3,927 matches
-
cu elevii Teme de discuție abordate (în afara celor legate de școală): probleme de viață personală; organizarea timpului liber; prieteni / anturaj; responsabilități; sănătate; relația cu familia; limbajul; vestimentația; pasiuni; muzică; beneficiile lecturii; influența televizorului. Cauze ale barierelor în comunicarea profesor - elev neîncrederea elevilor în profesori; timpul; centrarea activităților pe învățare și mai puțin pe relații, sentimente; dezinteresul profesorilor; dezinteresul și indiferența elevilor; unii profesori nu permit comunicarea cu elevii în alte situații decât cele școlare; diferența de vârstă; timiditatea și sentimentul de
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
emoțiile și descrie comportamentele fără a face evaluări și atacuri la persoană; * Să fim spontani în exprimarea opiniilor personale, să încercăm să nu ne impunem punctul de vedere. Manipularea este o formă de comunicare care transmite mesajul de nonacceptare și neîncredere în deciziile luate; * să structurăm comunicarea didactică conform logicii pedagogice, însă fără să ignorăm logica științifică - aspect impus de necesitatea înțelegerii celor transmise; * să combinăm permanent comunicarea verticală ( profesor elevi) cu cea orizontală ( elevi-elevi) în forme organizate ( lucrul pe grupe
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
local inteligența existentă - Flexibilitatea redusă a forței de muncă - Existența unor proprietăți degradate fizic - Dezvoltarea insuficientă a serviciilor - infrastructura de rulare tramvaie deficitară - nivel scăzut de confort (densitate mare a populației) - lipsa locuințelor sociale - nivelul scăzut de așteptări al populației (neîncrederea în autoritățile publice) - populație relativ îmbătrânită Oportunități: - Schimbarea mentalității cu privire la efectul investițiilor aducătoare de venituri - Dezvoltarea relațiilor cu societatea civilă și cu etnia rromă prin centrul de cartier - Dezvoltarea infrastructurii școlare - Revitalizarea infrastructurii cultural-istorice - Stimularea dezvoltării infrastructurii de afaceri Amenințări
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]
-
ei, dar chiar și în forma dorită. Este un semn de inflexibilitate din partea cadrului didactic care se transmite foarte ușor elevilor. De condamnat este atitudinea rigidă a învățătorilor care nu admit cel puțin altă formă, provocând la copii nesiguranță permanentă, neîncredere în sine, și, mai ales, convingerea că vor trebui să caute întotdeauna o singură variantă ca răspuns la problemele ce li se pun. Critica prematură este contraindicată în activitățile de stimulare a ideilor originale. Ea îmbracă forma observațiilor critice, restrictive
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
fundamental, acesta are la bază o serie de considerații filosofice asupra naturii umane: omul este rău, egoist și supus unei înclinații naturale către căutarea puterii, a dominației; ca atare, el trăiește într-o permanentă nesiguranță, fiind marcat de o profundă neîncredere în oameni și suspiciune la adresa celorlalți. În consecință, și societățile și instituțiile create de om vor avea aceleași particularități. De la aceste prezumții pleacă și construcția realismului clasic. Gândirea politică în domeniul Relațiilor Internaționale a fost însă structurată, încă de la început
REALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1510]
-
inițial, căuta să-și îmbunătățească securitatea va trebui să observe eforturile celorlalte state și să ia măsuri în consecință, înarmându-se în continuare. Se declanșează o spirală a înarmărilor fundamentată, potrivit concepțiilor realiste, pe natura anarhică a sistemului și pe neîncrederea dintre actori. Procesul de mai sus este cunoscut ca dilema securității. Descrisă de John Herz în 1950, dilema constă în faptul că încercările de asigurare a securității unui stat generează o stare de insecuritate pentru alți actori, care, la rândul
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
