4,430 matches
-
Băsescu (14); hoție (13); Ponta (12); mizerie (9); murdară (8); bani (7); ceartă (7); conducere (7); haos (7); putere (7); țară (7); democrație (6); hoți (6); murdărie (6); deputat (5); deputați (5); economie (5); fals (5); furt (5); nebunie (5); nedreptate (5); Parlament (5); stat (5); vorbă (5); dezgust (4); înșelătorie (4); lege (4); mincinoși (4); partide (4); politicieni (4); proastă (4); proști (4); alegeri (3); drept (3); legi (3); murdar (3); nimic (3); plictiseală (3); politician (3); primar (3); știri
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
inexistent; infim; inimă; insuficiență; încă; nu îndeajuns; îndrăzneală; a învăța; pe jumătate; limitare; limită; lipsuri; luptător; mai mic; mărunțiș; cu măsură; măsură; minus; minută; modest; modestie; motivație; nu mult; nu prea mult; mulți; mulțumesc; mulțumire; mulțumit; murdar; neajunsuri; neavut; necesar; nedreptate; neimportant; neîmplinire; neîncredere; neîncrezut; neliniște; neplăcut; nesatisfăcător; nestrîns; nesuficient; aproape nimic; nimica; nisip; normal; noroc; nota; nul; obosit; omăt; papuci; patine; peste; pitic; plictisitor; poco poco; portofel; porție; precaritate; prieteni; a rămas; rece; repede; prea sadic; salariu; săpa; sărman; scump
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fortărețe; frate; fulger; fum; Galia; gălăgie; genocid; Germania; gîlceavă; gloanțe; glonț; greutate; independență; interes; a irosi; istorie; ițe; împușcături; îndurare; înfricoșător; înfruntare; înțelegere; lacrimi; lege; lupta; luptă, pușcă; luptător; marți; masacru; mereu; metal; minciuni; mizerie; model; mulțime; muniție; nazism; necazuri; nedreptate; neevoluat; neînțeles; nenorocire; nevăzut; nimic; patrie; patriot; pericol; pistol; plînsete; prăpăd; pretext; primul război mondial; problemă; probleme; pușcă; Putin; răscoală; reglare de conturi; revoltă; roman; sfînt; sfîrșit; spaimă; speranță; strașnic; supraviețuire; știu; tanc; tare; teribil; teroare; cu tine; tragic; tranșee
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
frig; fugă; greu; harta vieții; idee; ignorantă; implacabilă; interes; iubire pierdută; iubită; împăcare; împrejurări; închisoare; a se întîmpla; întrebare; libertate; lipsă; Lost; lucru ireal; luptă; mama; mare; măsură; melancolie; meleag; minunată; mister; mitologie; mînă; modelare; nașpa; neam; nebună; necăjită; necruțătoare; nedreptate; nefericire; nemiloasă; nervi; neștiut; normă; norocul; noroi; cu obstacole; ofițer; omenesc; oportunitate; optimism; orgă; parte; părăsită; porcărie; potrivnică; predestinare; predestinat; proprie; scaun; schimbări; scris; scurtă; soră; sortit; soț; soție; speranță; speriat; sună; șansă; timp; trai; trudă; tu; tulburătoare; univers; urîtă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
făcut nu prea bine; forward; greu; hăisa; Hitler; ia; imaginație tenace; imediat; incomod; inel; interzis; inutilizare; iubire, împiedicat; împotrivă; în lături; încotro; îndeaproape; întoarcere; întrebare; întreg; jos; lac; lejer; limbă; lîngă; loc; magazie; mal; mamă; membru; mișcare; mînă stîngă; muri; nedreptate; neghiob; neimportant; neîndemînos; neobișnuit; nepricepere; nepriceput; neputincios; nicăieri; Nistrului; o ia la stînga; ocolire; om; omului; oportunitate; opțiune; parte din tine; partea opusă; pereche; poate; potrivit; poziție; primul; prost; puternică; scriere; scriu; semn rău; semne de circulație; sens; slabă; social
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
