3,243 matches
-
îmbracă proporții diferite. În anumite ca zuri, vecinii insistă să li se acordecât mai curând separarea, de scriindu-i pe soți ca bețivi, răi, agresivi, capabili să se omoare unul pe altul. Vecinii Ve ci nă ta tea func țio nea ză aproape ca o instituție. Ea ia parte la conflicte le cotidiene din uliță, la certurile dintre soți, su praveghează, se solidarizează, se emoționează, de nunță, sancționează. Cu alte cuvinte, se prezintă ca „un ac tor important în drama care
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ciu ne și haine arunca te la întâmplare, lumânarea stin să, locuri de o chea te, toate acestea de scriu scene obiș nui te în care amorul ile gi tim este actor principal. Vo lup ta tea și pa siu nea se exprimă mai degrabă în afara cuplu lui le gi tim. Apro pie ri le corporale în prezența altora devin su biec te de șu șo tea lă și bârfă. Atin ge rea do ri tă, tan dră, re cep tată
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ce să facă. Aceasta, ca și Stoi ca, curioasă să afle tot, îl îndeamă să mear gă și să vadă ce se în tâmplă. De voie, de nevoie, Panait pleacă împreună cu Stoi ca, pe la un ceas din nopate spre casa Nea găi. El nu se poate sus trage acestei în da to riri cu tu mia re, întrucât supravegherea mo ravuri lor comunității nu se realizează decât cu parti ci pa rea membrilor săi. Societatea tra di țio na lă nu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
atunci când economia cuplu lui se sub ția ză pe zi ce trece. Aman ta devine prio ri ta tea și soțul de tur nea ză toată puterea lui de muncă către casa acesteia. Din cauza ei, băr ba tul își abando nea ză soția și copiii, din cauza ei, soțul îi pedepsește, îi chi nuie, îi alungă. Amant și amantă țes pla nuri diavolești pentru a scăpa de soția nedorită, pre supusă că stă în calea „feri ci rii“ lor. Bă ta ia
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
hiei sociale (bineînțeles la nivel lo cal și pe o arie destul de re strân să a evo lu ției so cia le) datorită averii și, în momentul conflictu lui, are „cheag“, adică vite, moșii, vii, iar numele ei se impreg nea ză asupra pro prie tă ți lor, astfel încât în men ta li ta tea co lec ti vi tă ții numele vechiu lui proprietar se șter ge. Cu insistență sunt socotite bunurile pe care Du mi tra che le-a
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pro ve neau din marile familii boierești ale vremii. Costandin Brezoianu era fiul lui Pă traș co Brezoianu, mare postelnic, mare ban și mare vornic în vremea domnilor Constantin Brâncoveanu (1688-1714) și Ștefan Canta cu zino (1714-1716). As cen siu nea ful mi nan tă a acestui mic boier l-a îndreptățit să ducă o poli ti că matrimonială în drăz nea ță. căsătoria fiicei sale, Stan ca, cu marele spă tar Radu Can ta cu zi no i-a asigurat
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
co din Filipești ceda partea sa de moșie din sat pentru o da to rie ce o avea la jupân Chi riac de la Câm pi na. Pentru că de ținea mare parte din moșia satului, Costandin Bre zoianu in ter ve nea și răs cumpăra datoria popii Du mi traș co, lăsându-i totuși moșia, din milă pentru sărăciaacestuia. Preotul nu ar putea niciodată să vândă moșia alt cui va: „să o vân ză să nu fie vol nic a o vinde
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
la dumnealui cu mare rugă ciu ne ca să mă iar te, prin zându-mă că de acum înainte nu vor mai fi nici unele de acé le și voi trăi cu dumnealui după cinste și după voia dumnealui, luându-mă și tot nea mul mieu asupra dum nea lor.“ Actul poartă următoare le sem nă turi: Grigo re Filipescu mare pi tar, văr, Voi chi ța Filipescu, probabil mă tușă, Pan tazi Pri mi chi riu, mare medelnicer, cumnat, soțul surorii Voi chi
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pedeapsă am căzut cu mare rugăciune la părinții clerici de au stătut mijlocitori către socră-mieu și către soacră-mea și către soția mea, Nița, de mi-au ertat greșelile de astă dată“. Zapisul are trei părți: prezentarea fapte lor, Ma nea își bate soția, își înjură socrii „cu vorbe proaste de ne suferit“, nu aduce de mâncare în casă, de la căsătorie nu i-a cumpărat nici măcar un „petrec“ de îmumbrăcat; toate aceste acuzații se reiau în cea de-a doua parte
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