încercările de asigurare a securității unui stat generează o stare de insecuritate pentru alți actori, care, la rândul lor, își caută propria securitate. Căutarea individuală a securității duce, de fapt, la creșterea insecurității în sistem. Dilema securității se bazează pe neîncrederea și frica resimțite de state unul față de altul. Într un mediu competitiv și anarhic, statele nu se pot baza pe bunele intenții ale celorlalți. Creșterea puterii unui alt actor este amenințătoare în sine, astfel încât nu se poate asista pasiv la
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
empirică asupra formării guvernelor minoritare în spațiul Europei Centrale și de Est. Aceasta are la bază supozițiile abordării neoinstituționale de tipul alegerii raționale. În acest sens, mă voi concentra asupra influențelor manifestate de efectele unor reguli de tipul votului de neîncredere, ale regulilor de învestitură și ale regulilor privind dizolvarea Parlamentului și convocarea alegerilor anticipate asupra formării guvernelor în spațiul studiat. Folosind metode cantitative precum analiza datelor și un model de regresie logistică, voi arăta în ce condiții formarea guvernelor minoritare
Formarea guvernelor minoritare în Europa Centrală şi de Est. In: Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
dizolvare a Parlamentului și de convocare a alegerilor anticipate să determine formarea guvernelor minoritare în cele zece state studiate din Europa Centrală și de Est. În categoria constrângerilor instituționale care afectează mărimea și compoziția cabinetului putem identifica existența votului de neîncredere constructiv asupra coalițiilor. Existența votului de neîncredere constructiv presupune formarea unei coaliții alternative la cea care reprezintă statu-quoul pentru formarea cabinetului. Cu alte cuvinte, pentru înlăturarea unei coaliții de la guvernare, trebuie să existe o majoritate parlamentară care să voteze o
Formarea guvernelor minoritare în Europa Centrală şi de Est. In: Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
alegerilor anticipate să determine formarea guvernelor minoritare în cele zece state studiate din Europa Centrală și de Est. În categoria constrângerilor instituționale care afectează mărimea și compoziția cabinetului putem identifica existența votului de neîncredere constructiv asupra coalițiilor. Existența votului de neîncredere constructiv presupune formarea unei coaliții alternative la cea care reprezintă statu-quoul pentru formarea cabinetului. Cu alte cuvinte, pentru înlăturarea unei coaliții de la guvernare, trebuie să existe o majoritate parlamentară care să voteze o moțiune de cenzură și care, în același
Formarea guvernelor minoritare în Europa Centrală şi de Est. In: Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
să obțină votul de încredere al Parlamentului. Acest tip de constrângere limitează setul de coaliții posibile prin eliminarea formulelor minoritare și prin favorizarea statu-quoului în negociere. Astfel, conform lui Lieven de Winter, în statele în care există un vot de neîncredere constructiv regulile cu privire la demisia guvernului sunt pozitive, iar în statele unde votul de neîncredere este simplu regulile cu privire la demisia guvernului sunt negative întrucât nu presupun existența formală a unei alternative la statu-quo. În trei dintre statele studiate, regulile cu privire la demisia
Formarea guvernelor minoritare în Europa Centrală şi de Est. In: Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
coaliții posibile prin eliminarea formulelor minoritare și prin favorizarea statu-quoului în negociere. Astfel, conform lui Lieven de Winter, în statele în care există un vot de neîncredere constructiv regulile cu privire la demisia guvernului sunt pozitive, iar în statele unde votul de neîncredere este simplu regulile cu privire la demisia guvernului sunt negative întrucât nu presupun existența formală a unei alternative la statu-quo. În trei dintre statele studiate, regulile cu privire la demisia guvernului sunt pozitive - Ungaria, Polonia și Slovenia -, în timp ce în celelalte șapte state - Bulgaria, Republica
Formarea guvernelor minoritare în Europa Centrală şi de Est. In: Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