îndoială; înfricoșare; înfuriat; înfurie; îngîmfare; îngrijorări; întristare; întristează; înțeapă; înțepa; a înveseli; înveseli; jale; jignește; lacrima; leneș; liniștește; a liniști; lume; mod; merci; mereu; minciuni; minte; a mînia; mînios; moft; mofturos; morocănos; mult; mulțumit; necazuri; necăjea; a necăji; necăjire; de nedreptate; neglija; neînțeles; neliniști; nemulțumit; neplăceri; nerăbdător; nesupărat; nevoi; nervozitate; pe nimeni; din nimic; oameni; oamenii; obijdui; a obijdui; obosi; ocărî; a ocărî; a ofensa; ofensare; ofticat; omul; orgoliu; oribil; părinți; părinții; pe; persoane; pisică; a plînge; plîngere; plîns; plînset; posomorî
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
inimă; invidie; îmbrățișare; îmbufnare; îmbufnare; încetare; încruntare; încruntat; îngîmfare; îngrijire; jenă; jignire; limba italiană; limită; îi lucru mare; mamă; măcinare; meci de fotbal; melancolie; mereu; minciună; mini descurajare; minte; mîhni; mîhnit; a se mînia; mînie; moment neplăcut; multă; neagră; necăjeală; nedreptate; negativ; negru; neîncredere; neliniști; nemulțumire; nenorocire; neplăcut; nerealizare; nereușită; nervozitate; Nicoleta; nostalgie; obosit; ofticat; orgoliu; pană; părinți; persoană; pesimist; posomorît; rană; răcire; război; rea; refondată; retragere; riduri; scîrbă; scurt; sex prost; sfadă; sinucidere; somn; stare; tare; teamă; temporar; tensiune; timp
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ajută să vă calmați. Asigurați-vă un somn bun. CE NU TREBUIE SĂ FACEȚI Nu vă reprimați și nu vă ascundeți grijile și temerile. Vorbiți cu cei din familie sau cu prietenii despre grijile pe care le aveți și despre nedreptățile care vi se fac. Eliberarea emoțiilor este o trebuință necesitate și benefică pentru sănătatea mentală. Atunci când le împărtășiți, dispare nocivitatea. Nu consumați alimente condimentate, cum sunt ceapa, ghimbirul și ardeii iuți. În teoria medicală chineză, anxietatea este provocată de „focul
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
doar pentru a face uitat ce-a spus săptămâna trecută”). 3. „Știe ce i-am spus lui Vickie despre ea”. Când ne confruntăm cu agresiunea verbală, nu trebuie să presupunem că persoana face acel lucru întrucât a aflat de vreo nedreptate pe care i-am făcut-o în trecut. „Ai lapte?” este o reclamă celebră care înfățișează un cuplu tânăr în miez de noapte. Nevasta găsește o sticlă goală de lapte în frigider și își întreabă soțul (care se află în
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
nici o avere” (Popa, Sâncrăian, în Ștefănescu-Goangă, 2002b, p. 59). Naiv, îi cere lui Miron Constantinescu ajutor: „În situația în care mă găsesc, sunt silit să intervin pe lângă dv. ca să luați măsurile ce veți crede de cuviință pentru a se repara nedreptatea ce mi s-a făcut”. Cere îndărăt lucrurile personale, „hainele și rufăria”, biblioteca, un spațiu de locuit, o pensie. Oare ce a gândit Miron Constantinescu când a citit această scrisoare? Ștefănescu-Goangă a murit la trei ani după eliberarea din închisoare
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
cândva atât de dorita Ă ieșire din anonimat: „Dacă ar fi trăit într-o țară «civilizată», azi ar fi un nume cunoscut în toată lumea. Pe de altă parte, să mori necunoscut nu e o soartă de disprețuit. În absolut, o nedreptate trăită atârnă mai greu decât un merit răsplătit” (6 iunie 1974 Ă 448). Este aici neputința lui de a trăi la periferie, într-o margine, în afara istoriei, neputință dublată imediat de șansa, metafizică, pe care o astfel de situare o
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Îi scrie lui Aurel Cioran în 2 decembrie 1977 (338): „În cele din urmă, suntem salvați de propriile noastre defecte. Tot a folosit la ceva și originea mea...”. Cuvinte la fel de puternice ca acelea în care spunea că „În absolut, o nedreptate trăită atârnă mai greu decât un merit răsplătit”. Mi se par, oricum, afirmații-cheie pentru așezarea lui Cioran în încleștarea dintre integrare și înstrăinare. Fără s-o spună explicit, el descoperă în vidul pe care l-a blamat o șansă și