casă“, cele „în proastă stare“ și „cele ce pot fi încă re sti tui te“. Abia după par curge rea acestei etape începe procesul pro priu-zis în care soțului i se cere restituirea zestrei chiar dacă la mijloc nu este vorba nea pă rat și de separarea cuplu lui. Între restituirea de drept și recuperarea de fapt se află un lung șir de procese, nici una din părține a vând inten ția sau interesul să cedeze. În acest mo ment, intervine al doilea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
singur: părinții, rudele vecinii sunt gata oricând să intervină, să-i pi cu re în urechi soțului ve ni nul bârfelor, să con ci lie ze sau să despartă, să depună mărturie, să mintă, să de nun țe. Pre siu nea celordin jur, unde părinții se află în prim-plan, se observă cu fie ca re caz în parte și semanifestă ca prim mijloc de re gla re a dispute lor familia le. În ju rul unui conflict izbucnit în mahala
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
aparență. Epoca științifică nu va putea continua evoluția aceasta pe un plan mai elevat. Pentru ea, misterul întregii vieți nu va mai fi explicabil de acum înainte. Tot ce va putea face ea în privința misterului va fi distingerea și mai nea a apariției. Datorită faptului că spiritul clarificator s-ar elibera astfel de problema metafizică fals pusă (Spirit absolut sau Materie absolută), capacitatea sa de înțelegere se va concentra în mod necesar asupra sarcinii lui naturale, adică studierea apariției manifeste sub
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
250 Idem, p. 99 251 Idem, p. 30 252 Mitul lui Pygmalion este unul dintre "marile mituri ale Istoriei Erosului Occidental", dar poate fi reamintit încă din Metamorfozele lui Ovidiu: "Pygmalion (...)/Cu o măestrie deplină din fildeșul alb cum e neaua/ El izbuti să cioplească un trup de femeie cum Firea/N-ar fi în stare să nască; de opera-i se-ndrăgostește./ Că, de n-ar fi rușinoasă, ar vrea să se miște, să umble;/Arta-ntr-atâta-i ascunsă prin artă. Stă
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
a implica și coordona copii în jogging. Sinteza surselor de specialitate (Fixx, J. F., 1977, Hang, J., 1994, Rodgers, B., Douglas, S., 1998, Clark J., Pica R, Pivarnik J., Small E., Virgilio S., 2002, Lydiard, A., Gilmour, G., 2002 etc.) nea permis să înțelegem și să evidențiem aici faptul că, datorită multiplelor efecte pozitive pe care le generează, alergarea ar trebui să facă parte din viața tuturor copiilor, la fel ca și alte activități, ea trebuind să fie parte normală a
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
Chiar când scrie aparent ludic sau incantatoriu, uzând mai ales de intertextul folcloric, de cel eminescian sau arghezian ("Îngere, îngere/ lasă să sângere/ rana din mine/ până la plângere./ Binecuvântă/ și o descântă/ pe cea înfrântă./ Vino cu steaua/ lină, pe neaua/ ca un polei./ Fă să mă doară/ în miez de iarnă/ ca și de vară/ stingerea ei/ Cum ea își duce/ semnul de cruce/ și eu să-l duc/ la o răscruce/ cu frunza dulce/ dulce-amăruie/ din lemn de nuc
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
imaginației se răsfrâng asupra cuvântului, lucrurile însele părând a se transforma, sub ochii cititorului, în unități lexicale: ceruri și ape ce se topesc în cuvinte, afirmă Macrì exemplificând prin versurile poeziei Iarnă străveche: Păsările căutau meiul / și brusc erau de nea / la fel cuvintele. Un strop de soare, nimbul unui înger, / iar apoi ceață; și copacii / și noi urziți din aer dimineața (trad. MB).257 Binomul termen-referent poate fi pus în lumina de recurenta termenului parolă care este o prezență de
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
și unor prezente impregnate de luminozitate și evanescenta. În această categorie se încadrează contextele în care apare alături de adierea ușoară a vântului sau atunci când este atins de un suflu metamorfic, precum în versurile: Păsările căutau meiul / și brusc erau de nea (Iarnă străveche, trad. MB). Autorul sublimează materialitatea prin eliminarea greutății obiectului (a referentului) care își pierde propriul contur și se contopește cu fundalul, devenind o umbră ușoară, evanescenta. Aură nedefinita, vaporasă și ambigua conferă astfel vorbelor calitatea de vag pentru
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