în celelalte șapte state - Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, România și Slovacia - regulile cu privire la demisia guvernului sunt negative. Cu alte cuvinte, pentru a înlătura guvernul, legislativele din Ungaria, Polonia și Slovenia trebuie să-l demită printr-un vot de neîncredere constructiv, în timp ce legislativele din celelalte șapte state au nevoie de un vot de neîncredere simplu pentru demiterea guvernului. Astfel, prima ipoteză cercetată în acest studiu este: Guvernele minoritare se vor forma mai degrabă în statele în care votul de neîncredere
Formarea guvernelor minoritare în Europa Centrală şi de Est. In: Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
cu privire la demisia guvernului sunt negative. Cu alte cuvinte, pentru a înlătura guvernul, legislativele din Ungaria, Polonia și Slovenia trebuie să-l demită printr-un vot de neîncredere constructiv, în timp ce legislativele din celelalte șapte state au nevoie de un vot de neîncredere simplu pentru demiterea guvernului. Astfel, prima ipoteză cercetată în acest studiu este: Guvernele minoritare se vor forma mai degrabă în statele în care votul de neîncredere este simplu. Regulile de învestitură se referă la nevoia coaliției formate de a obține
Formarea guvernelor minoritare în Europa Centrală şi de Est. In: Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
neîncredere constructiv, în timp ce legislativele din celelalte șapte state au nevoie de un vot de neîncredere simplu pentru demiterea guvernului. Astfel, prima ipoteză cercetată în acest studiu este: Guvernele minoritare se vor forma mai degrabă în statele în care votul de neîncredere este simplu. Regulile de învestitură se referă la nevoia coaliției formate de a obține votul de încredere al Parlamentului pentru a forma executivul. Statele în care procedura de învestitură nu este necesară favorizează statu-quoul în formarea cabinetului întrucât este nevoie
Formarea guvernelor minoritare în Europa Centrală şi de Est. In: Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
învestitură se referă la nevoia coaliției formate de a obține votul de încredere al Parlamentului pentru a forma executivul. Statele în care procedura de învestitură nu este necesară favorizează statu-quoul în formarea cabinetului întrucât este nevoie de un vot de neîncredere al Parlamentului și de o alternativă la coaliția existentă pentru formarea unui nou guvern. În cazul în care nu există o astfel de coaliție, statu-quoul reprezintă alternativa viabilă (Laver și Schofield, 1998, p. 207). Conform lui Laver și Schofield (1998
Formarea guvernelor minoritare în Europa Centrală şi de Est. In: Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
2010, p . 119) . Adecvarea folosirii regresiei logistice ca metodă de studiere a guvernelor minoritare este demonstrată și de Strøm: modelele. Variabile Pentru a testa ipoteza I.1.Guvernele minoritare se vor forma mai degrabă în statele în care votul de neîncredere este simplu am creat variabila dummy Votul constructiv de neîncredere, care ia valoarea 1 dacă această procedură există în cazul studiat și valoarea 0 dacă această procedură nu există. În privința celei de-a doua ipoteze, I.2. Guvernele minoritare se
Formarea guvernelor minoritare în Europa Centrală şi de Est. In: Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
studiere a guvernelor minoritare este demonstrată și de Strøm: modelele. Variabile Pentru a testa ipoteza I.1.Guvernele minoritare se vor forma mai degrabă în statele în care votul de neîncredere este simplu am creat variabila dummy Votul constructiv de neîncredere, care ia valoarea 1 dacă această procedură există în cazul studiat și valoarea 0 dacă această procedură nu există. În privința celei de-a doua ipoteze, I.2. Guvernele minoritare se vor forma mai degrabă dacă nu este necesar un vot
Formarea guvernelor minoritare în Europa Centrală şi de Est. In: Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
cazuri) sunt guverne minoritare. În figura 5.1 putem observa frecvența acestora din urmă în cele zece state studiate. Figura 5.1. Frecvența guvernelor minoritare în Europa Centrală și de Est Conform lui Strøm și colaboratorii (1994), existența votului de neîncredere constructiv într-un stat ar trebui să favorizeze formulele majoritare în defavoarea celor minoritare. În cadrul cabinetelor cu formule majoritare am inclus cabinetele formate prin coaliții minimal câștigătoare și pe cele formate prin coaliții supradimensionate. În cadrul cabinetelor cu formule minoritare am inclus
