, Cuvântul, În ianuarie 1941 <endnote id="(188
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o edita la Viena, Die Fackel <endnote id="(88, pp. 324, 245 și 287)"/>. Cu tot catolicismul ei, Austria devenise o piață Înfloritoare pentru prostituție. Înainte de căderea Imperiului Habsburgic, numai la Viena operau 40.000 de prosti tuate de toate națiile (Înregistrate legal erau doar 7.000), dintre care foarte multe erau minore <endnote id="(420, p. 149)"/>. În 1933, Adolf Hitler Însuși s-a referit extrem de acid la prostituția și proxenetismul practicate de Ostjuden la Viena. Aflat la Londra, Moses
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai degrabă, că este vorba de o influență turcească În Țările Române, vasale Imperiului Otoman. Unii călători europeni În Turcia secolului al XVIII-lea au observat faptul că „erau pedepsiți grecii, armenii și evreii care purtau culori interzise acestor trei nații”. De exemplu, doar turcii aveau dreptul să poarte cizme de piele galbenă, iar un creștin sau un evreu care Încălca această interdicție risca să-și plătească Îndrăzneala cu propria-i viață <endnote id="(322, p. 219)"/>. Probabil că evreii din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(apud 517, I, p. 94)"/>. Tot În 1922, și tot În Apărarea Națională, A.C. Cuza lansează o cu totul altă teorie, chipurile antropologică („antropologia constată că jidanii sunt un amestec de rase diferind Între dânsele”), pentru a explica „sterilitatea nației jidănești În domeniul culturii”. „Știința antisemitismului - scrie el cu morgă academică - arată că această corcitură [= jidanul] nu poate servi cu nimic cultura celorlalte nații, pe care numai o falsifică, denaturând caracterul ei” <endnote id="(611, p. 162)"/>. Despre evrei, care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
antropologia constată că jidanii sunt un amestec de rase diferind Între dânsele”), pentru a explica „sterilitatea nației jidănești În domeniul culturii”. „Știința antisemitismului - scrie el cu morgă academică - arată că această corcitură [= jidanul] nu poate servi cu nimic cultura celorlalte nații, pe care numai o falsifică, denaturând caracterul ei” <endnote id="(611, p. 162)"/>. Despre evrei, care ar fi lipsiți de talent la scris („Ei nu au putut să se familiarizeze cu gândul românesc, deci nu au dreptul să-l exprime
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
clișee antisemite : „Iudaismul Înseamnă cămătărism [...]. Forța evreului e banul” etc. <endnote id="(602, pp. 268- 269)"/>. Portretul făcut evreului de A.C. Cuza urmează - observă Marta Petreu - „tradiția secolului al XIX-lea”. În ochii lui A.C. Cuza, „jidanii” ar fi o „nație fără teritoriu”, banul fiind „patria lor ambulantă”. Ei ar fi un „neam de traficanți cosmopoliți”, care trăiesc din „exploatarea muncii” altor neamuri, de aceea sunt „disprețuiți și urâți oriunde” (Naționalitatea În artă, 1908) <endnote id="(898, pp. 86-87)"/>. Sigur că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prin lege să dețină pământ În proprietate : „Jidovii sunt opriți deapururea de a cumpăra moșii” (Codul Calimachi, Iași, 1817) ; „Dobândirea proprietății de moșii, vii și țigani [= robi] nu se poate cuveni decât fețelor de rit creștin” (Codul Caragea, București, 1818) ; „Nația jidovească, după vechiul obicei, va fi oprită de a ține În posesie moșii” (Regulamentul Organic, Iași, 1832) <endnote id="(535, pp. 61 și 400 ; 536, p. 24)"/>. „Cristianismul predominator - spunea un personaj evreu Într-un text de la sfârșitul secolului al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreilor („Hébreux stupides”, „frénétiques imbéciles”, „Asiatiques lâches et dégradés” etc.) <endnote id="(205, p. 193 ; 455, III, p. 114)"/>. În articolul „Evreii”, publicat inițial În 1756 și inclus ulterior În Dictionnaire Philosophique (1764), Voltaire afirmase deja că „evreii sunt o nație de ignoranți” și au și alte defecte mari <endnote id="(vezi 636)"/>, dar, „cu toate acestea, ei n-ar trebui să fie arși pe rug” <endnote id="(123, p. 745 ; 245, p. 304)"/>. Cu secole Înaintea sa, papa Inocențiu al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Și F. Brunea-Fox a recurs la această asociere, Într-un reportaj din Sighetul anului 1928, scriind despre căciula rituală (stramlăh) purtată de sabat de evreii din Maramureș : „Și să mai spui că vulpea e șireată ! Da, mai șireată decât toate națiile, decât un franțuz, un neamț, un englez, un belgian ! Dar nu mai șireată decât un evreu ! Decât cel mai umil evreu din Sighet, care o poartă [pe cap] În ziua cucernică, tot În 13 colțuri” <endnote id="(791, p. 68
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lui Alexandru Sahia Execuția de primăvară (1933) etc. <endnote id="(vezi 263, 449, 450 și 731 ; pentru comentarii, vezi 280, pp. 139-147)"/>. G. Călinescu a rezumat În câteva cuvinte „morala” nuvelei lui Rebreanu : „Evreul e un paria respins chiar de nația pentru care a luptat” <endnote id="(130, p. 736)"/>. În schimb, același Călinescu s-a simțit „iritat” de felul În care un scriitor evreu, Felix Aderca (el Însuși un participant eroic la campaniile din 1916 și 1919), și-a imaginat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