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
care Cioran vorbește despre literatură ca despre ceva ce falsifică. Crede doar în acele cărți scrise “într-un acces de febră” (III, 204). Pe Valéry, de care fusese contaminat în tinerețe, îl dezavuează. Până la un moment dat, când își înțelege nedreptatea: „Eu, care n-am scris nici măcar un vers, desființez dintr-o trăsătură de condei Cimitirul marin! Ce impostură!” (III, 205). Mai târziu: „Citit ieri cu imensă neplăcere într-o revistă englezească o «execuție» a lui Eliot care seamănă cu cea
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
un loc, nu are decât un singur țel: acela de a deschide ochii, de a trezi spiritul, de a face să avanseze cunoașterea. «A suferit, deci a înțeles», e tot ce putem spune despre cineva care a îndurat boala sau nedreptatea, sau orice altă formă de nenorocire” (III, 359). Evident că, vorbind despre alții și având în vedere mai ales suferința fizică, Cioran se referă la sine și la propria suferință, cu rădăcinile în trup, mutată însă în spirit. Dar, în
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
vocație spirituală. Sunt pe lume ca să sufăr și atâta tot” (III, 16). Cu toate acestea, sau poate tocmai de aceea, crede că există un fel de compensație ontologică. Se refugiază, de fapt, în vizuina unei astfel de răsturnări de situație: „Nedreptatea e necesară spiritului; îl întărește, îl purifică. În materie de luciditate, o victimă este întotdeauna mai presus de persecutorii săi. A fi victimă înseamnă a înțelege” (III, 46). Cunoașterea Ă chiar dacă e vorba doar de eșecul cunoașterii Ă devine devorare
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
întrebat. / Suferința nu are decât un singur țel: acela de a deschide ochii, de a trezi spiritul, de a face să avanseze cunoașterea. «A suferit, deci a înțeles» e tot ce putem spune despre cineva care a îndurat boala sau nedreptatea, sau orice altă formă de nenorocire” (III, 359). Să nu se creadă, însă, că adevărul presupune un salt etic. Continuă Cioran: „Să crezi însă că suferința are o valoare în sine sau că-l face pe om mai bun... Toate
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
acolada consacrării literare la care, înfrigurat, aspiră. Florin Faifer Păreri și păreri... Dezamăgirea post-revoluționară, sentimentul de frustrare, deruta, inerția, opacitatea, incultura politică, mentalități sclerotice, spiritul de mafie al vechilor structuri, tehnologii învechite în toate zonele de activitate politice, economice, culturale nedreptatea marginalizării celor care au suferit în regimul comunist, îmbogățirea în afara oricăror norme etice sau legislative și, în sfîrșit, absența oricărei perspective de schimbare, adică ratarea a însăși revoluției; aceasta ar fi problematica piesei "Cavou bar". Întrebăriel care se zbat în
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
pahare) Haioasă ideea asta cu cortul... În orice caz, e originală Octav: Și mamei îi place... Marieta: Îmi place pe dracu'! Te-ai înhăitat cu un vagabond și stai cu el într-un cort, așa, ca să te plîngi de nu știu ce nedreptăți... că aia nu-i bine... că nu-i bine așa... că nu-i bine nici așa...că ne conduc niște "foști"... că..., numai nemulțumiri! Matei: Stai, dragă, nu te aprinde așa repede! Măi Octave, eu am venit aici pentru altă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