Formarea guvernelor minoritare în Europa Centrală şi de Est. In: Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
prin coaliții minoritare. În cazul statelor studiate, din totalul de 110 cabinete analizate, 69.1% dintre cabinete (76 de cazuri) s-au format în state în care nu este necesară existența unei coaliții alternative în momentul primirii unui vot de neîncredere din partea Parlamentului, în timp ce Formarea guvernelor minoritare în europa Centrală... 147 30.9% dintre cabinete (34 de cazuri) s-au format în cele trei state în care există votul de neîncredere constructiv. Din cele 76 de cabinete formate în statele în
Formarea guvernelor minoritare în Europa Centrală şi de Est. In: Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
existența unei coaliții alternative în momentul primirii unui vot de neîncredere din partea Parlamentului, în timp ce Formarea guvernelor minoritare în europa Centrală... 147 30.9% dintre cabinete (34 de cazuri) s-au format în cele trei state în care există votul de neîncredere constructiv. Din cele 76 de cabinete formate în statele în care nu există votul de neîncredere constructiv, 55.3% din cazuri (42 de cabinete) au avut formule majoritare în ceea ce privește tipul de coaliție care a stat la baza guvernului, iar 44
Formarea guvernelor minoritare în Europa Centrală şi de Est. In: Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
minoritare în europa Centrală... 147 30.9% dintre cabinete (34 de cazuri) s-au format în cele trei state în care există votul de neîncredere constructiv. Din cele 76 de cabinete formate în statele în care nu există votul de neîncredere constructiv, 55.3% din cazuri (42 de cabinete) au avut formule majoritare în ceea ce privește tipul de coaliție care a stat la baza guvernului, iar 44.3% din cazuri (34 de cabinete) au avut for mule minoritare. În statele în care există
Formarea guvernelor minoritare în Europa Centrală şi de Est. In: Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
3% din cazuri (42 de cabinete) au avut formule majoritare în ceea ce privește tipul de coaliție care a stat la baza guvernului, iar 44.3% din cazuri (34 de cabinete) au avut for mule minoritare. În statele în care există vot de neîncredere constructiv, din cele 34 de cabinete, 64.7% din cazuri (22 de cabinete) au avut formule majoritare și 35.3% (12 cabinete) au avut formule minoritare. Din cele 84 de cabinete în care a fost nevoie de obținerea votului de
Formarea guvernelor minoritare în Europa Centrală şi de Est. In: Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
unde regulile de dizolvare a Parlamentului și convocarea alegerilor anticipate nu depind de formarea guvernului, s-au format 15.5% (17 cazuri) dintre coaliții. În ceea ce privește măsura în care instituțiile analizate influențează formarea guvernelor minoritare am inclus variabilele Votul constructiv de neîncredere, Votul de învestitură, Dizolvarea Parlamentului și Proximitatea alegerilor într-un model de regresie logistică. Modelul explică 20.4% (vezi Naglekerke R²) din variația determinatei. Rezul tatele acestuia confirmă rezultatele analizei datelor. Astfel, instituțiile care afectează formarea guvernelor minoritare sunt Votul
Formarea guvernelor minoritare în Europa Centrală şi de Est. In: Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
într-un model de regresie logistică. Modelul explică 20.4% (vezi Naglekerke R²) din variația determinatei. Rezul tatele acestuia confirmă rezultatele analizei datelor. Astfel, instituțiile care afectează formarea guvernelor minoritare sunt Votul de învestitură, Proximitatea alegerilor și Votul constructiv de neîncredere. Concluzii În acest articol am analizat în ce măsură natura regulilor instituționale din Europa Centrală și de Est favorizează formarea guvernelor minoritare. Analiza cuprinde 110 guverne formate în zece state din spațiul studiat: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Cehă, România, Slovacia
Formarea guvernelor minoritare în Europa Centrală şi de Est. In: Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]