a ta scoarță (Copac, trad. RC), percepute în lumina suprapunerii apă eu poetic arbore accentuează dramatismul trecerii timpului, al alunecării spre bătrânețe.275 În alte versuri cuvintele poetului sunt păsări ce căuta hrană: Păsările căutau meiul / și brusc erau de nea (Iarnă străveche, trad. MB) sau frunze: Nu ai lăsat nici frunză, nici cuvânt (Dușmana morții), silabe de frunze ( Cariere de piatră), bucurie a frunzelor perene (Oboi scufundat, trad. MB). Cuvintele aparțin creatorului lor așa cum frunzele aparțin arborelui: Alte frunze / crestează
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
spuneam, nu mă copleșise entuziasmul. Reținusem subtilitatea construcției ideii de nevroză intelectuală (în personajul Moses Herzog) și rafi namentul prezentării universului alienant al postindustria lizării (prin medierea eroilor-scriitori Von Humboldt Fleischer și Charlie Citrine din Humboldt's Gift). De aseme nea, savurasem (bineînțeles, și din unghiul frustrării cultu rale și politice) acuratețea descrierilor din The Dean's December. Cu alte cuvinte, nu depășeam ferm nivelul de informații al celor care urmau sa-mi fie studenți. În ciuda handicapului, am acceptat invitația ("iresponsabilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
încurcate ajung, finalmente, iubiți (Aomame rămîne însărcinată în universul "literaturii", conștientizîndu-și însă noul statut în cel al "realității", situație care o determină să se gîndească, pentru o clipă, la Imaculata Concepție!). Misterioasa "crisalidă de aer" continuă să asigure, periodic, "joncțiu nea" dintre amintitele lumi, în ea materializîndu-se figurile unui interval vizualizat, fantomatic, în celălalt. Mai multe personaje migrează, inconștient, din real în ficțional, prin "portalul" rămas deschis, închegînd narațiunea și impreg nînd-o cu sens. Un exemplu este tatăl lui Tengo, care
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
De viață lungă cum e firul Și cît de galbenă e floarea Soarelui dulce-n înserarea Pe care-o mișcă-n aer boarea Și cît de mov este laleaua Cînd tu ridici la geam perdeaua Ca să ne-arăți sînii ca neaua
Culorile terținelor by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8697_a_10022]
-
răzbat pînă aici și-mi închipui că am avut o iubită pe care am părăsit-o sau care m-a părăsit însemn zilele cu sunete de clopot într-un răboj 13 Nu știu dacă zilele sunt ale mele fulgii de nea au dereglat ceasul solar stau în odaie și privesc pietrele troienite ce-au devenit pietre oarecare pe-o potecă de munte 14 Pe crengile de pin neaua arată cît de svelte sunt o cioară vine la geamul meu îi dau
Cinci sute de trepte și marea by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/8696_a_10021]
-
într-un răboj 13 Nu știu dacă zilele sunt ale mele fulgii de nea au dereglat ceasul solar stau în odaie și privesc pietrele troienite ce-au devenit pietre oarecare pe-o potecă de munte 14 Pe crengile de pin neaua arată cît de svelte sunt o cioară vine la geamul meu îi dau cîteva fărîme din turta de orez coaptă pe plită pe fundalul alb cioara ciugulind 15 Azi pe cînd despicam lemne m-am tăiat la mînă am pus
Cinci sute de trepte și marea by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/8696_a_10021]
-
ba chiar, nea Gogu, securistu', șeful de bloc, a sărit " Ia mai lasă-ne, dom'ne, cu misticismu'", dar cînd au văzut că ăia nu mai manglesc, a zis "O fi ceva". Da' cît ne costă?", a sărit cu gura nea Nelu Manivelu, care-a fost sudor la I.M.G.B. și-acum vinde rîme, plumbi și ace de undiță-n piață. "500 de mii, pe lună, pentru lumînări și-acatiste, ce, vi se pare mult?" Nu, da' să-l plătesc eu!", a
Poeme în proză by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/8706_a_10031]
-
o las pentru altă dată! Ori aici e aici! În chestiunea cu prețuirea, stă, un fel de premergere, povestea cu Înțelegerea, concept complicat și nu la Îndemâna oricui bălmăjește sub starea halucinant acusticovizuală, urmare a vreunei intoxicații cu poșircă vândută de nea cutare ce pune preț pe dispreț la a sa bodegă În care... Norocul nostru cu cei care au făcut din știință și știința de carte, profesie! Greu Îi mai suportă, astăzi, tot felul de al de fute-vânt, dar, până una
PreȚ pe dispreȚ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1485]