bază este cea a raționalității actorilor și a faptului că ei posedă toate informațiile necesare pentru deciziile de schimb pe care le iau. Guvernarea presupune căutarea și implementarea unor soluții colective în cazul unor probleme ce afectează societatea (sărăcie, poluare, nedreptate etc.), ajungându-se astfel la o creștere a bunăstării colective, nu doar a celei individuale; ea se realizează prin acțiune colectivă, presupunând atât decizie, cât și impunere a soluțiilor corective pentru problemele identificate. Totuși, identificarea problemelor și stabilirea țelurilor, a
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
braț, m-a smucit de brațul de care mă ținea și mi-a spus să tac din gură. Am rămas mută, mai ales când mama mea a îngăimat singura sudalmă pe care o folosea când cineva îi făcea o mare nedreptate: -”Mânca-l-ar boala să-l mănânce!”. Aveam să aflu acasă că acele clopote băteau pentru Stalin, căruia îi dedicasem poezii la grădiniță. Că mortul era un om rău din altă țară, care adusese mult rău țării sale și țării
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
moment a făcut și gestul prin care strivești un vierme. Am rămas consternată că acum, în anul 2012, un demnitar al Romaniei de astăzi poate să ne facă tot viermi, pe noi cei care am protestat în orașele țării împotriva nedreptăților la care am fost supuși de guvernanții portocalii?!!. Pentru a-i obliga și pe cei bolnavi să iasă la lucru, aceștia nu aveau voie să stea în paturi, ci doar în picioare, de la deșteptare până ce suna stingerea. Pentru faptul că
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Norii călători, Nu diavolii cu inima de gheață Care-au ucis pe robi prin închisori”. Iar poezia “Daruri” compusă la Periprava în anul 1964, exprimă revolta: “M-am framântat cu mintea să-nțeleg De ce-o fi-n lume atâta nedreptate Dar n-a fost greu enigma s-o dezleg Fiind captiv, lipsit de libertate...” Viața de chin la tăiatul stufului, descrisă de tatăl meu ca cea mai grea dintre toate, este descrisă în poezia “Periprava” scrisă de poetul Ionel Zeană
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
identificat cu lupta pentru democrație vorbind la radio și televiziune, scriind articole. Paradoxal, după câștigarea alegerilor în 1996, a fost marginalizat, fiind îndepărtat din funcțiile publice. De neînțeles rămâne îndepărtarea sa de la conducerea Uniunii Scriitorilor din Moldova. O altă nedreptate care l-a mâhnit profund a fost imposibilitatea redobândirii casei din strada Dochia pentru care a luptat, nu pentru valoarea ei materială, ci cea sentimentală, pentru că ideea de dreptate trebuie să învingă în cele din urmă... A rămas până la sfârșitul
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
poet al iubirii, un poet al mesajului civic. El susține un întreg univers cu exemple concentrate în simboluri și alegorii care pledează pentru noblețea omului și a împărțirii lumii justițiar, ca într-o fabulă modernă, în buni și răi, sancționând nedreptatea în orice manifestare a ei. Hannibal este forța care ar trebui să triumfe, dar puterea lui este malefică și răul stă sub semnul zădărniciei. Hannibal avea o așa superba trufie, încât Alpii stăteau "albiți de spaimă" și sunetul pașilor "răspundea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
exuberanța până la epuizare ne rămân bine întipărite în memorie. Totul este văzut din perspectivă. Nu întâmplător, poemul se numește "Dealul". Călăreții trec dealul și incursiunea poetului străbate o lume de suferință, supusă timpului și dezrădăcinării; rugina plugurilor, aluzia biblică a nedreptății făcută fratelui mai mare indică clar tragedia dezrădăcinării, a pierderii vetrei. Ne aflăm într-o lume stranie, fantastică, supusă, cum ar spune Philippide, "tentației misterului". Dezrădăcinatul, care amintește de această dată de Goga, reapare în poemul "Schiorul": "Tot mai rar
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]