participant și el la luptele de la Mărășești) - roman a cărui acțiune se petrece tot În timpul primului război mondial -, G. Călinescu a reluat tema : „Ca toți evreii, dintr-un pacifism rău Înțeles, care convine apatrizilor dar nu și celor aparținând unei nații, autorul osândește orice luptă, chiar și aceea dusă pentru patrimoniul național” <endnote id="(130, p. 851)"/>. Astfel de mentalități și sentimente apar și la personajele lui Liviu Rebreanu din romanul Pădurea spânzuraților. Locotenentul evreu Gross, din multinaționala armată austro-ungară, este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vedea că și ovreii sunt buni” (Israelitul român, București, nr. 1, 1857). Tot atunci, chiar și un „mărunțișar ambulant” (cum Îl definea Caragiale) precum Cilibi Moise - „vestitul În Țara Românească” - era interesat de imaginea evreului În ochii românului : „Să trăiască nația mea israelită și să fie de români În ochi bine privită” <endnote id="(649, p. 102)"/>. Similar, În 1879, În editorialul primului număr al ziarului evreiesc Fraternitatea se scria că „scopul acestei foi” era „mai cu seamă” să facă din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
responsabil de tot ce fac «evreii», fie ei religioși, atei, comuniști sau chiar convertiți” <endnote id="(490)"/>. De regulă, evreii (ca și țiganii) sunt percepuți În bloc compact, astfel că fiecare individ posedă toate virtuțile și mai ales toate viciile nației sale, conform unor pseudo-trăsături etnopsihologice și unui cețos Volkgeist herderian. Reprezentativitatea evreului se manifestă și invers : trăsăturile fiecărui individ sunt transferate Întregii etnii. Cu alte cuvinte, dacă un neamț fură, Înseamnă că „un neamț fură”, dar dacă un evreu fură
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de lume și-s răi catolici” etc. <endnote id="(41, I, p. 74)"/>. Într-o Scurtă descriere a neamurilor europene și a caracteristicilor lor realizată la Începutul secolului al XVIII-lea În Europa Centrală (Stiria, vestul Austriei) sunt prezentate zece nații, de la pozitiv la negativ : spaniolul, francezul, olandezul, germanul, englezul, suedezul, polonezul, ungurul, muscalul, turco- grecul. Tabloul comparativ este elaborat pe baza a 17 categorii : temperament, fire, intelect, vicii, pasiuni, cunoaștere, port, boli, aptitudini războinice, religie, formă de organizare politică etc.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ele Însele și să Încerce să ne cunoască pe noi la rândul lor” <endnote id="(387, p. 383)"/>. Românul nu a fost nici cuceritor, nici mare călător sau negustor <endnote id="(624)"/>, dar a coabitat și a intrat În legătură cu multe nații. În prefața unui volum de E. Baican, Literatura populară sau Palavre și anecdote (publicat În 1882), Mihai Eminescu constata că „Nu e 326 Imaginea evreului În cultura română popor care să fi intrat În contact cu românul, fără ca acesta să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sunt vrednici de osândă pentru că l-au născocit pe Cristos, nu pentru că l-au omorât” <endnote id="(115, p. 48)"/>. Într-un alt vechi text românesc, datând de la Începutul secolului al XVIII-lea, sunt inventariate darurile distribuite de Dumnezeu diferitelor nații : „Negustoria turcilor,/ beția și porcia rușilor,/ tăria și prostia sârbilor <endnote id=" (vezi 327)"/>,/ dăscălia și minciuna râmlenilor,/ scârnăvia nemților,/ râia și gubăvia sașilor,/ norocirea grecilor la bani,/ mândria leșilor <endnote id=" (vezi 605)"/>,/ frumusețea cerchezilor,/ pohvala [= lăudăroșenia] moldovenilor,/ zavistia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Într-adevăr, Moses Gaster era convins că această caracterizare este „autohtonă română, născută din propria observațiune a poporului”. Un argument În acest sens este și faptul că - În contrast cu textul de mai jos, În care diverse animale sunt asociate cu diferite nații, din vestul Europei până În centrul Asiei - În textul de mai sus nu se amintesc popoare Îndepărtate, de peste țări și mări, ci numai cele cu care românii au fost vecini sau cu care au coabitat <endnote id="(20, p. 300)"/>. „Caracteristica
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
particularitățile limbilor [= neamurilor] ?” se dă un răspuns ambiguu. La nu mai puțin de 30 de etnii (europene și asiatice) le corespund tot atâtea animale. Nu sunt puse Însă În evidență - ca În celebrele Fisiologuri - caracteristicile fiecărui animal și, implicit, ale nației asociate simbolic acestuia : „italianul e leu, germanul acvilă, arabul vier, turcul balaur, armeanul gușter, indul porumbel, sirianul pește, georgianul berbec, tătarul ogar și câne, cumanul leopard, rusul vidră, litvanul taur, grecul vulpe, bulgarul bou, românul pisică, sârbul lup, ungurul panteră
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai degrabă, de o asociere gratuită și Întâmplătoare ? Una menită să demonstreze tocmai absurdul acestui tip de gândire : puțin Îmi pasă că strigați „Moarte jidanilor !”, dar cu bieții viezuri ce aveți ? ! Revenind la „darurile” pe care divinitatea le Împarte diverselor nații, voi aminti o scurtă invocație populară, În care Dumnezeu este chemat să le dea „bunătăți” creștinilor și „răutăți” tuturor celorlalți : Să trimeată Dumnezeu sănătate La creștinătate, Păgânii, Să-i mănânce cânii, Să dea ciuma-n turci, Râia În jidani, Boala
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]